39,007 matches
-
Episcopiei de Alba Iulia. În anul 1332 Sâncraiul este amintit ca parohie ce plătește decima către Curtea Papală de la Roma. ”Mathias sacardos de Sancto Rege solvit IIII grossos”, Mathias fiind preotul parohiei. Într-un alt document, tot din 1332, numele preotului este Balasz. Forma actuală a bisericii datează din secolul al XIV-lea. Se compune din două părți: nava și sanctuarul. Nava este înconjurată de șase piliere lipite de zid în exterior. Numai cele două uși, una zidită, cât și un
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
(n. 25 decembrie 1854, Hodișa - d. 11 iunie 1926, Salonta) a fost un preot greco-catolic și militant pentru drepturile românilor. a văzut lumina zilei în familia preotului greco-catolic Ioan Fărcaș și a soției acestuia Floriana Szabo. Ioan Fărcaș a făcut parte din grupul de intelectuali sătmăreni care au cerut autorităților timpului reprezentarea proporțională a
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
(n. 25 decembrie 1854, Hodișa - d. 11 iunie 1926, Salonta) a fost un preot greco-catolic și militant pentru drepturile românilor. a văzut lumina zilei în familia preotului greco-catolic Ioan Fărcaș și a soției acestuia Floriana Szabo. Ioan Fărcaș a făcut parte din grupul de intelectuali sătmăreni care au cerut autorităților timpului reprezentarea proporțională a românilor în organele comitatense. Școala primară și studiile universitare le va face la
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
acestei școli. De asemenea a mai publicat diverse articole culturale în "Anuarul Liceului din Beiuș". S-a căsătorit cu Hortensia Sarkady care făcea de asemenea parte dintr-o veche familie preoțească. După studii de teologie la Blaj a fost hirotonit preot greco-catolic la data de 30 septembrie 1891. Din 1923 a fost profesor la Liceul de stat din Salonta, unde a și trecut la cele veșnice în 1926.
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
istorie în anul 1263 ca "posessio Barwmlak". În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și "terra Baromlak". În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii. În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa. În secolul al XIV-lea este ridicată o biserică gotică sală
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
XIX. În 1836 biserica a fost reparată de săteni, conform unei inscripții aflată pe o piatră din pardoseala naosului și a fost donată tâmpla. La 1851 mănăstirea Radu-Vodă a reparat biserica și a făcut-o biserică de mir, având ca preoți călugări veniți, prin rotație, de la Radu-Vodă. În 1855 polcovniceasa Ștefana a pardosit lăcașul cu cărămidă. În același an este menționat primul preot de mir adus de săteni, preotul Dumitrache; acesta a rămas puțin timp aici, fiind înlocuit de părintele Nicolae
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
donată tâmpla. La 1851 mănăstirea Radu-Vodă a reparat biserica și a făcut-o biserică de mir, având ca preoți călugări veniți, prin rotație, de la Radu-Vodă. În 1855 polcovniceasa Ștefana a pardosit lăcașul cu cărămidă. În același an este menționat primul preot de mir adus de săteni, preotul Dumitrache; acesta a rămas puțin timp aici, fiind înlocuit de părintele Nicolae care a primit un loc lângă biserică, pe care a construit o casă cu cărămidă din ruinele schitului. Marea majoritate a sătenilor
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
a reparat biserica și a făcut-o biserică de mir, având ca preoți călugări veniți, prin rotație, de la Radu-Vodă. În 1855 polcovniceasa Ștefana a pardosit lăcașul cu cărămidă. În același an este menționat primul preot de mir adus de săteni, preotul Dumitrache; acesta a rămas puțin timp aici, fiind înlocuit de părintele Nicolae care a primit un loc lângă biserică, pe care a construit o casă cu cărămidă din ruinele schitului. Marea majoritate a sătenilor (satul se afla deja pe actualul
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
1874 în casa lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș, iar la 13 septembrie a fost îngropat, conform dorinței sale, lângă gorunul lui Horea. Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului, Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Inscripția de pe cruce este: „AV RAM IAN CU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1848-9. +1872”. În 1924, cu ocazia centenarului nașterii sale, societatea ASTRA
Mormântul lui Avram Iancu () [Corola-website/Science/332687_a_334016]
-
a ajuns la 20. Până în anul 1865, în acest mic spital se primeau bolnavi de tot felul: pelagroși, epileptici, cazuri chirurgicale, alienați. Erau tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova a fost una dintre cele mai bine organizate instituții de asistență a alienaților din
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
litere slavone: "„În numele tatălui și al Fiului și al Sf. Duh ridicatu-sa și înfrumusețatu-s-a această cinstită cruce în zilele și spre cinstea lui Matei Basarab Voievod și a soției sale Elena întru...... când preumblatu-s-a pe aici”" (descifrată de preotul Iulian Munteanu). Desigur crucea a fost ridicată în cinstea lui Matei Basarab și a doamnei Elena, în amintirea vizitei lor la Cetatea de Floci, care în vremea aceea era în floarea comerțului. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010
Crucea de la Chirana () [Corola-website/Science/332704_a_334033]
-
(n. 25 august 1953, Marne, Filago) este un cleric italian, episcop romano-catolic al diecezei Lodi din 26 august 2014. Născut în Marne (un cartier al orașului Filago) în 1953, a studiat la Seminarul din Bergamo și a fost hirotonit preot în 1977. A continuat studiile teologice la Romă. Din 1978 până în 1994 a fost educator, profesor și vice-rector al Seminarului din Bergamo. În 1994 a fost numit oficial al Congregația pentru Bisericile Orientale, iar în 2009 sub-secretar al Congregației. În
Maurizio Malvestiti () [Corola-website/Science/332796_a_334125]
-
de poligon neregulat cu lungimea maximă de 90 m și lățimea maximă de 52 m. Zidul de incintă se ridica până la 10 m și în locurile strategice au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază ("Wächterturm"), Turnul Porții ("Torturm"), Turnul Preotului ("Pfarrerturm"), Turnul Voievodal ("Fürstenturm"), Turnul Muniției / Pulberăriei ("Pulverturm") și Turnul Școlii ("Schulturm"). În incinta cetății se mai găseau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 m, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
sec. XV-XVI) cu trei turnuri: turnul de poartă, turnul școlii pe latura de sud și turnul voievodal pe latura de nord. Ulterior, extremitățile de nord-est și sud-est au fost consolidate prin construirea altor două turnuri, cunoscute sub denumirea de turnul preotului, spre mijlocul sec. XVI, respectiv turnul muniției, la începutul sec. XVII. Ulterior, în zona intrării a fost construit un zwinger, întărit la sud de un al șaselea turn, cel de pază. În timpul invaziei otomane Cetatea Țărănească a fost un loc
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
cu hramul “Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Apostol Andrei” a fost resfințită în anul 2006. La aceasta sărbătoare au participat 16 membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul Efrem de Ydra, Spetses și Eghina — Grecia, precum și foarte mulți preoți și credincioși. Resfințirea acestui locaș s-a făcut la împlinirea a 100 de ani de la punerea pietrei de temelie și la 10 ani de la aducerea pentru prima oară, în România, a moaștelor Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României, protector al municipiului
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
ortodoxă. După demolarea bisericii care a aparținut comunității unite, biserica ortodoxă de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a devenit neîncăpătoare. În anul 1972 consiliul parohial a luat hotărârea, aprobată de forurile superioare, să zidească o biserică nouă. Preotul paroh de atunci, Ioan Câmpean a reușit cu sprijinul credincioșilor și forurilor ecleziastice ierarhic superioare să edifice biserica în anul 1978. Întrucât la data construirii bisericii, fondurile la dispoziție nu au permis realizarea unei structuri de rezistență corespunzatoare, în timp
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
consistent l-a primit parohia din partea Mănăstirii Oașa, păstorită de către părintele stareț, Protosinghelul Iustin Miron, fiu al satului Găbud. De-a lungul unei perioade de aproape 90 de ani în Parohia Ortodoxă Română din Găbud au slujit o serie de preoți devotați cauzei creștine și comunității locale. Aceștia au fost preoții: Teodor Onițiu, 1923; Nicolae Gherman, 1924; Laurențiu Ardeleanu, 1924-1935; Atanasie Șerban(Botez), 1935; Cucerzan Grigore, 1936-1967; Mititeanu Trifon, 1967-1972; Câmpean Ioan, 1972-1997; Ienei Adrian, 1997-2007, iar din anul 2007 până în
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
părintele stareț, Protosinghelul Iustin Miron, fiu al satului Găbud. De-a lungul unei perioade de aproape 90 de ani în Parohia Ortodoxă Română din Găbud au slujit o serie de preoți devotați cauzei creștine și comunității locale. Aceștia au fost preoții: Teodor Onițiu, 1923; Nicolae Gherman, 1924; Laurențiu Ardeleanu, 1924-1935; Atanasie Șerban(Botez), 1935; Cucerzan Grigore, 1936-1967; Mititeanu Trifon, 1967-1972; Câmpean Ioan, 1972-1997; Ienei Adrian, 1997-2007, iar din anul 2007 până în prezent, Pr. Dârjan Ionel Neculai. Slujba sfințirii bisericii din ziua
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
cu colegii de studiu și de serviciu. Foarte curând a devenit cel mai statornic sprijin al Sfântului Josemaría și i-a rămas alături timp de 40 de ani, ca cel mai apropiat colaborator. La 25 iunie 1944 a fost hirotonisit preot. Începând de atunci s-a dăruit cu totul slujirii pastorale a membrilor Opus Dei și tututor persoanelor. În 1946 s-a stabilit la Roma, alături de Sf. Josemaría. Neobosit slujitor al Bisericii Catolice, pr. Alvaro își îndeplinește cu dăruire îndatoririle care
Alvaro del Portillo () [Corola-website/Science/332911_a_334240]
-
în timp ce nava și restul clădirilor mănăstirești au servit ca magazii. În anul 1711, mănăstirea este reînființată sub patronajul călugărilor franciscani, iar în anul 1716 intră în posesia iezuiților. În anul 1766 vechea biserică gotică este demolată, iar în anul 1773 preotul Ignatius Wagenseil cere sprijinul împărătesei Maria Tereza pentru reconstruirea bisericii. Lucrările au început oficial la 3 iunie 1776, sub coordonarea arhitectului Karl Joseph Lamasch ce avea ca plan proiectarea unei biserici în stil baroc. Pe data de 29 septembrie 1782
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
și a continuat-o ca elev de liceu la Beiuș, iar mai apoi ca novice la Săbăoani. Între 1932 și 1938 a studiat filozofia și teologia la "Colegiul Franciscan "Sfântul Bonaventura"" din Luizi-Călugăra, localitate în care fost sfințit ca și preot la 4 aprilie 1937. A obținut licența în teologie la Roma (1938). Urmând voința superiorilor săi a mers din nou la Roma pentru studii de specializare, unde studiat și finalizat arhivistica, diplomatica și paleologia la Arhivele de Stat din Roma
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
în România pentru a dirija învățământul superior franciscan din Moldova, s-a reântors la Roma datorită unor probleme de sănătate, unde a și decedat, fiind înmormântat în cimitirul Verano din Cetatea Eternă. Strămutarea rămășițelor pământești de la Roma la Roman ale preotului Tocănel s-a făcut în octombrie 2004 osemintele fiind reînhumate în capela Institutului Teologic, căruia părintele i-a donat biblioteca sa personală care cuprindea peste 40 de mii de volume. A fost un preot simplu și retras, auster cu sine
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
pământești de la Roma la Roman ale preotului Tocănel s-a făcut în octombrie 2004 osemintele fiind reînhumate în capela Institutului Teologic, căruia părintele i-a donat biblioteca sa personală care cuprindea peste 40 de mii de volume. A fost un preot simplu și retras, auster cu sine și care și-a iubit țara sa natală. Adresându-se episcopului Ioan Duma, Sanctitatea Sa Papa Paul al VI-lea l-a caracterizat ca fiind cel mai mare jurist al Bisericii Catolice. Pe linie didactică
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
Alexandra Feodorovna (născută Prințesa Charlotte a Prusiei). Prințul Nicolae a fost adus la Cap d'Antibes cu familia sa și a vorbit fluent atât rusa cât și franceza din copilărie. A crescut într-un mediu rusesc; biserica locală avea un preot rus iar familia sa a angajat personal rus și o bonă rusă. Prințul Nicolae a primit o formă de învățământ privat în Franța, studiile sale urmând vechea programă școlară rusească. În 1936 familia s-a mutat în Italia datorită standardului
Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei () [Corola-website/Science/333699_a_335028]
-
(n. 1414, Brescia, Italia - d. 1496, Genoa, Italia) a fost un preot dominican italian și confesor a lui Girolamo Savonarola și a Caterinei de Genoa. Numele său derivă din cuvântul grecesc „Sebastos” (cel venerabil). S-a născut în Brescia, în familia nobiliară Maggi. Este înrudit cu episcopul Berardo Maggi, care de asemenea
Sebastian Maggi () [Corola-website/Science/333711_a_335040]