38,651 matches
-
m înălțime și separă Orașul Vechi (Staré Město) de Orașul Nou (Nové Město). Strada Celetná ce pornește de la turn constituie prima parte a Drumului Regal care duce în Cetatea din Praga. Turnul Pulberăriei este una dintre cele mai originale 13 porți ale orașului din cartierul Orașul Vechi al Pragăi. Aici se afla inițial, începând din secolul al XI-lea, una dintre porțile fortificațiilor medievale ale Orașului Vechi cunoscută ca Sv. Ambrože, care a fost înlocuită mai târziu cu Poarta Horská (Poarta
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
parte a Drumului Regal care duce în Cetatea din Praga. Turnul Pulberăriei este una dintre cele mai originale 13 porți ale orașului din cartierul Orașul Vechi al Pragăi. Aici se afla inițial, începând din secolul al XI-lea, una dintre porțile fortificațiilor medievale ale Orașului Vechi cunoscută ca Sv. Ambrože, care a fost înlocuită mai târziu cu Poarta Horská (Poarta Muntelui). Numele ei nu avea nimic de-a face cu munții, ci provenea de la faptul că pe aici trecea un drum
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
originale 13 porți ale orașului din cartierul Orașul Vechi al Pragăi. Aici se afla inițial, începând din secolul al XI-lea, una dintre porțile fortificațiilor medievale ale Orașului Vechi cunoscută ca Sv. Ambrože, care a fost înlocuită mai târziu cu Poarta Horská (Poarta Muntelui). Numele ei nu avea nimic de-a face cu munții, ci provenea de la faptul că pe aici trecea un drum important către Kutná Hora. După demolare zidurile Orașului Vechi ca urmare a construirii Orașului Nou, importanța porții
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
porți ale orașului din cartierul Orașul Vechi al Pragăi. Aici se afla inițial, începând din secolul al XI-lea, una dintre porțile fortificațiilor medievale ale Orașului Vechi cunoscută ca Sv. Ambrože, care a fost înlocuită mai târziu cu Poarta Horská (Poarta Muntelui). Numele ei nu avea nimic de-a face cu munții, ci provenea de la faptul că pe aici trecea un drum important către Kutná Hora. După demolare zidurile Orașului Vechi ca urmare a construirii Orașului Nou, importanța porții a scăzut
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
Poarta Horská (Poarta Muntelui). Numele ei nu avea nimic de-a face cu munții, ci provenea de la faptul că pe aici trecea un drum important către Kutná Hora. După demolare zidurile Orașului Vechi ca urmare a construirii Orașului Nou, importanța porții a scăzut tot mai mult, iar poarta a devenit pustie. Consilierii municipali au decis să demoleze poarta ruinată care făcea orașul de rușine, cu atât mai mult cu cât se afla în apropierea Curții Regale. Construcția noii porți a început
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
avea nimic de-a face cu munții, ci provenea de la faptul că pe aici trecea un drum important către Kutná Hora. După demolare zidurile Orașului Vechi ca urmare a construirii Orașului Nou, importanța porții a scăzut tot mai mult, iar poarta a devenit pustie. Consilierii municipali au decis să demoleze poarta ruinată care făcea orașul de rușine, cu atât mai mult cu cât se afla în apropierea Curții Regale. Construcția noii porți a început în anul 1475 sub îndrumarea meșterului zidar
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
faptul că pe aici trecea un drum important către Kutná Hora. După demolare zidurile Orașului Vechi ca urmare a construirii Orașului Nou, importanța porții a scăzut tot mai mult, iar poarta a devenit pustie. Consilierii municipali au decis să demoleze poarta ruinată care făcea orașul de rușine, cu atât mai mult cu cât se afla în apropierea Curții Regale. Construcția noii porți a început în anul 1475 sub îndrumarea meșterului zidar Václav, care a fost înlocuit curând de arhitectul și sculptorul
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
Nou, importanța porții a scăzut tot mai mult, iar poarta a devenit pustie. Consilierii municipali au decis să demoleze poarta ruinată care făcea orașul de rușine, cu atât mai mult cu cât se afla în apropierea Curții Regale. Construcția noii porți a început în anul 1475 sub îndrumarea meșterului zidar Václav, care a fost înlocuit curând de arhitectul și sculptorul Matěj Rejsek din Prostějov. Aspectul de turn a fost inspirat de turnul construit în Orașul Vechi de Peter Parler la un
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
de către regele Vladislav al II-lea (1471-1516). Turnul a fost construit pe un sol cu 9 metri mai jos decât terenul actual și avea o înălțime de 42 de metri. În perioada construcției sale, el a fost numit Turnul Nou. Poarta care trecea pe sub turn trebuia să fie una din cele treisprezece intrări în Orașul Vechi, dar, cu toate acestea, acest plan nu a devenit realitate. Lucrările de construcție au fost întrerupte în anul 1483, când regele Vladislav al II-lea
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
provizoriu. Clădirea și-a pierdut orice funcție și s-a luat în considerare chiar demolarea ei. Turnul a fost utilizat ca depozit de praf de pușcă probabil de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, primind atunci numele de Turnul Pulberăriei sau Poarta Pulberăriei. El a fost grav deteriorat în timpul ocupației prusace instaurate după Bătălia de la Praga (1757), iar decorațiunile exterioare au fost înlăturate în 1799. Turnul a fost folosit pentru ceremoniile de încoronare începând din 1836, pe aici trecând alaiul domnesc către
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
Mocker după modelul turnului de la capătul dinspre Orașul Vechi al Podului Carol. Mocker a construit un acoperiș ascuțit și o platformă de observație și a eliminat ceasul adăugat la începutul secolului al XIX-lea. Au fost refăcute decorațiunile distruse, precum și poarta de trecere. În turn a funcționat în perioada 1905-1911 o capelă în stil Art Nouveau. Fațada este decorată cu statui ale regilor Boemiei și steme ale țărilor în care au domnit. În partea stângă a fațadei de est este reprezentat
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
de stemele Boemiei, Moraviei, Ungariei și Sileziei. Astăzi, Turnul Pulberăriei are 65 de metri înălțime, iar o platformă de observație este situată la înălțimea de 44 de metri, unde se ajunge prin urcarea a 186 de trepte dispuse în spirală. Poarta este deschisă publicului și este proprietatea Primăriei orașului Praga, în timp ce administratorul turnului a fost până la începutul anului 2013 compania ABL FM Services (ulterior M2.C). Administrarea turnului a fost preluată la 21 ianuarie 2013 de către Muzeul Orășenesc Praga, care l-
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
care sosea acasă de la Budapesta cu ultimul tren în 1918 afirmă că Ardealul este o entitate specifică unde cele trei comunități etnice trăiesc împreună de secole. Károly Kós în 1921 scria că "putem să ștergem definitiv lacrimile de pe obrazi, o poartă s-a închis definitiv". El deja atunci era conștient, că revizionismul maghiar nu are nici un sens și doliul național este patetic și non - sens. "Dar stiu: trebuie să reîncepem munca cea grea". El, în loc de doliu, luptă și dușmănie propune o
Transilvanism () [Corola-website/Science/335973_a_337302]
-
și numit Karlštejn. Există aici un club de golf numit după castelul aflat în apropiere. Castelul a fost construit pe un promontoriu aflat pe partea de sud a dealului Kněží hore, fiind separat de acesta printr-o vale îngustă. Prima poartă, printr-un turn pătrat cu două etaje și cu un acoperiș înalt, se afla deasupra unui șanț cu apă pe versantul vestic al promontoriului. Ea era legată prin intermediul unui portal mic de o galerie cu metereze. Galeria era protejată de
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
deasupra unui șanț cu apă pe versantul vestic al promontoriului. Ea era legată prin intermediul unui portal mic de o galerie cu metereze. Galeria era protejată de parapet și era împărțită la mijloc printr-un bastion acoperit. Cea de-a doua poartă ducea în curtea unde se afla Casa starostelui ("Purkrabství"). Ambele intrări erau accesibile prin poduri mobile închise. Casa starostelui forma așezarea Karlštejn; ea a fost fortificată cu un meterez lat de doi metri. În meterezele curții starostelui era amenajată o
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
curtea unde se afla Casa starostelui ("Purkrabství"). Ambele intrări erau accesibile prin poduri mobile închise. Casa starostelui forma așezarea Karlštejn; ea a fost fortificată cu un meterez lat de doi metri. În meterezele curții starostelui era amenajată o a treia poartă - intrarea principală în castelul interior. Nucleul castelului era format din trei părți amplasate pe terase aflate pe trei niveluri diferențiate; fiecare nivel avea o importanță diferită. Pe terasa cea mai de jos se afla Palatul Imperial ("Císařský palác"), deasupra lui
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
clădirii au făcut un proiect de restaurare ambițios (a fost realizată între 1995 și 1999), care a recuperat aceleași valori artistice și culturale, dar, de asemenea, a permis utilizarea acestuia că bibliotecă regională. În anul 2000, Bibliotecă Valenciana a deschis porțile în locația sa actuală, mănăstirea Sân Miguel de los Reyes. În 2010, s-a publicat Decretul 33/20103 prin care Bibliotecă Valenciana este redenumita "Nicolau Primitiu". Bibliotecă de Valencia, custodie aproape un milion de documente și are un catalog automatizat
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
sale navigau sub pavilion propriu. Vasalitatea față de otomani le conferea și drepturi comerciale speciale în raport cu Imperiul. Ragusa s-a ocupat de comerțul otomanilor în Adriatica, iar negustorii săi s-au bucurat de scutiri fiscale speciale și de beneficii comerciale cu Poarta. Ea a operat și în unele colonii care s-au bucurat de drepturi extrateritoriale în marile orașe otomane. Negustorilor ragusani li s-a permis să intre în Marea Neagră care altfel era închisă pentru toată lumea în afara otomanilor. Plăteau taxe vamale mai
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
presiuni și promisiuni de a respecta integritatea Republicii dacă i se permite liberă trecere prin Ragusa. Ragusa nu mai avea puterea să-și apere neutralitatea și au urmat discuții lungi și grele. O mare majoritate a senatorilor era favorabilă deschiderii porților către Rusia, deși aceasta avea să-i expună răzbunării lui Napoleon, aflat atunci la apogeul ambițiilor și puterii sale militare. Orașul a fost ocupat de francezi sub comanda generalului Jacques Lauriston. Puțin după aceasta, forțele rusești au asediat orașul, însoțite
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
Natali și oamenii săi așteptau încă în fața . După aproape opt ani de ocupație, trupele franceze au părăsit Ragusa la 27 și 28 ianuarie 1814. În după-amiaza zilei de 28 ianuarie 1814, trupele britanice și austriece au intrat în oraș prin Poarta Pile, și nu i-au lăsat să intre pe rebelii ragusani. Îmbătat de victorie, și având susținerea lui Vlaho Kaboga, generalul Milutinović a ignorat acordul de la Gruž făcut cu nobilimea. Evenimentele au rămas în istorie sub numele de „episodul steagului
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
partea cea mai promițătoare a acestei dezvoltări. Dacă vor exista aceste fluxuri - și dl Geoană spunea că 60% dintre bunuri vor fi produse in Asia și vor fi necesare fluxuri - atunci România, din punctul meu de vedere, poate fi o poartă de intrare din Asia spre Europa. Dar există și competiție aici. Și, ținând cont de această competiție, discuțiile trebuie să înceteze și să înceapă implementarea. Există porturi promițătoare în România, dar sunt câteva și în alte țări și, dacă vom
Jucător strategic în România: Așteptăm companii din SUA pentru a ni se alătura by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103921_a_105213]
-
în ADN-ul națiunii române, «capul plecat sabia nu-l taie!» Ce înseamnă asta dacă nu lașitate și trădare, abandon și resemnare? Arătați-mi ce altă națiune are o astfel de filosofie? Nici una! Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la Marele Licurici. Dintotdeauna am pupat inelul unora mai mari, pentru că dintotdeauna ne-a fost frică să fim noi înșine mari". Industria și agricultura, în mâna capitalului străin În sprijinul
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
în domeniul hotelier: achiziția resortului Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, tranzacție a cărei valoare este de ordinul milioanelor de euro și al cărei buget de investiții pentru primul an depășește 500.000 de euro. Complexul și-a redeschis porțile în luna mai, cifra de afaceri estimată pentru primul an de funcționare ca parte a grupului fiind de 1 milion de euro.
Eurolines, aniversare 20 de ani. Dragoș Anastasiu, dezvăluiri: Este povestea unei echipe de 700 de suflete by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104102_a_105394]
-
a ceea ce am făcut și ce facem acum. Dacă ar fi să tragem o linie, ce ar trebui să facem în viitor ca să nu rămânem aici, anchilozați în acest tipar? Nu avem o clasă antreprenorială pentru că am deschis prea larg porțile României, în 1990, pentru capitalul străin. Trebuia să fim ceva mai protecționiști cu capitalul autohton. Trecerea de la un sistem centralizat la unul de piață nu a fost ușoară și au mai existat și cazuri în care instituțiile statului au trebuit
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
hrană, minerale etc. Noi le avem, pentru că suntem o națiune și un pământ binecuvântat de Dumnezeu. Le avem deopotrivă pe toate, dar le exploatăm sălbatic! Și iar îmi vine în minte un vers: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă". De ce a trebuit să dăm străinilor cuprul, aurul, lemnul, petrolul, de ce a trebuit să dăm toate resursele țării? Orice țară privatizează, însă se rezumă la un pachet de maximum 20-40%, pentru a acoperi necesarul de capital și retehnologizare
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]