39,851 matches
-
adaptării sistemului românesc de ordine și decorații la aceste cerințe dar și pentru a ridica moralul ofițerilor și trupei, regele Ferdinand a decis instituirea Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul” prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916. Deși decretul a fost în vigoare (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), la 21 decembrie 1916 regele emite un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se modifică vechiul text de instituire. Acest nou decret prevedea că vor
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul” prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916. Deși decretul a fost în vigoare (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), la 21 decembrie 1916 regele emite un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se modifică vechiul text de instituire. Acest nou decret prevedea că vor fi precizate printr-un regulament condițiile și modalitățile de conferire ordinului, regulament care nu a fost însă redactat și publicat în perioada războiului. Conform
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
septembrie 1916. Deși decretul a fost în vigoare (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), la 21 decembrie 1916 regele emite un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se modifică vechiul text de instituire. Acest nou decret prevedea că vor fi precizate printr-un regulament condițiile și modalitățile de conferire ordinului, regulament care nu a fost însă redactat și publicat în perioada războiului. Conform acestora, ordinul era organizat pe trei clase, se acorda „"exclusiv pentru fapte excepționale
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
pentru fapte de arme în fața inamicului a fost modificată, în sensul de a permite decorarea și a ofițerilor aflați la comanda sau în statele majore ale marilor unități luptătoare, ale căror forțe au reputat victorii importante. Numărul membrilor este nelimitat. Decretul din septembrie preciza forma decorației în termeni foarte generali, însemnele noului ordin fiind desenate chiar de suveran. Însemnul ordinului se prezinta astfel: cruce treflată, smălțuită albastră și cu marginile de aur; în centru ei, cifra de aur încoronată a regelui
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
serie de drepturi materiale ofițerilor decorați cu ordinul Mihai Viteazul, cum ar fi împroprietărirea gratuită cu un lot de 25 ha. teren arabil, acordarea unui lot de casă de 500 mp și gratuități pe mijloacele de transport ale statului. Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și Virtutea Aeronautică sau cu medalia Virtutea Militară, precum și
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și Virtutea Aeronautică sau cu medalia Virtutea Militară, precum și personalul militar care servea în acestea, au primit dreptul de a purta
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și Virtutea Aeronautică sau cu medalia Virtutea Militară, precum și personalul militar care servea în acestea, au primit dreptul de a purta o furajeră specifică. Aceasta se acorda prin decret regal și se purta pe umărul stâng, la capătul epoletului, de către toți militarii corpului în orice împrejurare, cât timp erau în activitate într-o unitate decorată cu una din cele patru distincții, făcând parte din uniforma corpului. "Regulamentul Legii Ordinelor
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
toți militarii corpului în orice împrejurare, cât timp erau în activitate într-o unitate decorată cu una din cele patru distincții, făcând parte din uniforma corpului. "Regulamentul Legii Ordinelor și Medaliilor Naționale conferite în timp de război", aprobat prin Înaltul Decret nr. 4354 din 19 decembrie 1938 și modificat prin Înaltul Decret nr 716 din 10 februarie 1939, a cuprins pentru prima dată descrieri precise ale decorațiilor fiecăreia dintre cele trei clase ale ordinului, acum fiind introdusă și prima modificare de
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
într-o unitate decorată cu una din cele patru distincții, făcând parte din uniforma corpului. "Regulamentul Legii Ordinelor și Medaliilor Naționale conferite în timp de război", aprobat prin Înaltul Decret nr. 4354 din 19 decembrie 1938 și modificat prin Înaltul Decret nr 716 din 10 februarie 1939, a cuprins pentru prima dată descrieri precise ale decorațiilor fiecăreia dintre cele trei clase ale ordinului, acum fiind introdusă și prima modificare de formă după 1916, prin introducerea a două spade încrucișate, între brațele
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
prima dată descrieri precise ale decorațiilor fiecăreia dintre cele trei clase ale ordinului, acum fiind introdusă și prima modificare de formă după 1916, prin introducerea a două spade încrucișate, între brațele crucii. Primul regulament al ordinului a fost adoptat prin Decretul Regal nr. 3709 din 6 noiembrie 1940, sub denumirea "Regulamentul Legii Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul”". Ulterior, prin Decretul Regal nr. 1932 din 30 iulie 1941 s-a stipulat că Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa I, clasa a II
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
formă după 1916, prin introducerea a două spade încrucișate, între brațele crucii. Primul regulament al ordinului a fost adoptat prin Decretul Regal nr. 3709 din 6 noiembrie 1940, sub denumirea "Regulamentul Legii Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul”". Ulterior, prin Decretul Regal nr. 1932 din 30 iulie 1941 s-a stipulat că Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa I, clasa a II, clasa III vor fi conferite în timp de război ofițerilor pentru „fapte de arme cu totul excepționale”. Prin Decretul Regal
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
prin Decretul Regal nr. 1932 din 30 iulie 1941 s-a stipulat că Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa I, clasa a II, clasa III vor fi conferite în timp de război ofițerilor pentru „fapte de arme cu totul excepționale”. Prin Decretul Regal nr. 2787/8 octombrie 1941, a fost modificată din nou modelul decorației. Acesta își păstra forma și dimensiunile anterioare, având pe avers, așezată central, cifra încoronată a regelui Ferdinand și pe brațul inferior, anul „1916”, iar pe revers, cifra
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
modelul decorației. Acesta își păstra forma și dimensiunile anterioare, având pe avers, așezată central, cifra încoronată a regelui Ferdinand și pe brațul inferior, anul „1916”, iar pe revers, cifra încoronată a regelui Mihai și pe brațul inferior, anul „1941”. Prin Decretul Regal nr. 1935 din 18 octombrie 1944 închide ordinul model 1916, fiind înlocuit cu un ordin continuator - "Ordinul Militar „Mihai Viteazul” cu spade". Noul ordin a fost acordat doar pentru fapte de arme săvârșite după 23 august 1944. Modelul are
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar din cauza faptului că guvernul acela a fost slab și nu a durat mult timp, nici acest decret nu a durat, nici nu a făcut mai nimic. În Moldova și Valahia s-au mai făcut declarații de emancipare în anii 1855 și 1856 respectiv, dar tot nu au avut efectul dorit. În anul 1864 Ioan Cuza, care a
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
radiocomunicație TFF de la Vaslui (post de 30kW). <br>După război, Emil Giurgea se dedică activităților organizatorice și didactice în domeniul radio. El a jucat un rol deosebit în dezvoltarea rețelei de radiocomunicații în România, inclusiv a celei de radioamator. Prin decretul regal cu No. 3.604/23.07.1921 este numit, începând din 1 aprilie 1921, în postul de director de serviciu clasa III și însărcinat cu conducerea direcțiunii radiocomunicațiilor, pendinte de Ministerul Comunicațiilor, poziție din care se implică în sprijinirea
Emil Giurgea () [Corola-website/Science/309373_a_310702]
-
lungime de 8 km, o lățime maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 metri. În acest scop, au fost realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru restul de 13 km. Prin decretul nr. 143 din mai 1988 semnat de Nicolae Ceauseșcu se decidea începerea lucrărilor în zona "Amenajare Lac Vacărești", iar la art. 16 a decretului se preciza că situația juridică a terenurilor va fi reglementată ulterior printr-un alt act normativ
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru restul de 13 km. Prin decretul nr. 143 din mai 1988 semnat de Nicolae Ceauseșcu se decidea începerea lucrărilor în zona "Amenajare Lac Vacărești", iar la art. 16 a decretului se preciza că situația juridică a terenurilor va fi reglementată ulterior printr-un alt act normativ. În decembrie 1989, deși casele fuseseră demolate, documentația de expropriere încă nu fusese aprobată de Nicolae Ceauseșcu. Prin adresa nr. 471/21.02.1994
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
Saraiu este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Dulgheru, Saraiu (reședința) și Stejaru. Teritoriul comunei cuprinde și fostul sat "Albina" (în trecut "Balgiu") desființat prin decret prezidențial în 1977. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Saraiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,87%). Pentru 4,06% din populație, apartenența
Comuna Saraiu, Constanța () [Corola-website/Science/310378_a_311707]
-
majoritar în două tururi de scrutin, Traian Băsescu, a motivat lansarea referendumului din dorința de a consulta cetățenii României în privința sistemului de vot propus de el, singurul în opinia acestuia care asigură necesara reformă a clasei politice din România. Conform decretului prezidențial nr. 909/2007, semnat în data de 23 octombrie 2007, cetățenii României sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare: "Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României
Referendumul pentru schimbarea sistemului de vot din România, 2007 () [Corola-website/Science/310425_a_311754]
-
Române la data de 15 februarie 2000 , el a fost numit la solicitarea președintelui României, Emil Constantinescu, în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, fiind în această calitate membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (prin Decretul nr. 27 din 15 februarie 2000) . A fost eliberat din această funcție prin Decretul nr. 523 din 1 decembrie 2000, la schimbarea președintelui României. După schimbarea puterii în urma alegerilor parlamentare și prezidențiale din noiembrie - decembrie 2000, generalul Degeratu a revenit
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
României, Emil Constantinescu, în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, fiind în această calitate membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (prin Decretul nr. 27 din 15 februarie 2000) . A fost eliberat din această funcție prin Decretul nr. 523 din 1 decembrie 2000, la schimbarea președintelui României. După schimbarea puterii în urma alegerilor parlamentare și prezidențiale din noiembrie - decembrie 2000, generalul Degeratu a revenit la 1 decembrie 2000 ca secretar general în Ministerul Apărării Naționale . Din 1 martie
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
ministru al agriculturii. Decizia a fost luată în urma votului din cadrul Biroului Politic al PNL, la care Motreanu a obținut 12 voturi, față de numai patru voturi obținute de către Ludovic Orban. La 6 decembrie 2006, Dan Ștefan Motreanu a fost numit prin decret prezidențial în funcția de ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale în Guvernul Tăriceanu. A fost eliberat din funcția de ministru la data de 5 aprilie 2007 odată cu restructurarea guvernului. Cu ocazia prezentării bilanțului de la sfârșitul mandatului, el a prezentat
Dan Motreanu () [Corola-website/Science/304944_a_306273]
-
a doborât. 300 de alte avioane germane au fost atât de grav avariate, încât nu au mai putut fi reparate. Forțele aeriene poloneze au pierdut 327 avioane, din care 67 au fost doborâte de artileria antiaeriană. În conformitate cu prevedrile a două decrete date de Hitler pe 8 și 12 octombrie, o mare parte a vestului Poloniei a fost anexat de Germania. Printre acestea se aflau zonele pierdute de Germania la încheirea primului război mondial prin semnarea Tratatului de la Versailles (Coridorul polonez, Prusia
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
cursul Primei bătălii de la Oituz și celei de-a doua bătălie de la Oituz, fiind decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 15 Infanterie, fiind unul dintre primii generali decorați cu acest ordin (al doilea decret pentru generali, împreună cu generalul Paraschiv Vasilescu). Pentru modul cum a condus Armata 1 în Bătălia de la Mărășești din vara anului 1917 a fost decorat cu clasa II a ordinului Mihai Viteazul. În colaborare: În prezent Școala de Aplicație pentru Unități
Eremia Grigorescu () [Corola-website/Science/304967_a_306296]