41,623 matches
-
bază și adăugarea cuvântului „alcool", de exemplu metil alcohol, etil alcool sau "terț"-butil alcool. Propil alcoolul poate fi "n"-propil alcool sau isopropil alcool, depinzând de poziția la care este legat hidroxilul, respectiv carbonul 1 sau carbonul 2. Isopropil alcoolul este nuimt ocazional și "sec"-propil alcool. După cum s-a menționat mai sus, alcoolii sunt clasificați ca fiind primari (1°), secundari (2°) sau terțiari (3°), iar numele comune arată acest lucru prin preficul radicalului alchil. De exemplu, (CH)COH este
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
metil alcohol, etil alcool sau "terț"-butil alcool. Propil alcoolul poate fi "n"-propil alcool sau isopropil alcool, depinzând de poziția la care este legat hidroxilul, respectiv carbonul 1 sau carbonul 2. Isopropil alcoolul este nuimt ocazional și "sec"-propil alcool. După cum s-a menționat mai sus, alcoolii sunt clasificați ca fiind primari (1°), secundari (2°) sau terțiari (3°), iar numele comune arată acest lucru prin preficul radicalului alchil. De exemplu, (CH)COH este un alcool terțiar și este numit comun
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
alcool. Propil alcoolul poate fi "n"-propil alcool sau isopropil alcool, depinzând de poziția la care este legat hidroxilul, respectiv carbonul 1 sau carbonul 2. Isopropil alcoolul este nuimt ocazional și "sec"-propil alcool. După cum s-a menționat mai sus, alcoolii sunt clasificați ca fiind primari (1°), secundari (2°) sau terțiari (3°), iar numele comune arată acest lucru prin preficul radicalului alchil. De exemplu, (CH)COH este un alcool terțiar și este numit comun "terț"-butil alcool. Acesta s-ar numi
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
nuimt ocazional și "sec"-propil alcool. După cum s-a menționat mai sus, alcoolii sunt clasificați ca fiind primari (1°), secundari (2°) sau terțiari (3°), iar numele comune arată acest lucru prin preficul radicalului alchil. De exemplu, (CH)COH este un alcool terțiar și este numit comun "terț"-butil alcool. Acesta s-ar numi 2-metilpropan-2-ol conform regulilor UICPA, indicând un lanț de propan ce are grupele metil și hidroxil legate de carbonul din mijloc (al doilea). Un alcool cu două grupări hidroxil
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
a menționat mai sus, alcoolii sunt clasificați ca fiind primari (1°), secundari (2°) sau terțiari (3°), iar numele comune arată acest lucru prin preficul radicalului alchil. De exemplu, (CH)COH este un alcool terțiar și este numit comun "terț"-butil alcool. Acesta s-ar numi 2-metilpropan-2-ol conform regulilor UICPA, indicând un lanț de propan ce are grupele metil și hidroxil legate de carbonul din mijloc (al doilea). Un alcool cu două grupări hidroxil este în general numit "glicol", de exemplu HO-CH-CH-OH
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
CH)COH este un alcool terțiar și este numit comun "terț"-butil alcool. Acesta s-ar numi 2-metilpropan-2-ol conform regulilor UICPA, indicând un lanț de propan ce are grupele metil și hidroxil legate de carbonul din mijloc (al doilea). Un alcool cu două grupări hidroxil este în general numit "glicol", de exemplu HO-CH-CH-OH este etilen glicol. Numele UICPA este etan-1,2-diol, "diol" indicând cele două grupe hidroxil, iar 1,2 indicând pozițiile la care sunt legate ele. Glicolii geminali (care au
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
1,2 indicând pozițiile la care sunt legate ele. Glicolii geminali (care au hidroxilii legați la un același atom de carbon), precum etan-1,1-diol, sunt de obicei instabili. Pentru trei sau patru grupe, se folosesc sufixele "triol" și "tetraol". Cuvântul „alcool" provine aproape sigur din limba arabă (prefixul „al-" fiind articolul hotărât arabic); în orice caz, originea precisă este nesigură. A fost introdus în Europa, împreună cu arta distilării și cu substanța însăși, în aproximativ secolul XII de către diferiți autori europeni care
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
ar fi fost extins mai întâi pentru substanțele distilate în general, iar apoi restrâns doar pentru etanol. Această etimologie circulă în Anglia cel puțin din 1672 (DEO). Oricum, această derivare nu este întru totul acceptată, deoarece cuvântul arabic curent pentru alcool, الكحول = "ALKHWL" = "al???", nu derivă din "al-kuhul". Coranul, în versetele 37:47, folosește cuvântul الغول = "ALGhWL" = "al-ghawl" — însemnând "spirit" ("ființă spirituală") sau "demon" — cu sensul de "lucrul care dă vinului tăria". Cuvântul "al-ghawl" a dus la apariția cuvântului englez "ghoul
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
sau "demon" — cu sensul de "lucrul care dă vinului tăria". Cuvântul "al-ghawl" a dus la apariția cuvântului englez "ghoul" (creatură imaginară care mănâncă persoane moarte; vampir), și numele stelei Algol. Conform unei a doua teorii, etimologia populară și scrierea cuvântului „alcool" nu ar fi apărut datorită generalizării cuvântului "ALKHL", ci confuziei alchimiștilor și autorilor occidentali a cuvintelor "ALKHL" și "ALGhWL", care au fost într-adevăr traduse în multe feluri greșit. Gruparea hidroxil face ca, în general, alcoolul să fie moleculă polară
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
populară și scrierea cuvântului „alcool" nu ar fi apărut datorită generalizării cuvântului "ALKHL", ci confuziei alchimiștilor și autorilor occidentali a cuvintelor "ALKHL" și "ALGhWL", care au fost într-adevăr traduse în multe feluri greșit. Gruparea hidroxil face ca, în general, alcoolul să fie moleculă polară. Acele grupări pot forma legături de hidrogen una cu alta și cu alți compuși. La alcooli există două posibilități de dizolvare: tendința grupei polare -OH de a îl face solubil în apă și cea a catenei
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
cuvintelor "ALKHL" și "ALGhWL", care au fost într-adevăr traduse în multe feluri greșit. Gruparea hidroxil face ca, în general, alcoolul să fie moleculă polară. Acele grupări pot forma legături de hidrogen una cu alta și cu alți compuși. La alcooli există două posibilități de dizolvare: tendința grupei polare -OH de a îl face solubil în apă și cea a catenei laterale de a i se opune. De aceea, metanolul, etanolul și propanolul sunt solubile în apă deoarece influența grupării hidroxil
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
a i se opune. De aceea, metanolul, etanolul și propanolul sunt solubile în apă deoarece influența grupării hidroxil este mai puternică decât cea a catenei. Butanolul, cu patru carboni în catenă, este moderat solubil datorită echilibrului dintre cele două tendințe. Alcoolii cu cinci sau mai mulți carboni (pentanol sau mai mari) sunt insolubili în apă datorită dominării catenei laterale. Datorită legăturii de hidrogen, alcoolii tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
a catenei. Butanolul, cu patru carboni în catenă, este moderat solubil datorită echilibrului dintre cele două tendințe. Alcoolii cu cinci sau mai mulți carboni (pentanol sau mai mari) sunt insolubili în apă datorită dominării catenei laterale. Datorită legăturii de hidrogen, alcoolii tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici. Legăturile de hidrogen arată că alcoolii pot fi folosiți ca solvenți protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formează alcoolii nucleofili
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
cele două tendințe. Alcoolii cu cinci sau mai mulți carboni (pentanol sau mai mari) sunt insolubili în apă datorită dominării catenei laterale. Datorită legăturii de hidrogen, alcoolii tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici. Legăturile de hidrogen arată că alcoolii pot fi folosiți ca solvenți protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formează alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca și apa, pot avea fie proprietăți acide, fie bazice la gruparea O-
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
mai mari) sunt insolubili în apă datorită dominării catenei laterale. Datorită legăturii de hidrogen, alcoolii tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici. Legăturile de hidrogen arată că alcoolii pot fi folosiți ca solvenți protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formează alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca și apa, pot avea fie proprietăți acide, fie bazice la gruparea O-H. Cu un pK de în jur de 16-19, sunt ușor mai
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
hidrogen, alcoolii tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici. Legăturile de hidrogen arată că alcoolii pot fi folosiți ca solvenți protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formează alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca și apa, pot avea fie proprietăți acide, fie bazice la gruparea O-H. Cu un pK de în jur de 16-19, sunt ușor mai puțin acizi decât apa, dar sunt capabili să recționeze cu baze puternice precum
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici. Legăturile de hidrogen arată că alcoolii pot fi folosiți ca solvenți protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formează alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca și apa, pot avea fie proprietăți acide, fie bazice la gruparea O-H. Cu un pK de în jur de 16-19, sunt ușor mai puțin acizi decât apa, dar sunt capabili să recționeze cu baze puternice precum hidrură de
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
în jur de 16-19, sunt ușor mai puțin acizi decât apa, dar sunt capabili să recționeze cu baze puternice precum hidrură de sodiu sau cu metale reactive precum sodiul. Sărurile care rezultă se numesc alcoxizi, având formula generală RO M. Alcoolii legați de nuclee benzenice au o aciditate mai scăzută (un pKa în jur de 10). Grupările care iau electroni participă la creșterea acidității alcoolilor. De exemplu, para-nitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
cu metale reactive precum sodiul. Sărurile care rezultă se numesc alcoxizi, având formula generală RO M. Alcoolii legați de nuclee benzenice au o aciditate mai scăzută (un pKa în jur de 10). Grupările care iau electroni participă la creșterea acidității alcoolilor. De exemplu, para-nitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe ultimul strat, ceea ce face alcoolul slab bazic în prezența unor acizi tari, precum acidul sulfuric. De exemplu, cu metanol: Alcoolii pot fi de asemenea
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
au o aciditate mai scăzută (un pKa în jur de 10). Grupările care iau electroni participă la creșterea acidității alcoolilor. De exemplu, para-nitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe ultimul strat, ceea ce face alcoolul slab bazic în prezența unor acizi tari, precum acidul sulfuric. De exemplu, cu metanol: Alcoolii pot fi de asemenea supuși oxidării pentru a forma aldehide, cetone sau acizi organici, sau pot fi deshidratați pentru a forma alchene. Pot reacționa pentru
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
participă la creșterea acidității alcoolilor. De exemplu, para-nitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe ultimul strat, ceea ce face alcoolul slab bazic în prezența unor acizi tari, precum acidul sulfuric. De exemplu, cu metanol: Alcoolii pot fi de asemenea supuși oxidării pentru a forma aldehide, cetone sau acizi organici, sau pot fi deshidratați pentru a forma alchene. Pot reacționa pentru formarea deesteri și pot fi supuși (dacă sunt mai întâi activați) reacțiilor de substituție nucleofilică
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
forma aldehide, cetone sau acizi organici, sau pot fi deshidratați pentru a forma alchene. Pot reacționa pentru formarea deesteri și pot fi supuși (dacă sunt mai întâi activați) reacțiilor de substituție nucleofilică. Pentru mai multe detalii, vezi secțiunea #Reacții ale alcoolilor. Etanolul a fost consumat de oameni încă din preistorie sub forma băuturilor alcoolice, pentru o varietate de motive: igienice, alimentare, medicinale, religioase, distractive. Deși consumul rar de etanol în cantități mici nu are efecte negative, ci dimpotrivă, dozele mai mari
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
mici nu are efecte negative, ci dimpotrivă, dozele mai mari duc la starea numită "ebrietate" sau intoxicare și, depinzând de doză și de regularitatea consumului, poate cauza probleme respiratorii acute sau decesul, iar ingestia cronică are repercusiuni medicale grave. Alți alcooli sunt mult mai otrăvitori decât etanolul, în mare parte pentru că durează mai mult până să fie metabolizați, iar nu de puține ori metabolismul lor duce la apariția unor substanțe mai toxice. Metanolul, sau "alcoolul de lemn", de exemplu, este oxidat
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
cronică are repercusiuni medicale grave. Alți alcooli sunt mult mai otrăvitori decât etanolul, în mare parte pentru că durează mai mult până să fie metabolizați, iar nu de puține ori metabolismul lor duce la apariția unor substanțe mai toxice. Metanolul, sau "alcoolul de lemn", de exemplu, este oxidat de enzime în ficat și duce la crearea formaldehidei, care poate cauza orbirea sau moartea. Un tratament eficient pentru prevenirea toxicității cu formaldehidă după ingestia de metanol este administrarea de etanol. Aceasta va preveni
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
formaldehidă după ingestia de metanol este administrarea de etanol. Aceasta va preveni transformarea metanolului în formaldehidă, iar formaldehida existentă va fi convertită în acid formic și eliminată prin excreție înainte de a provoca vreun rău. Există mai multe metode pentru prepararea alcoolilor în laborator. Formarea unui alcool secundar prin reducere și hidratare: Industrial, alcoolii se obțin în mai multe feluri. Alcoolii se pot comporta ca acizi slabi, supuși deprotonării. Reacția de cedare a protonilor pentru a produce o sare alcoxidică este făcută
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]