6,121 matches
-
se putea realiza, credeau otomanii, potrivit afirmațiilor lui von Knobelsdorff, doar prin intermediul unei alianțe otomano-prusiene. Cum regele Prusiei declinase oferta, din considerentul că Poartă ar fi putut-o folosi pentru a ataca Rusia, ea s-a grăbit să dezmintă toate zvonurile care o incriminau, din acest punct de vedere, și să dea asigurări "qu'elle ne pense pas à la guerre, que bien loin de là son unique deșir est la conservation de la paix, mais qu'elle etoit convaincue que l
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
rege, din 10 iunie 1797, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 333. 111 Loc. cît., p. 310. Ministre de Second rang, porteur des lettres de félicitations du Sultan", adresate tarului 112. Pavel I mai făcuse, însă, așa cum circulau zvonurile, un gest care a intrigat, pur și simplu, divanul, de vreme ce nu-i înțelegea adevăratele motivații. Anume, se pretindea că ordonase să fie puși în libertate 12.000 de prizonieri polonezi, luați, probabil, în timpul luptelor cu insurgenții comândați de Tadeusz Kosciuszko
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
necunoașterea condițiilor păcii de la Campoformio, era semnalată, la 25 noiembrie același an, si de von Knobelsdorff (cf., G.St.APK, I, HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 1-5v). Otoman, mai ales că circulă zvonul despre încheierea unei alianțe a Prusiei cu Rusia și cu Marea Britanie, "tendue à renverser leș stipulations d'Udine (Campoformio n. Ven.C.) en rétablissante en même tems la République de Venise"118. Concomitent, Poartă făcea tot posibilul pentru a afla
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
însă, producerea unui eveniment ce poate fi considerat că una din multiplele consecințe ale păcii de la Campoformio asupra problemei orientale și care avea să declanșeze o nouă și deosebit de gravă criză a ei, si anume invadarea de către francezi a Egiptului. Zvonurile despre acea intenție au determinat Poartă Otomană să ceară explicații Directoratului, iar regelui Prusiei sfaturi în legătură cu atitudinea pe care ar fi trebuit să o adopte 120. Exprimându-și părerea că ocuparea de către francezi a insulei Malta și preparativele pentru invadarea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
f. 20-23v; Ignatius Mouradgea d'Ohsson semnala și el, la 27 decembrie 1797, neliniștea Porții provocată de posibilitatea încheierii "d'une Ligue prochaine contre leș ottomans" (cf., Europe and the Porte, Vol. I, p. 386); în plus, măi circulau și zvonuri privind intenția Franței de a revoluționa provinciile europene ale Imperiului Otoman și de a distruge religia musulmană (cf., G.St.APK., I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 11-12); vezi, în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Porții Otomane că vasele de război ruse să fi putut traversa Strâmtorile. Terenul în acest scop începuse a fi pregătit, deja, așa cum am menționat, prin renunțarea la politica anexionista a mamei sale și prin gesturile de apropiere de Poartă Otomană. Zvonurile care circulau la Istanbul, în primăvara anului 1798, despre posibilul sprijin acordat de Franța rebelului pasă de Vidin, Pasvantoglu 136, pe care, de altfel, Napoleon și Talleyrand, devenit ministru al Afacerilor Străine al Franței, la 14 iulie 1797, îl doreau
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
împotriva Rusiei 169. Îndeosebi această din urmă promisiune a produs un efect vizibil asupra "opiniei publice" otomane care resimțea din plin efectele negative ale pierderii Crimeii atât sub aspect economic, cât și politic 170. Speranțele le erau, însă, tulburate de zvonurile care circulau referitoare la posibilitatea ca Austria să fi fost recompensată cu Principatele Române, pentru pierderile teritoriale suferite în urma încheierii păcii de la Pressburg 171. Deși Crimeea rămânea, totuși, o fată morgana pentru otomani 172 și împotriva opoziției diplomației britanice și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
eventualelor agresiuni ce s-ar fi putut produce, pe acest fundal, din partea Rusiei sau a Mării Britanii. Ca urmare, trupe înzestrate cu artilerie au fost trimise spre a întări garnizoanele din cetățile Bender și Hotin 174. În context, circulau, deja, zvonuri potrivit cărora Poartă Otomană intenționa să denunțe, formal, tratatul de alianță defensivă, încheiat cu Rusia, la 23 septembrie 1805. La rândul lor, reprezentantul diplomatic al Rusiei și cel al Mării Britanii la Istanbul făceau susținute eforturi diplomatice pentru a împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
doc. nr. 77. 199 Cf., Stanford Shaw, History of the Ottoman Empire, p. 275. 200 Cf. ibidem. deosebită pentru Rusia, deoarece închideau intrarea în strâmtoarea Dardanele, pe când anexarea Moreei i-ar fi deschis calea către controlul Mării Adriatice 201. Persistentă zvonurilor privind existența unui plan de împărțire a Imperiului Otoman adaugă un plus de instabilitate politică și sporea îngrijorarea cercurilor conducătoare otomane care căutau soluții pentru a ieși din criză. Una dintre acestea viza restabilirea păcii cu Anglia și era cerută
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
venit. Am crezut că după operație s-o fi dus pe la țară, ca să aflu târziu de tot că la facultate se și dăduse alarma și că poliția făcea anchetă. Nici atunci n-am crezut în moartea ei, mai ales după zvonurile că ar fi fost văzută în alt oraș și pe urmă că ar fi fugit în străinătate..." Nu vă punem acum să dați o declarație scrisă, ar însemna să vă inculpăm și să vă zdrobim cariera, a zis anchetatorul. Pentru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un caracter arbitrar, iar în cealaltă jumătate nearbitrar, situațiile sunt foarte asemănătoare ele diferă numai în caracterul amintit. De exemplu, una din situații, din lista celor arbitrare, este urmă toarea: "Ai auzit că un prieten intim răspândește în legătură cu d-ta zvonuri care nu sunt justificate și sunt oarecum nepoliticoase". Situația nonarbitrară este formulată astfel: "Ai auzit că un prieten intim, când este beat, răspândește în legătură cu d-ta zvonuri care nu sunt justificate și sunt oarecum nepoliticoase". Situațiile erau precedate de următoarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este urmă toarea: "Ai auzit că un prieten intim răspândește în legătură cu d-ta zvonuri care nu sunt justificate și sunt oarecum nepoliticoase". Situația nonarbitrară este formulată astfel: "Ai auzit că un prieten intim, când este beat, răspândește în legătură cu d-ta zvonuri care nu sunt justificate și sunt oarecum nepoliticoase". Situațiile erau precedate de următoarea instrucție: "Am dori să avem o informare asupra sentimentelor și conduitei d-voastră în anumite situații comune. Nu este nici un răspuns corect sau greșit la nici una din
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dar cineva le luase și pe ele, așa că decanatul le înlocuise cu-o tijă strâmbă de fier, de care, dacă trăgeai, îți sărea tot dispozitivul în cap. După ora șase, holurile se cufundau în beznă, iar la etajele superioare ieșiseră zvonuri despre cupluri de studenți încercând periodic soliditatea catedrelor și despre exhibiționiștii, care, zice-se, te pândeau lunea și vinerea cu sexul înfierbântat. Ziua, la parter, putea fi observată o pisică alb cu gri, traversând din secretariat spre biroul decanului (secretarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fost adevărul, îl spuneai în șoaptă; nu te jucai cu Scurtu. Era șeful Anticarilor. Oamenii de rând se temeau de el (nu-i călca oricine pragul; trebuia să ai recomandare ca să intri la el în prăvălie), miniștrii îl respectau. Ieșiseră zvonuri că scriitori importanți, unii încă în viață, plătiseră sume frumușele ca să-și vadă cărțile expuse măcar o zi în vitrina lui Scurtu. Nimic nu mișca în București, fără știrea lui; nici o copertă nu trecea dintr-o mână într-alta, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mei de joacă păreau de-a dreptul înnebuniți, numai despre asta vorbeau, de dimineața până seara și eu nu înțelegeam ce să-i tragă sau de unde: cocul? mâneca halatului? cutia cu mărunțiș de pe tejghea? Planurile colective erau alimentate și de zvonul că Leana ne-ar fi îndrăgit în mod egal, așa cum cereau normele echității socialiste. Cezar susținea că o și-auzise odată spunând, în timp ce cotrobăia după o ladă de covrigi: „Ce v-aș mai fute eu pe toți...“, dar nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
făcea ocolul lumii pe vaporul din Toate pânzele sus; vecinii din sat, că stătea mai mult pe la munte, la aer curat. Mai târziu aveam să aflu că fugise-n străinătate. Solista din Abba a dispărut și ea peste noapte. Ieșiseră zvonuri că s-ar fi certat cu blonda sau că se bătuseră bărbații din formație între ei, fiecare dorind s-o aibă pe nevasta celuilalt (ilogic: dacă fiecare vroia nevasta ăluilalt, de ce mai era nevoie să se bată?). După unii, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în presa centrală. Așa arăta partea cunoscută a lucrurilor. Gurile rele spuneau că Blocatarii mișunau în fiecare cartier, după fiecare scară. Nici pensionarii comuniști, nici constructorii interbelici nu bănuiseră cu cine au de-a face. Încă mai rău, ieșiseră niște zvonuri ciudate, care circulau prin tot orașul: băieții nu s-ar fi ocupat cu ordinea și administrația; dimpotrivă. De fapt, dacă te uitai cu atenție în jur, începeai să observi șmecheria. Blocatarii provocau distrugeri special, să nu poți să-ți vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era mai de mult afară). Abia atunci, lumea a început să vorbească prin sat, că bandiții ar fi fost tocmiți să facă prăpăd numai la oameni nevinovați. Unii credeau că borfașii fuseseră cumpărați de Robani, alții că lucrau pentru Leordeni. Zvonurile mergeau din casă în casă, trebuia doar să le-alegi pe-alea potrivite: de la Robani dispăruseră o vacă și doi purcei; Leordenii găsiseră un furtun tras pe sub povarna lor, prin care Robanii le goleau țuica din butii și cazane; doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Capșa“, purta și ea un titlu asortat cu zona: „Cărturești“. Găseai acolo tot ce vroiai, de la ghidul Bucureștilor la albume de pictură, și de la CD-uri cu Pink Floyd la cutii de ceai din Sumatra, ca într-o prăvălie orientală. Zvonurile spuneau că numele fusese, inițial, „Cărtărești“, dar scriitorul intervenise și ceruse drepturi de-autor sau schimbarea pancartei. Studenții fugeau din librărie și se adăposteau în cârciumă, la o halbă ieftină sau o salată bulgărească. Mi-am scuturat umezeala de pe hanorac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau recalcitranți, se invoca patrimoniul național și Legea celor 49 de ani. După apariție, cărțile intrau pe achiziție publică în biblioteci, și banii se întorceau la Academicieni. Firește că Scurtu nega toată povestea, interesul național se dovedea mai presus decât zvonurile invidioase și răuvoitoare (lansate, susținea el, de concurență) și, la urma-urmei, înainte să judeci, trebuia să te convingi singur de rezultate: mi-l arătase odată pe Caragiale velin, scos pe foiță de țigară, cu opera împachetată frumos în supracoperți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în pachete logice aparent incompatibile. Ele sunt desfăcute apoi sub formă de cuvinte sau imagini paralele. Contradicția neurologică ascunde și, în același timp, deschide poveștile noastre. E imposibil să-ți mai dai seama de adevăr! Unde nu merge doar cu zvonuri și istorisiri, există și chirurgia: dentară, estetică sau cognitivă. Putem aranja un secol cum vrem noi, darămite un om.“ „Anacronismele dirijate...“, am recunoscut. „Să le zicem așa, dacă-ți face plăcere. Asediul Vienei, survolarea Moroienilor, bătălia Mării Baltice. Bunicu’ Vitalian s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cea germană, Frank Esser 129 consideră că valorile jurnalistice, cultura media, dar și condițiile economice și legale sunt responsabile pentru gradul de tabloidizare în țările date. Tabloidizarea constă în umplerea paginilor unui ziar cu povești ale unor bârfe și zvonuri despre vedete, politicieni și sportivi, cu alegații despre sex. Distorsiunea apare, în acest context, ca falsificare a spațiului public prin trunchierea globalității sale (unele evenimente esențiale sunt pur și simplu omise, precum anumiți indicatori statistici sau manifestări culturale). Regăsim aici
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de referință care ar permite o judecată independentă. În acest sens sunt atacate prin Scânteia publicațiile cu orientări diferite și oamenii politici susținute de ele. Astfel, "Văpaia era organul bandelor de huligani și atacatori care avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite"164. În același mod se discuta și despre adversarii politici. Iuliu Maniu și Brătianu "au organizat sabotajul, au lansat calomnii și minciuni la adresa guvernului și a conducătorilor populari, au încurajat specula ca să înfometeze poporul și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ca "bestia legionară", "călăii hitleriști", "huligani", care erau folosite fără excepție de câte ori era vorba de realități dușmane. Aproape fiecare anunț își avea forța în peiorative. Iată un exemplu: "Văpaia, organul bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite și investigații șovine, cu scopul de a provoca neliniște și tulburări în sânul poporului." (Scânteia, 1994, nr. 316) Altă tehnică prin care discursul din Scânteia își poate atinge obiectivele este folosirea generalităților. Acestea sunt axe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ziar, publica articolul “Reich Press Shows Worry Over Poland; Warsaw Is Told a Pact to Let Russian Troops Advance Would Doom Country”, prin intermediul căruia avertiza asupra pericolului traversării de către truopele sovietice Tot în “New York Times”, la 12 decembrie 1936, apăreau zvonuri potrivit cărora România ar intenționa să întrerupă relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică 193. La 6 septembrie 1936, ziarele americane susțineau că: “Fără Titulescu, România încetează a mai fi“. Acestea îl considerau pe Titulescu singurul mare diplomat al României și unul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]