39,345 matches
-
soluție de KMnO4 acidulată cu acid sulfuric. La spălare cu acest din urmă amestec, vasele de curățat nu trebuie să aibă urme de lichide organice (benzină, sulfură de carbon, alcool, etc.) deoarece se pot produce explozii. Pentru spălarea vaselor de sticlă sau de porțelan se mai pot întrebuința, fie numai acizi tari concentrați, fie soluții alcoolice de hidroxizi alcalini, soluții apoase de săpun sau detergenți etc., toate la rece sau la cald. Baloanele și flacoanele conice se pot spăla și astfel
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
a doua legătură de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care gheața are o structură afânată care determină creșterea volumului și scăderea densității. Prin înghețare apa își mărește volumul cu 9%. Așa se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele când îngheață apa în ele și de ce se crapă pietrele de ger. Majoritatea lichidelor își măresc volumul de solidificare. Se știe că la +40C apa are rmax= 1 g/cm3 ceea ce se datorează faptului că apa este formată din (H2O
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cantitate de căldură.Pe această proprietate se bazează scamatoria fierberii oului ....cu apă rece.Scamatorul folosește un vas dublu(cel superior fiind perforat), în care toarnă apa, restul fiind făcut de varul care a fost pus în interiorul fundului dublu. 6.STICLELE CAMELEON Dintr-un sifon se toarnă „apă” în trei pahare „curate” . Îprimul pahar apa se va colora în roșu, în al doilea în albastrz, în al treilea în negru.Expicația este simplă.” Apa” folosită este de fapt o soluție diluaă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și ³takhș; În persană, ³dhar) este strâns legat de Așaxe "Așa" (Duchesne-Guillemin, 1961, pp. 51 sqq.). De regulă, este păstrat Într-un loc anume, În care pot pătrunde doar preoții: În timpurile moderne, laicii Îl pot vedea prin pereții de sticlă ai Încăperii În care se află. În epoca sasanidă și, cu siguranță, chiar În primele secole ale Islamului, acesta era expus În construcții numite åah³r-t³q, „patru arcuri” -, un fel de baldachine construite din patru arcade care susțin o cupolă, În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Holocaustul nu a fost un produs al naționalismului său, ci al unui "nou naționalism" al secolului al XX-lea. Era oare vorba despre o naivitate politică din partea lui? Iorga a fost adesea acuzat că "ar fi eliberat "Djinnul" naționalist din sticlă". Dar cum putea un naționalist al secolului al XIX-lea să prevadă (în timp ce încerca să remedieze multe motive de nemulțumire legitime!) unde va duce naționalismul secolului al XX-lea? Oricum, Iorga a plătit un preț mare. Iar cînd a sosit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca Iorga să coboare din tren cu proiectul unei cărți sau cu un articol ori două scrise în timpul călătoriei. Ca să-și noteze sclipirile de idei care-i treceau prin minte se folosea de orice suprafață aflată la îndemînă: etichete de sticle, hîrtie de împachetat, pachete de țigări, chiar și manșetele albe ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109 Șeicaru își amintește că în 1919, colonia armeană din București i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Așa cum comenta recent tragedia din Balcani "Time Magazin", " Există nu puțini nostalgici ai Războiului Rece" care nu ar avea nimic împotriva revenirii zilelor Yaltei. Aceștia resping manifestările autodeterminării din Balcani, considerîndu-le drept o "calamitate europeană", "tribalism", un "djinn scăpat din sticlă" etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscențe sinistre ale lui Disraeli (căruia nu-i păsa de "o existență ideală pentru creștinii din Balcani") sau ale incalificabilului dispreț al lui Churchill față de Gavrilo Princip. Și nici asta nu este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În Belgia și Italia s-au făcut auzite câteva obiecții, În Franța, planurile companiei americane au declanșat un adevărat scandal public. Când Le Monde a dezvăluit că obiectivul Coca-Cola pe 1950 era să vândă În Franța 240 de milioane de sticle, au apărut proteste sonore, Încurajate (Însă nu orchestrate) de comuniști, care s-au mulțumit să avertizeze că rețeaua de distribuție Coca-Cola va funcționa și ca rețea de spionaj pentru americani. În editorialul din 29 martie 1950, Le Monde decreta: „Coca-Cola
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atât de admirat În alte sfere ale vieții, strălucea prin absență. Era chiar evitat atent și deliberat. Arhitectura anilor ’50 și, mai ales, a anilor ’60 era declarat anistorică: se voia nouă prin design, dimensiuni și materiale (cu accent pe sticlă, oțel și beton armat)13. Rezultatul nu a fost neapărat un plus de originalitate; dimpotrivă, planurile de „redezvoltare urbană” care au schimbat fața atâtor orașe europene În acele decenii constituie o colosală șansă ratată. În Marea Britanie, ca și În alte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de pelerinaj datorită moaștelor Sfintei Elena. Își va închide porțile în anul 1791, când călugării vor fi expulzați de Revoluție, iar clădirile și podgoriile vor fi vândute în calitate de bunuri naționale. Inventarul realizat la vremea respectivă atestă existența a 6000 de sticle. În perioada galo-romană, podgoriile sunt deja răspândite în Champagne, iar călugării benedictini deveniseră specialiști în vinificație. Dacă adăugăm că, începând din anul 496, an al încoronării lui Clovis, Reims devine orașul încoronărilor regilor (cea din urmă încoronare va fi cea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vie în funcție de expunere și de natura solului; invenția tehnicii cupajării vinurilor, altfel spus, a asamblării soiurilor locale, sau, în caz de recoltă mediocră, amestecul cu producțiile din anii trecuți; operațiunea de degorjare, care constă în eliminarea drojdiei depusă pe fundul sticlei, fără a perturba conținutul; transferul celei de-a doua fermentații a vinului din butoi în sticle și, în consecință, descoperirea principiului efervescenței și poate chiar a secretului de conservare a spumei; fabricarea sticlei compacte denumită "champenoise", precum și (re)descoperirea dopului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
locale, sau, în caz de recoltă mediocră, amestecul cu producțiile din anii trecuți; operațiunea de degorjare, care constă în eliminarea drojdiei depusă pe fundul sticlei, fără a perturba conținutul; transferul celei de-a doua fermentații a vinului din butoi în sticle și, în consecință, descoperirea principiului efervescenței și poate chiar a secretului de conservare a spumei; fabricarea sticlei compacte denumită "champenoise", precum și (re)descoperirea dopului de scoarță de stejar de plută; ideea acestuia din urmă îi venise lui Dom Pérignon, observând
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
constă în eliminarea drojdiei depusă pe fundul sticlei, fără a perturba conținutul; transferul celei de-a doua fermentații a vinului din butoi în sticle și, în consecință, descoperirea principiului efervescenței și poate chiar a secretului de conservare a spumei; fabricarea sticlei compacte denumită "champenoise", precum și (re)descoperirea dopului de scoarță de stejar de plută; ideea acestuia din urmă îi venise lui Dom Pérignon, observând cum pelerinii spanioli își închideau ermetic ploștile din piele, utilizând bucăți de plută tăiate grosier cu cuțitul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Serbările vinului "Beaujolais Nouveau" Sărbătorită în întreaga lume, în fiecare an în cea de-a treia joi a lunii noiembrie, lansarea vinului "Beaujolais Nouveau", pare să aibă puține în comun cu serbările dionisiace de odinioară. Cu toate acestea, găsim în sticla de vin tânăr, un Dionisos, toropit de beție, retras aici, asemeni spiridușului din lampa fermecată, spre a nu-i fi deranjat somnul. Serbările în cinstea zeului Dionisos, Dionisiile, se organizau iarna, din decembrie până în martie, în inima Greciei, în provincia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de-al doilea război mondial. Cu un renume din ce în ce mai însemnat pe piața mondială, vinul "Beaujolais Nouveau", este supus legilor marketingului, iar din noiembrie 1993, beneficiază și de mai multă personalitate, fiind îmbuteliat în așa numitul "pot beaujolais", un recipient din sticlă cu o formă alungită, ușor conică, cu gâtul îngust, cu o capacitate de 750 ml. Vioi, plin de prospețime, lejer, floral, acest vin tânăr se servește între prieteni, într-o atmosferă relaxată, într-un cadru nepretențios. Succesul acestui vin a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-și piardă statutul de băutură națională. Istoria consumului vinului este înainte de toate cea a unui raport dialectic între recipient și conținut. De la butoiul galic 55 la inventarea, pe 26 februarie 1895, de către americanul Michael J. Owens, a mașinii de produs sticle, oamenii au fost mereu preocupați de forma ambalajului "cadoului lui Dionisos". Pe scurt, putem vedea istoria prin intermediul unei sticle de vin. I. O băutură istorică De la împărații romani la împărații carolingieni, de la capețieni la burboni, monarhii au protejat întotdeauna vinul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și conținut. De la butoiul galic 55 la inventarea, pe 26 februarie 1895, de către americanul Michael J. Owens, a mașinii de produs sticle, oamenii au fost mereu preocupați de forma ambalajului "cadoului lui Dionisos". Pe scurt, putem vedea istoria prin intermediul unei sticle de vin. I. O băutură istorică De la împărații romani la împărații carolingieni, de la capețieni la burboni, monarhii au protejat întotdeauna vinul cultivând diferite podgorii. Sub conducerea împăratului Probus, la începutul erei creștine, romanii au plantat primele vii alsaciene, acolo unde
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Jean Dumas, un cultivator venit din Ardèche la cererea lui Etienne Lafourcade, el însuși viticultor, pentru a-și pune în valoare cunoștințele, cultivând pe coastele muntelui Valérien. Cultivați în terase, cei 3600 de butuci de sauvignon dau aproximativ 4000 de sticle care sunt puse în vânzare în pivnița municipală cu ocazia Sărbătorii Culesului viilor, care are loc în fiecare an în prima sâmbătă din octombrie. Și în alte localități din regiunea pariziană apar sau se întind podgorii: la Bagneux, Blanc-Mesnil, Clamart
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
că viticultura septentrională nu are valoare decât prin calitatea sa, așa cum o arată exemplul vinurilor de Champagne. Din păcate, există un obstacol major: prețul terenurilor din Ile-de-France, care nu permite mai mult decât păstrarea viilor municipale. II. De la amforă la sticlă O legendă din Attica povestește că părintele ceramicii, Ceramo, s-a născut din iubirea dintre Dionisos și Ariadna. Prin urmare, e normal ca grecii să-l asocieze pe zeul vinului cu obiectele din pămînt ars care conțineau băutura divină. Amforele
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fost stabilită de legea din 13 iunie 1866: 212 l minim pentru butoiul din Mâcon, 225 l pentru butoiul de vin folosit la Bordeaux și 228 l pentru butoiul de vin folosit în Beaune. Având forma unui mic butoi de sticlă cu o toartă îndoită în unghi drept, "butoiașul din regiunea Frontignan" este foarte popular în Galia romană începând cu secolul al II-lea. Conform lui Plinius cel Bătrân, descoperirea sticlei a fost o pură întâmplare. În cartea sa, Naturalis Historia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vin folosit în Beaune. Având forma unui mic butoi de sticlă cu o toartă îndoită în unghi drept, "butoiașul din regiunea Frontignan" este foarte popular în Galia romană începând cu secolul al II-lea. Conform lui Plinius cel Bătrân, descoperirea sticlei a fost o pură întâmplare. În cartea sa, Naturalis Historia, autorul povestește cum, cu aproximativ șaisprezece secole înainte de Hristos, trei marinari egipteni au folosit pe plajă două bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
povestește cum, cu aproximativ șaisprezece secole înainte de Hristos, trei marinari egipteni au folosit pe plajă două bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-a amestecat cu "nisipul alb de pe plajă", dând astfel, întâmplător, naștere, sticlei. În timpul lui Iulius Cezar, industria sticlei s-a dezvoltat în mod considerabil. Cu toate acestea, sticla a fost folosită ca recipient, de toate culorile și formele (ciorchine de struguri, spic de grâu sau figura lui Bachus), abia începând cu secolul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
înainte de Hristos, trei marinari egipteni au folosit pe plajă două bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-a amestecat cu "nisipul alb de pe plajă", dând astfel, întâmplător, naștere, sticlei. În timpul lui Iulius Cezar, industria sticlei s-a dezvoltat în mod considerabil. Cu toate acestea, sticla a fost folosită ca recipient, de toate culorile și formele (ciorchine de struguri, spic de grâu sau figura lui Bachus), abia începând cu secolul I. Tubul sticlarului, care îi permite
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-a amestecat cu "nisipul alb de pe plajă", dând astfel, întâmplător, naștere, sticlei. În timpul lui Iulius Cezar, industria sticlei s-a dezvoltat în mod considerabil. Cu toate acestea, sticla a fost folosită ca recipient, de toate culorile și formele (ciorchine de struguri, spic de grâu sau figura lui Bachus), abia începând cu secolul I. Tubul sticlarului, care îi permite acestuia să obțină sticla suflată, stă la originea acestei revoluții
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în mod considerabil. Cu toate acestea, sticla a fost folosită ca recipient, de toate culorile și formele (ciorchine de struguri, spic de grâu sau figura lui Bachus), abia începând cu secolul I. Tubul sticlarului, care îi permite acestuia să obțină sticla suflată, stă la originea acestei revoluții a consumului, permițând o fabricare mai ușoară, mai rapidă și la un cost mai scăzut. Dacă galii cunoșteau și ei, la rândul lor, sticla chiar începând din secolul I, săpăturile arheologice recente arată că
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]