39,409 matches
-
șindrilă, la fel și pereții. Pictura a fost lucrată pe pânză, în ulei și apoi lipită pe pereți și boltă, fiind executată de pictorul Petre Nicolici în anul 1812. Biserica a fost sfințită în anul 1926 de către arhimandritul Filaret Musta. Curentul electric a fost introdus în biserică în anul 1969 și tot atunci a fost schimbat hramul din Cuvioasa Paraschiva în Adormirea Maicii Domnului.
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
Noțiunea de Realism se referă la un mare număr de curente în filozofie, care au ca element comun covingerea că fenomenele există independent de conștiința oamenilor, acționează asupra oamenilor și pot fi denumite prin cuvinte. În cazul admiterii existenței unei realități independentă de gândire, se vorbește despre un așa numit realism
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
generale sau categoriale (""universalia""), precum de exemplu "frumusețea", "binele", "viețuitoare" etc., nu ar fi decât nume ("nomina"). Invers, realismul susține existența universaliilor "ante rem", respectiv faptul că noțiunile își au existența pentru sine, în felul ideilor platonice. Nominalismul este un curent sceptic, care contestă existența specifică, particulară a abstracțiunii. Noțiunea lui de realitate coincide în mod necesar cu realitatea perceptibilă a lucrurilor, a căror individualitate reprezintă realul față de ideea abstractă. Prin opoziție, realismul universaliilor pune accentul realității pe abstract, pe idee
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
a lucrurilor, a căror individualitate reprezintă realul față de ideea abstractă. Prin opoziție, realismul universaliilor pune accentul realității pe abstract, pe idee, pe universal, situat înaintea lucrului ("ante rem"). În filozofia modernă, părerea cea mai răspândită asupra universaliior este exprimată de curentul denumit conceptualism, care admite că noțiunile generale sunt construite în conștiință, dar sunt în legătură nemijlocită cu lucrurile cărora corespund. În teoria cunoașterii, realismul pornește de la premizele realismului ontologic. Lucrurile și faptele existente sunt pentru realismul epistemologic cognosibile. Există o
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți au fost în Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria reflectării din materialismul dialectic. Precursori ai acestui curent în teoria cunoașterii pot fi considerați René Descartes sau John Locke. Spre deosebire de realismul naiv, reprezentanții realismului reprezentațional consideră că realitatea poate fi cunoscută numai prin mijlocirea conștiinței (Bertrand Russel). Reprezentările sunt date ale simțurilor, exprimând realitatea prin sau în afara limbajului
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Realismul etic minimal postulează valabilitea unei judecăți morale, admite însă că în anumite împrejurări o judecată morală poate fi eronată. Reprezentanții realismului etic maximal (fundamental) afirmă că există criterii obiective pentru aprecierea valabilității unei norme morale. Se deosebesc mai multe curente în raport cu regulile după care se recunoaște adevărul unei asemenea aserțiuni: Pornind de la filozofia valorilor de la începutul secolului al XX-lea (Heinrich Rickert, Robert Reininger), unii reprezentanți ai realismului etic consideră că valorile, ca entități cu particularități deosebite, au o existență
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Grigorescu și cei ce i-au urmat. Perioada în care Mișu Popp a fost la studii în Viena, a fost pentru evoluția artei în Europa occidentală o perioadă de relativă stagnare. În Franța apăreau atunci de abia primii muguri ai curentului realist, fapt pentru care la Viena este de presupus că veștile pariziene au ajuns mai târziu pe fondul în care, clasicismul de nuanță prerafaelită sau de tip David erau încă în vogă. Școala romantică germană era o mișcare prea național
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
ultimul rând una de o naivitate artistică senină. Arta pentru Mișu Popp, a fost un mijloc de recreație care nu presupunea o necesitate generatoare de răscoliri sufletești profunde. Această generație a dus la Unirea Principatelor și, în Ardeal a insuflat curentul național care a creat în final România Mare. Practic, pictura românească de la Mișu Popp - în Ardeal, împreună cu cea din Principate, a început să facă parte integrantă din cea a occidentului. Încadrat în curentul clasicist și al picturii murale bisericești, Mișu
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Unirea Principatelor și, în Ardeal a insuflat curentul național care a creat în final România Mare. Practic, pictura românească de la Mișu Popp - în Ardeal, împreună cu cea din Principate, a început să facă parte integrantă din cea a occidentului. Încadrat în curentul clasicist și al picturii murale bisericești, Mișu Popp și cei care i-au urmat și-au găsit limita prin Octavian Smigelschi, care a început un nou capitol și a deschis un nou mod de abordare în istoria picturii religioase din
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
ducele de Medina-Sidonia a acceptat părerea majorității ofițerilor săi care cereau să se reîntoarcă acasă. S-a stabilit o rută spre nord, dublând insulele Orkney — totul spre a evita o nouă ciocnire cu flota engleză și pentru a profita de curenții din Marea Nordului. Englezii nu i-au scăpat din ochi pe spanioli, însă au fost nevoiți să înceteze urmărirea din cauza furtunii și a faptului că terminaseră munițiile. "Invincibila Armada" a fost lovită de furtună pe 12 august, în largul insulelor Shetland
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
se organiza în vederea stabilirii unei viitoare federații la nivel mondial în scopul întăririi democrației, acordării unei cetățenii mondiale, a asumării autorității internaționale între agenții separate la nivel mondial, cu scopul de a construi o lume social-democrată. New Age este un curent spiritual, răspândit mai ales în Occident, avându-și începuturile în anii 1920-1930, când Alice Bailey a publicat mai multe lucrări, în care proclama întoarcerea lui Hristos și lansa ideea necesității unor grupări pe care le denumea "a bunăvoinței mondiale". Alice
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]
-
Sarmisegetuza Regia. Fortificația are formă rectangulară cu dimensiuni de 310 m, pe laturile de nord și sud, și 240 m, pe laturile de vest și est . Monumentul a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice 2010 din județul Hunedoara la numărul curent 21, cu codul HD-I-s-A-03157.
Castrul roman de la Jigorul Mare () [Corola-website/Science/316997_a_318326]
-
în - al-Mu‘tazilat) este prima școală de teologie islamică („știința cuvântului” sau ‘ilm al-kalăm) care s-a dezvoltat în timpul dinastiei omeyyade timp de aproximativ două secole (sec.VIII - IX), ajungând la apogeu sub domnia califului abbasid al-Ma′mūn. Acest curent a luat naștere în orașele Basra și Bagdad, din Irak, care reprezentau în acea perioadă leagănul culturii arabo-islamice. Cele două școli au proprii lor exponenți după cum urmează: școala de la Basra are ca reprezentanți pe Abū-l-Hudayl al-‘Allaf (752-840), an-Naẓẓam (m.
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
tradițională a islamului, prin faptul că abdordează dintr-o perspectivă raționalistă probleme precum caracterul creat sau increat al Coranului, ideea predestinării în comparație cu liberul arbitru, modul în care ar trebui interpretate atributele umane ale divinității, originea răului. Primii reprezentați ai acestui curent teologic sunt Wășil ibn ‘Ață′ (m.131H, 748 d.Hr.) și ‘Amr ibn ‘Ubayd (m.144H, 761 d.Hr.) Tradiția spune că Wășil ibn ‘Ața′ s-a separat de maestrul său Ḥasan al-Bașrῑ în ceea ce privește statutul juridic al omului păcătos, această
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
expresia „i‘tazala ‘annă” (s-a separat de noi), pentru a-i desemna pe Wășil și pe adepții săi. Numele acestor adepți provine de la rădăcina triliteră ‘ z l care înseamnă, în limba arabă, a se retrage, a se izola. Denumirea curentului este formată pe schema de participiu activ de la forma derivată a 7-a, care desemnează persoana care trăiește în izolare, ascetul, sihastrul. Conform unei alte interpretări această denumire reflectă modul de viață înclinat către ascetism și abstinență, pe care primii
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
când în 4 aprilie, se face inspecția tehnica a lucrărilor de electrificare de către Comisia Superioară a Ministerului Comerțului din Ungaria. Ca urmare a avizării favorabile, linia se deschide 6 zile mai târziu, în data de 10 aprilie 1913. Alimentarea cu curent continuu de 1500V se făcea de la Arad și prin substația Ghioroc. Exploatarea liniei se făcea pe trei secții: Rutele de trafic erau Arad - Ghioroc - Radna; Radna - Ghioroc - Pâncota și Pâncota - Ghioroc - Arad. Transbordarea se făcea facil în stația Ghioroc pentru
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
de temperatură, aerul cald se ridică iar cel rece coboară luându-i locul. Mișcările convective ascendente și descendente formează așa numitele "celule de convecție". Într-o celulă de convecție se delimitează o zonă centrală ascendentă, o zonă descendentă la exteriorul curentului și o zonă convergentă la baza descendenței.
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
căuta scriitori care să scrie despre rezistența antinazistă. Deoarece nu participase la rezistența antinazistă, Fallada a șovăit inițial pentru a nu fi criticat că vrea să pară mai bun decât fusese, afirmând că și el „se lăsase dus de marele curent.” La insistențele lui Becher, transmise prin intermediul liu Kurt Willhelm, secretar general al Uniunii culturale, Fallada s-a lăsat convins după ce i se explicase că protagoniștii nu acționaseră din vreo convingere politică ci fusese acțiunea a două persoane simple, care trăiseră
Fiecare moare singur (roman) () [Corola-website/Science/325514_a_326843]
-
și diplomație. Biserica Ortodoxă Greacă și Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului au căpătat o mare putere în imperiu sub protecția sultanului, controlul asupra întregi populații ortodoxe din imperiu, inclusiv a celor ne-greci. Consolidarea puterii otomane a fost urmată de două curente distincte de migrație elenă. Primul a fost cel al intelectualilor greci, așa cum au fost Johannes Vissarion, Georgius Plethon Gemistos și Marcos Mousouros, care s-au îndreptat către Europa Occidentală. Aceștia au influențat apariția Renașterii. Ar mai trebui spus că acesta
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
migrație elen spre occident, cel mai notabil fiind cel spre orașele universitare italiene, care începuse încă după ocupare Constantinopolului în timpul celei de-a patra Cruciade ). Acest val de migrație a avut ca rezultat imediat formarea diasporei elene moderne. Al doilea curent val de migrație a vizat grecii din regiunile joase ale Eladei, care s-au mutat în munți, unde otomanii nu au reușit să-și impună o prezență serioasă militară sau administrativă. Sultanul era plasat în vârful piramidei guvernamentale otomane. Deși
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
lui Adolf Meschendörfer publicat în anul 1906 și care a fost considerat a fi prima grafică de carte executată în spiritul secesiunii transilvănene). În ansamblul său, abordarea teoretică pe care Coulin a îmbrățișat-o a fost o artă înscrisă în curentele modernității epocii în care a trait. Pictorul s-a format la München sub tutela școlii germane a sfârșitului de secol al XIX-lea, dominat de maeștrii ca Wilhelm Leibl sau Franz von Lenbach, pictorii Carl Schuch, Hans Thoma, Arnold Böcklin
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
școlii germane a sfârșitului de secol al XIX-lea, dominat de maeștrii ca Wilhelm Leibl sau Franz von Lenbach, pictorii Carl Schuch, Hans Thoma, Arnold Böcklin, Max Slevigt, Fritz von Uhde, Wilhelm Trubner, Lovis Corinth, Franz von Stuck care reprezentau curente importante cum au fost realismul, impresionismul, istorismul, naturalismul, Jungendstil sau simbolismul, la toate aceste alipindu-se în mod evident operele vechilor maeștri existente în marile muzee. În opera lui Coulin se regăsesc elemente înnoitoare ale curentelor existente, dar ceea ce-l
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
von Stuck care reprezentau curente importante cum au fost realismul, impresionismul, istorismul, naturalismul, Jungendstil sau simbolismul, la toate aceste alipindu-se în mod evident operele vechilor maeștri existente în marile muzee. În opera lui Coulin se regăsesc elemente înnoitoare ale curentelor existente, dar ceea ce-l definește în creația sa este puternica influență a naturalismului german al sfârșitului de secol precum și arta lui Wilhelm Liebl, contemporanii săi spunând “naturalismul lui Leibl a fost pentru Coulin un far călăuzitor”. Gândirea artistică i-a
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
Triclorura de fosfor este o sare a fosforului cu acidului clorhidric cu formula chimică PCl. Este un lichid incolor, avid de apă și foarte periculos în caz de ingerare. Poate fi preparată prin arderea fosforului alb într-un curent de clor gazos. Triclorura de fosfor este un lichid incolor și mobil care, fiind avid de apă, fumegă în aer, cu miros sufocant și acțiune lacrimogenă. Triclorura de fosfor reacționează cu apa prin hidroliză, obținându-se acid fosforos și acid
Triclorură de fosfor () [Corola-website/Science/325989_a_327318]
-
reacția dintre clorul gazos și triclorura de fosfor se obține pentaclorura de fosfor, o substanță solidă alb-gălbuie. Triclorura de fosfor dizolvă fosforul și se dizolvă în sulfură de carbon. Triclorura de fosfor se prepară prin arderea fosforului alb într-un curent de clor. Experiența se realizează numai sub nișă, după reacția: Reacția mai poate fi scrisă și astfel: Purificarea substanței se poate face prin distilare fracționată. Triclorura de fosfor este toxică, iar o concentrație de 600 de părți per milion pot
Triclorură de fosfor () [Corola-website/Science/325989_a_327318]