54,187 matches
-
momente din istoria democrației a fost dezvoltarea unei sfere publice moderne un spațiu comunicativ în care persoanele private se reunesc sub forma unui public, revendicând spațiul discursului public și cerând ca statul sa îi angajeze într-o dezbatere legată de chestiuni de legitimitate politică și interes public (Habermas, 1989/ 2005). Spațiului public habermasian, fondat pe luarea în considerare rațională (și oarecum elitistă) a punctelor de vedere opuse, pe consensul social și pe discuția rațională critică, i se adaugă în prezent un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
În experimentele de la Stanford, persoanele care aparțineau unor grupuri sociale afectate în mod direct de subiectele selectate de către experimentatori le-au indicat ca fiind importante într-o mai mare măsură decât aceia care nu făceau parte din grupuri afectate de chestiunile respective. Spre exemplu, dacă Iyengar[I1] ar fi accentuat importanța chestiunii discriminării, afro-americanii ar fi menționat discriminarea după o singură sesiune, în timp ce asupra persoanelor albe efectul de impunere a agendei ar fi acționat după două sau trei sesiuni. De aici
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în mod direct de subiectele selectate de către experimentatori le-au indicat ca fiind importante într-o mai mare măsură decât aceia care nu făceau parte din grupuri afectate de chestiunile respective. Spre exemplu, dacă Iyengar[I1] ar fi accentuat importanța chestiunii discriminării, afro-americanii ar fi menționat discriminarea după o singură sesiune, în timp ce asupra persoanelor albe efectul de impunere a agendei ar fi acționat după două sau trei sesiuni. De aici a reieșit importanța unei variabile specifice: intruzivitatea subiectului. Prin intermediul unor astfel
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
speranța stopării cursei pentru informația obținută în cantități cât mai mari și cât mai repede și avansarea procesului de autoreglementare a noilor canale media cu acces nelimitat. În The Sociology of News, Schudson (2003) oferă o privire de ansamblu asupra chestiunilor legate de jurnalism, care mai trebuie încă analizate din punct de vedere sociologic. Trecând în revistă marile intersecții, în afară de politică, prin care jurnalismul este conectat cu lumea înconjurătoare piața, istoria, literatura -, Michael Schudson face o analiză mai puțin pesimistă, însă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
al consumului, transcende divizările de clasă din societatea contemporană. Mai ales televiziunea a contribuit enorm la amalgamarea publicurilor și la dezvoltarea unei culturi mediatice de tip popular. Criticile aduse de autori precum Todd Gitlin (1978) sau Collin Sparks (2004) în chestiunea segmentării jurnalismului în "serios" și yellow journalism sunt doar parțial adevărate. În toate țările există presă serioasă, de mai mică sau mai mare calitate, și presă tabloidă, care abuzează de formele cele mai degradante ale senzaționalului pentru a câștiga un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fond, cu un cerc vicios: așa-numita realitate este reconstruită pe baza informațiilor din media, pentru ca, mai apoi, acest construct să fie raportat la realitate. Problema neutralității jurnalismului începe a fi tratată ca o problemă a obiectivității informației. În această chestiune, aproape toți cercetătorii revin la contribuțiile cercetătoarei Gaye Tuchman (1974/1997), care a încercat să dea un răspuns corect la întrebarea "cum se pot conforma jurnaliștii cerințelor de obiectivitate"? Cercetătoarea americană a fost printre primii care a validat ideea că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că persoanele extroverte sunt mai dispuse să se mobilizeze, și, în general, să se implice în politică . Dată fiind această legătură validată empiric, una dintre ipotezele studiului de față este că indivizii care sunt mai extroverți și mai asertivi la chestiuni de interes public vor fi mai receptivi la conflict, spre deosebire de persoanele mai degrabă introverte, care au o disponibilitate scăzută de a se implica în treburile publice. Prin urmare, în cazul acestora din urmă, consecințele conflictelor din știri nu vor fi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pasă de interesele lor sau că ei pot schimba ceva în politică. ANEXE Anexa 1: Design-ul experimental Anexa 2: Chestionar Dorim să cunoaștem modul în care studenții se raportează la viața politică din România. Cercetarea noastră are în vedere chestiuni legate de încredere politică, nivel de cunoștințe, consum media etc. Ați fost ales în mod aleator să răspundeți la acest chestionar, la care nu există răspunsuri corecte sau greșite. De sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră depinde valabilitatea studiului. Răspunsurile sunt confidențiale și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Eminescu. Apărută la Institutul de arte grafice din Iași, în 1914, ediția este însoțită de o prefață succintă, consemnând câteva dintre trăsăturile publicisticii eminesciene. Față de volumele anterioare, ediția A.C. Cuza mai include șase articole de fond reproduse după Timpul, studiul "Chestiunea israelită" și câteva creații lirice din manuscrise. Din păcate, editorul acestui volum selectează tendențios materialul în vederea argumentării naționalismului eminescian. Ediția lui D. Murărașu, intitulată Scrieri politice, apărută la Scrisul Românesc din Craiova, în 1931, are meritul de a restabili textul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
expresiei: (1) Perioada primelor articole, publicate în timpul studenției la Viena; (2) Colaborarea la Curierul de Iași; (3) Activitatea de la Timpul și (4) Ultimele articole publicate în România liberă și Fântâna Blanduziei. Analiza acestor etape permite decelarea liniilor tematice de forță (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și sesizarea accentuării spiritului polemic, a verbului virulent, care îi atrage atâtea critici în epocă. Cu privire la stilul jurnalistului, Al. Oprea afirmă: "în raport cu evoluția creației poetice, care ajunge
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spații largi informațiilor privind situația românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină, consacrând acestui subiect numeroase articole și studii. "Activitatea publicistică a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza în chestiunile controversate"206. Numit cu dispreț de către poet "foia vitelor de pripas" (M.E., I,2), Curierul de Iași nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită alcătuirii materialelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită alcătuirii materialelor care umplu paginile publicației. Regăsim în paginile Curierului considerații politice asupra problemei românilor de pretutindeni, articole vizând chestiunea evreiască precum și observații lucide asupra politicii externe. Referindu-se la activitatea poetului din această etapă, D. Vatamaniuc apreciază: "Eminescu intră în presă cu o concepție social-politică definitiv formată și activitatea și-o desfășoară pe câteva coordonate tematice: statul și organismele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
articole prezentând situația politică din Turcia, Serbia, Austro-Ungaria și Franța. Gazetarul abordează problemele de politică externă dintr-o perspectivă amplă și își concentrează atenția supra evenimentelor care au implicații în viața politică a țării. O problemă intens dezbătută o constituie "chestiunea orientală", căreia Eminescu îi dedică un număr impresionant de articole. Cronicar de politică externă la un jurnal de provincie fără resurse materiale și umane adecvate, gazetarul întâmpină greutăți în strângerea informațiilor și în comunicarea lor operativă: "Lipsa unui birou telegrafic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
liberale. În condițiile limitării considerabile a libertății de exprimare, Eminescu se angajează să redacteze trei articole pe săptămână, fără obligația de a fi prezent în redacție. Problematica abordată în această perioadă vizează aspecte legate de: legislația agrară, răscumpărarea căilor ferate, chestiunea dunăreană, propaganda catolică în țara noastră și situația românilor din provinciile aflate sub dominație străină. Referindu-se la subiectele dezbătute de jurnalist în această perioadă, D. Vatamaniuc afirmă: "Eminescu face la Timpul gazetărie cotidiană și răspunde, prin însăși natura lucrurilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză ziarul puterii de eludarea problemelor autentice. Eminescu răspunde printr-un al doilea articol, intitulat " Iar iconarii", din 22 noiembrie 1888, în care subliniază că realizarea reformelor vizând îmbunătățirea situației țărănimii este prioritară în raport cu chestiunea icoanelor și a portretelor. Eminescu ar fi promis redacției România liberă câte un articol pe săptămână și chiar alcătuirea editorialelor publicației. În lipsa unor probe consistente însă, paternitatea textelor nu a putut fi stabilită cu exactitate, fapt care a generat excluderea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gazetarului de a impune un model discursiv în presa vremii, contribuind decisiv la modernizarea și diversificarea mijloacelor de expresie specifice scrisului jurnalistic. Distanțarea jurnalistului de stilul gazetăresc cultivat până atunci se face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei. Lectura articolelor evidențiază apelul la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea constantă a paremiologiei românești și străine în construirea demersului argumentativ, refuzul oricărei înregimentări politice care i-ar perverti scrisul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
soluții pentru prezent, preocuparea acestuia pentru conservarea valorilor naționale, dezamăgirea provocată de oamenii și de realitățile timpului său și convingerea că progresul are la bază valorificarea experienței înaintașilor. b. Eminescu naționalist. Veacul al XIX-lea aduce în prim plan o chestiune stringentă pentru majoritatea popoarelor europene, problema statului național. În acest context, naționalismul reprezintă mai degrabă o reacție la prefacerile economice, politice, sociale și culturale prin care trece România în această perioadă. Într-o epocă în care mare parte a teritoriului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cadrul articolelor sale, susținând că este departe de a-i urî pe evrei, fiind preocupat mai degrabă de instinctul de conservare al nației din care face parte. Anul 1881 este cel în care Eminescu dedică un număr impresionant de articole chestiunii evreiești, intrând în polemică cu o serie de publicații evreiești precum Fraternitatea, Cumpăna sau Apărătorul. Remarcăm că în ceea ce privește antisemitismul eminescian, opiniile exegeților sunt împărțite, oscilând între catalogare fără apel și nuanțări ale atitudinii adoptate de jurnalist. A declara antisemit pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"283. Având în vedere criteriul tematic, publicistica eminesciană permite inventarierea unor constante tematice definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei jurnalistice. În acest sens, problema națională, situația țărănimii, chestiunea evreiască, concepția despre stat și teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului, viața politică internă și politica externă sunt teme abordate cu predilecție de Eminescu, în paginile de ziar. a. Problema națională. Importanța pe care jurnalistul o acordă problemei naționale, pe parcursul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politica externă sunt teme abordate cu predilecție de Eminescu, în paginile de ziar. a. Problema națională. Importanța pe care jurnalistul o acordă problemei naționale, pe parcursul întregii sale cariere jurnalistice, este subliniată de Garabet Ibrăileanu, care afirmă că "întotdeauna la Eminescu (...) chestiunea socială se confundă, ori, mai bine, ia aspectul de chestie națională"284. Păstrarea ființei naționale reprezintă pentru gazetar unul dintre imperativele momentului, într-un context dificil pentru țară, când o mare parte a teritoriului național era sub ocupație străină, când
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"286. Considerată singura clasă productivă din țara noastră, țărănimea reprezintă și adevărata depozitară a specificului național, iar dezinteresul politicienilor față de situația economică a acestei categorii sociale alimentează verbul virulent al jurnalistului. c. Chestiunea evreiască. Chestiunea evreiască este amplu dezbătută într-o serie de articole din paginile Timpului, în care jurnalistul comentează tratatul de pace elaborat la Congresul de la Berlin (1877), prin care i se cerea României, ca preț al recunoașterii Independenței, abolirea articolului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vărsându-și sângele onorează această țară"286. Considerată singura clasă productivă din țara noastră, țărănimea reprezintă și adevărata depozitară a specificului național, iar dezinteresul politicienilor față de situația economică a acestei categorii sociale alimentează verbul virulent al jurnalistului. c. Chestiunea evreiască. Chestiunea evreiască este amplu dezbătută într-o serie de articole din paginile Timpului, în care jurnalistul comentează tratatul de pace elaborat la Congresul de la Berlin (1877), prin care i se cerea României, ca preț al recunoașterii Independenței, abolirea articolului 7 din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
muncă ajungând și la 16 sau 18 ore, situație consemnată de Eminescu în Curierul de Iași, din 12 decembrie 1876: "Muncind 12-14 ore pe zi, aceste zile lungi și negre nu sunt întrerupte nici de duminici, nici de sărbători, încât chestiunea socială, atât de ventilată în Europa, trebuie să o vedem la noi în forma ei cea mai crudă". Burghezia, o clasă socială nou constituită, este încă slabă din punct de vedere economic și neunitară. O categorie socială aparte o reprezintă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acoperire discursivă și de asigurare a transparenței evenimențialului la nivelul opiniei publice. În această perspectivă, limbajul politic eminescian se definește printr-un dublu proces de semantizare denotativă (Războiul de Independență, luptele politice interne, situația precară a țărănimii, Congresul de la Berlin, chestiunea evreiască etc.), respectiv de resemantizare conotativă, prin apelul la conotații naționale, mitologice, etnologice ș.a. Deplasarea interesului de pe aspectele informative pe dimensiunea analitică este evidentă în apelul jurnalistului la metafore și simboluri evaluative, la analogii și comparații, menite să accesibilizeze conținuturile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de dezbatere din presa acestei perioade: afacerea Warszawsky-Mihălescu. Subiectul viza una dintre tranzacțiile ilegale încheiate în timpul războiului de independență, care a condus la ruinarea a numeroase gospodării țărănești. Editorialele presei conservatoare evidențiază abuzurile pe care le întreprinde A.M. Warszawsky, în chestiunea rechizițiilor din timpul războiului de independență. Cu ajutorul lui Simion Mihălescu, director în Ministerul de Interne la vremea respectivă, antreprenorul A.M. Warszawsky reușește să obțină rechiziționarea a 1700 de care pentru transportul zilnic până la Zimnicea. Multe gospodării țărănești se ruinează din cauza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]