39,851 matches
-
au dus lupte pentru „eliberearea popoarelor baltice sovietice”. Aceste lupte au continuat până la capitularea forțelor germano-letone din punga din Curlanda din mai 1945. Statele baltice au fost reabsorbite treptat în URSS. Pe 12 ianuarie 1949, guvernul sovietic a emis un decret „cu privire la expulzarea și deportarea” din statele baltice a „tuturor culacilor și a familiilor lor, a familiilor bandiților și naționaliștilor” și a altor categorii. Mai mult de 200.000 de oameni au fost deportați din statele baltice în 1940 - 1953. Aproximativ
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
a făcut escala la Constanța (care pe vremea aceea era încă port turcesc) între 8 și 13 aprilie 1874, ajungând la destinație, în portul românesc Galați, la 14 aprilie 1874. Pe 19 aprilie 1874 canoniera a fost numită "" prin înalt decret al domnitorului Carol I, iar locotenentul Mihail Drăghicescu a fost numit comandantul acesteia. Botezul navei a avut loc la 15 iunie 1874, în prezența domnitorului, a primului ministru și a altor oficialități. La scurt timp după sosirea în țară a
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
de Inchizitor General, regii catolici au instaurat o politică de „curățire religioasă”. Deși Isabela s-a opus măsurilor drastice luate împotriva evreilor pe considerente economice, Torquemada a reușit să-l convingă pe Ferdinand. Pe 31 martie 1492, a fost emis Decretul de la Alhambra privind expulzarea evreilor, care aveau la dispoziție patru luni (31 martie-31 iulie) ca să plece definitiv, cu intedicția de a-și lua cu sine bunurile imobile, precum și aurul și argintul. În caz contrar, erau condamnați la moarte, și toate
Isabela I a Castiliei () [Corola-website/Science/309911_a_311240]
-
Lăură Kövesi, a cerut revocarea lui Voinea din funcția de adjunct al șefului Secției Parchetelor Militare pentru folosirea defectuoasă a resurselor umane ale secției. Ea l-a acuzat de nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor revoluției și mineriadelor. Prin decrete semnate de Președintele Traian Băsescu, în 20 martie 2009 generalul maior magistrat Dan Voinea a fost revocat din funcția de procuror șef adjunct al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție, iar în 1 aprilie
Dan Voinea () [Corola-website/Science/309928_a_311257]
-
locuri de joacă. Contestația la această lege fusese depusă în decembrie 2015 de senatori din mai multe grupuri parlamentare. În 27 ianuarie 2016 Curtea Constituțională a validat definitiv legea antifumat. Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat în 29 ianuarie 2016, decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Autoritățile au pus la punct o strategie prin care fumatul în România să fie limitat aproape complet în următorii 20
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
Ioan al VIII-lea se dusese să asiste a fost o adunare prelungită și adesea pusă pe ceartă. Și-a încheiat lucrările la Florența, în iunie 1439, cu o proclamație în sensul că unirea Bisericilor Greacă și Latină se înfăptuise. Decretul de unire a fost semnat de toți ierarhii bizantini, cu excepția unuia singur. Împăratul s-a întors la Constantinopol abia la 1 februarie, în anul următor. Într-o mare demonstrație de fast și protocol, a fost însoțit la palat de către frații
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
perspectiva unirii, că aceasta fusese o gafă diplomatică. Unirea creștinilor din Apus și din Răsărit avea să deștepte, în mod sigur, suspiciunea turcilor. Pe de altă parte, au fost unii - precum Marcu Eugenikos, mitropolitul de Efes, care refuzase să semneze decretul de la Florența - pentru care unirea reprezenta ultima trădare a ortodoxiei strămoșești. Ea avea să atragă asupra lor mânia lui Dumnezeu. Constantin și-a încheiat îndatoririle de regent în februarie 1440, când împăratul a revenit din Italia, dar a mai rămas
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
revoltă. În orice caz, cei mai mulți dintre aceștia n-au vrut să mai intre în catedrală atâta vreme cât patriarhul Grigorie rămânea în funcție. Printre ei se afla Ioan Eugenikos, fratele lui Marcu, Fanaticul mitropolit ortodox al Efesului, cel care refuzase să semneze decretul de unire de la Florența. Într-un memoriu către împăratul Constantin, din 1450, Ioan a explicat de ce atât de mulți oameni refuzau cu consecvență să-i pomenească numele în Biserică. Un împărat, spunea el, ar trebui să fie stâlp de susținere
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
poruncise scrierea ei după ce participase la una dintre discuții. A sperat că papa o va citi și-și va da seama de problemele pe care le întâmpină pentru a face unirea Bisericilor acceptabilă în Bizanț. Semnatarii declarației anunțau că resping decretul redactat la Florența și propunea să se țină un nou conciliu, la Constantinopol, unde ortodocșii nu ar mai fi fost întrecuți ca număr. Ca pentru a scoate în relief natura problemelor împăratului, scrisoarea ajungea la Roma cam în același timp
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
papă. Împăratul a fost de acord și, la 12 decembrie, în catedrala Sfânta Sofia s-a oficiat o liturghie solemnă. Constantin și curtea sa erau de față. Au fost pomenite numele papei Nicolae și al patriarhului Grigorie. S-a citit decretul de unire, așa cum fusese el prezentat la Florența. Dimensiunile și onestitatea adunării au fost apreciate în chip diferit. Isidor susținea că toată populația Constantinopolului a fost acolo. Ducas era de părere că majoritatea celor prezenți se prefăceau doar că sărbătoresc
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
înălțatului Împĕrat și a crăescului Gobernium, cum nici o mănăstire sĕ nu rĕmâie supt stăpânirea împĕrății tale și așa au venit și la mine, cum până la opt zile sĕ o rĕsipesc și sĕ o stric. ...”" Desființarea ei era cerută de un decret imperial din 1787 prin care au fost închise majoritatea așezămintelor monastice din cuprinsul Imperiului Habsburgic. Demolarea bisericii s-a făcut, după cum descrie autorul scrisorii, la sorocul celor opt zile, când "„a venit solgbirău Căceli Jiga și comisarășu Diulai și cu
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
localități au fost înființate de sași în Transilvania. Prin urmare, sașii aveau mari speranțe în îndeplinirea promisiunilor făcute de România cu privire la drepturile minorităților în România Mare. Foarte curând, s-au găsit într-o situație mai rea decât înainte. Deși prin Decretul nr. 1 din 1919, emis de Consiliul de guvernare a României, se specifica faptul că "fiecare minoritate etnică se poate referi la numele localităților lor în limba proprie", oficialitățile române au instituit cenzura, impunând folosirea numai a denumirilor românești în
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
ale orașului, care a fost mică și aproape de răul avut cameră pentru a face loc pentru noua mama. 9 noiembrie 1965 a fost primul oraș trolley. În noiembrie, 1986 au fost acordate Cherkasy "Ordinul Steagul Roșu al Muncii" după un decret de către Biroul Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Cerkasî era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Cerkasî () [Corola-website/Science/309322_a_310651]
-
din primele decenii de cinematografie. La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La 2 noiembrie 1948 a fost semnat un decret care anunța naționalizarea industriei cinematografice din România. Producțiile realizate înainte de revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie
Filmul românesc () [Corola-website/Science/309321_a_310650]
-
1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînființează Poliția Română ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea
Poliția Română () [Corola-website/Science/309335_a_310664]
-
Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînființează Poliția Română ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. Din 1990, Poliția Română a cunoscut mai
Poliția Română () [Corola-website/Science/309335_a_310664]
-
este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916 și ratificată prin Înaltul Decret nr. 3249 din 21 decembrie același an. Ordinul era destinat a răsplăti „"faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului"”. Conform articolului 1 acesta era
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916 și ratificată prin Înaltul Decret nr. 3249 din 21 decembrie același an. Ordinul era destinat a răsplăti „"faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului"”. Conform articolului 1 acesta era organizat pe trei clase III, II și I - cu precizarea expresă
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
acesta era organizat pe trei clase III, II și I - cu precizarea expresă că „nimeni nu poate obține o clasă superioară dacă nu este decorat cu clasa III”. Ordinul a fost atribuit pentru prima dată la 28 septembrie 1916 ("Înalt Decret no. 2970 din 28 septembrie 1916"), unui număr de 9 ofițeri români care s-au distins în Bătălia de la Turtucaia și operațiile militare inițiale din Dobrogea. Primii ofițeri decorați cu clasa II a ordinului au fost generalii de corp de
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
români care s-au distins în Bătălia de la Turtucaia și operațiile militare inițiale din Dobrogea. Primii ofițeri decorați cu clasa II a ordinului au fost generalii de corp de armată Constantin Prezan și Alexandru Averescu, la 21 iulie 1917 ("Înalt Decret no. 759 din 21 iulie 1917"), pentru modul cum au organizat și condus acțiunile de luptă din vara anului 1917. Primul ofițer decorat cu clasa I a ordinului a fost generalul de corp de armată Constantin Prezan, la 5 februarie
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
din 21 iulie 1917"), pentru modul cum au organizat și condus acțiunile de luptă din vara anului 1917. Primul ofițer decorat cu clasa I a ordinului a fost generalul de corp de armată Constantin Prezan, la 5 februarie 1920 ("Înalt Decret no. 372 din 5 februarie 1920"), pentru modul cum a condus operațiile din Transilvania și Ungaria din anii 1918-1919. Primul ofițer străin decorat a fost căpitanul Milenko Milicievici, din Divizia Sârbă de Voluntari, la 1 octombrie 1916 ("Înalt Decret no
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
Înalt Decret no. 372 din 5 februarie 1920"), pentru modul cum a condus operațiile din Transilvania și Ungaria din anii 1918-1919. Primul ofițer străin decorat a fost căpitanul Milenko Milicievici, din Divizia Sârbă de Voluntari, la 1 octombrie 1916 ("Înalt Decret no. 2990 din 1 octombrie 1916"), pentru fapte de eroism din timpul luptelor de la Cocargeaua. Primul ofițer străin decorat clasa II a ordinului a fost generalul Dimitri Grigorevici Șcerbatciov, comandantul Grupului de armate ruse pe frontul românesc, la 18 iulie
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
din 1 octombrie 1916"), pentru fapte de eroism din timpul luptelor de la Cocargeaua. Primul ofițer străin decorat clasa II a ordinului a fost generalul Dimitri Grigorevici Șcerbatciov, comandantul Grupului de armate ruse pe frontul românesc, la 18 iulie 1917 ("Înalt Decret no. 759 din 18 iulie 1917"), pentru modul cum a pregătit și condus operațiile de pe frontul român, din luna iulie 1917. Primul ofițer străin decorat clasa I a ordinului a fost generalul Joseph Joffre, Comandantul Suprem al Armatei Franceze, la
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
iulie 1917"), pentru modul cum a pregătit și condus operațiile de pe frontul român, din luna iulie 1917. Primul ofițer străin decorat clasa I a ordinului a fost generalul Joseph Joffre, Comandantul Suprem al Armatei Franceze, la 26 noiembrie 1919 ("Înalt Decret no. 1090 din 26 noiembrie 1919"). Deși inițial nu erau prevăzute, începând cu anul 1927 recipienții ordinului au primit și o serie de drepturi materiale. Totodată, începând cu anul 1931 a fost creată și prima uniformă specifică a ordinului. De-
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
alte decorații, de rang mai mic. Astfel, în vederea adaptării sistemului românesc de ordine și decorații la aceste cerințe dar și pentru a ridica moralul ofițerilor și trupei, regele Ferdinand a decis instituirea Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul” prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916. Deși decretul a fost în vigoare (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), la 21 decembrie 1916 regele emite un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se modifică vechiul text
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]