54,187 matches
-
etapă sau alta a carierei publicistice, observăm unitatea de conținut a acestuia, semn al unei concepții bine închegate față de realitățile timpului. În acest sens, lectura textelor publicate în cele patru etape de activitate jurnalistică a reliefat existența unor constante tematice (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și accentuarea spiritului polemic, a verbului virulent, care îi va atrage jurnalistului atâtea critici din partea colegilor de breaslă și, ulterior, din partea exegezei. Situate în perioada studiilor vieneze
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele ale interpretului. La nivelul direcțiilor tematice înregistrate de articolele semnate de Eminescu, am remarcat existența unor invariabile. În acest sens, unitatea de neam și apărarea valorilor naționale reprezintă nucleul dur al mesajului jurnalistic eminescian, iar aspectele privind situația țărănimii, chestiunea evreiască, politica internă și externă, concepția despre stat, teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului ș.a. sunt subordonate celor două direcții tematice. Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale politice, de la studii de economie la pamflete
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Vienne), în formă de cruce, în mijlocul căruia se înălța un turn octogonal (document, p. 70). Abundența acestor situri în Galia este în același timp un indiciu al densității ocupării satelor și al efortului de asimilare a populațiilor rurale. În această chestiune, factorii religioși joacă de asemenea un rol esențial. Lumea zeilor Nu există opoziție fundamentală între concepțiile romane și cele galice despre divinitate și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca ura să ne înăbușe rațiunea sau ca pasiunea să slăbească adevărul. Noi nu ignorăm faptul că și Carol are partizanii lui, care pretind că el are dreptul la tron pentru că părinții lui i l-au transmis. Dar dacă abordăm chestiunea, vom vedea că tronul nu se dobîndește prin drept ereditar și nu trebuie înălțat pe tron decît cel care se distinge nu doar prin noblețea corpului său, ci și prin înțelepciunea spiritului său, adică pe cel care are onoarea drept
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
urmînd aceleași metode ca pentru domeniu. Instituțiile locale. Administrarea zilnică a domeniului regal era asigurată pînă la sfîrșitul secolului al XII-lea de *prevoți, agenți locali ai regelui care îi administrau pămînturile, percepeau veniturile și se ocupau în numele său de chestiuni judiciare și militare. Recrutați după sistemul *arendei, ei aveau tendința de a-i stoarce pe cei din administrația lor. La sfîrșitul secolului al XII-lea, Filip August imită din administrația anglo-normandă instituția așa-numiților *baillis [judecători], comisari itineranți de felul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vor trebui să aibă și o școală primară superioară. Art. 11 Fiecare departament va trebui să întrețină o școală normală primară, fie cu forțe proprii, fie asociindu-se cu unul sau mai multe departamente vecine. Consiliile generale vor delibera și chestiunea unirii mai multor departamente pentru întreținerea unei școli normale. Această unire va trebui să fie autorizată prin ordonanță regală. Art. 12 Fiecărui institutor comunal i se va da: 1. Un local dispus convenabil, care-i va servi și drept locuință
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
destul pe oameni pentru ca ei să-și taie gîtul în cinstea acestora. S-ar putea spune că nu există nici un pericol? Dimpotrivă, există unul mult mai mare decît cele din trecut. În spatele revoluției politice se află o revoluție socială; în spatele chestiunii Republicii, care nu interesează deloc decît pe oamenii cultivați, se află chestiunile care interesează poporul, pentru care el s-a înarmat, chestiunile organizării muncii, concediului, salariului. Nu trebuie să credem că se poate scăpa de aceste probleme. Dacă credem că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
S-ar putea spune că nu există nici un pericol? Dimpotrivă, există unul mult mai mare decît cele din trecut. În spatele revoluției politice se află o revoluție socială; în spatele chestiunii Republicii, care nu interesează deloc decît pe oamenii cultivați, se află chestiunile care interesează poporul, pentru care el s-a înarmat, chestiunile organizării muncii, concediului, salariului. Nu trebuie să credem că se poate scăpa de aceste probleme. Dacă credem că vom putea satisface poporul dîndu-i adunări primare, consilii legislative, magistrați noi, consuli
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
există unul mult mai mare decît cele din trecut. În spatele revoluției politice se află o revoluție socială; în spatele chestiunii Republicii, care nu interesează deloc decît pe oamenii cultivați, se află chestiunile care interesează poporul, pentru care el s-a înarmat, chestiunile organizării muncii, concediului, salariului. Nu trebuie să credem că se poate scăpa de aceste probleme. Dacă credem că vom putea satisface poporul dîndu-i adunări primare, consilii legislative, magistrați noi, consuli, un președinte, ne înșelăm amarnic: și peste zece ani de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atlantică împotriva amenințării sovietice (tratatul Atlanticului de Nord este semnat la 4 aprilie 1949), construcția europeană (tratatul instituind Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului, CECA, este semnat la 18 aprilie 1951; document 2, p.370) ,partidele se opun în privința chestiunii școlii (MRP și moderații doresc subvenții pentru școlile private) și în legătură cu politica economică și socială (moderații și radicalii critică dirijismul economic și reformismul social născut din Eliberare). De aceea guvernele sînt instabile, chiar dacă majoritatea Forței a Treia se reface după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
constatarea declinului marilor înfruntări pe care le cunoscuse Franța secolului al XIX-lea și a primei părți a secolului al XX-lea. "Războaiele sociale" din secolul al XIX-lea au luat sfîrșit, iar războaiele ideologice și-au pierdut din intensitate. Chestiunea regimului, această mare dezbatere deschisă odată cu Revoluția franceză, nu mai pare să trezească pasiuni. Instituțiile celei de-a V-a Republici sînt obiectul unui larg consens. "Problema religioasă", importantă linie de împărțire pentru atît de mult timp, nu mai este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o primă formă de scriere, ceea ce André Leroi-Gourhan numise picto-ideografie. Poliptic. Document care dă descrierea unui mare domeniu din epoca carolingiană. Pragmatica sancțiune. Edict ce reglează un ansamblu de afaceri (gr. pragma, acțiune, afacere) care privesc o țară sau o chestiune deosebită. Acest nume a fost dat regulamentului dat de Carol al VII-lea la sfîrșitul Adunării clerului la Bourges în 1438. Acest act urmărește să introducă în Franța decretele conciliului de la Bâle și să limiteze intervențiile papalității în problemele Bisericii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din 1998, referitor la lucrările primitivilor: “Înainte de a discuta despre problemele tehnice, e important să privim asupra unei probleme reale, care e de fapt de natură personală: “Ce vrei să faci?”, care Înseamnă de fapt “Cine ești?”. Aceasta e o chestiune de viață și nu se poate aștepta nici un răspuns definitiv. Tehnica și stilul, singure, nu reprezintă nimic. Poți fi maestru În acestea și să produci lucrări goale, fără semnificație. Dacă lucrarea e mișcătoare, emoționantă, dar fără rațiuni tehnice și stilistice
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință privată sau valoare strict culturală, patrimoniu respectat, dar neîntreținut. Gînditorii care, în vremea noastră, lucrează într-un orizont religios sau propriu-zis metafizic își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și organizarea ei de ansamblu îi refuză lui Dumnezeu sociomorfismul tare; îi atribuie cel mult un sociomorfism atenuat, acceptînd că valorile religioase au avut un rol în modelarea civilizației europene, că ele pot contribui astăzi, printre alte repere, la dezbaterea chestiunilor etice, la inițiativele umanitare, la căutarea unei identități a noii Europe. Dar posibilitatea de a te raporta la divin prin spectacolul public al venerării sale, prin conformarea la o normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată în grija persoanei, transcendența să se coloreze relativist, să apară drept chestiune de opinie ori de construcție individuală, subordonată subiectivităților limitate la nivelul lor individual. Cum poate fi semnificată în imaginarul public prezența transcendenței veritabile? Cum poate fi pus în evidență caracterul ei suprem obiectiv, obligatoriu, absolut, de vreme ce omul tîrziu modern s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aderăm. Acceptăm că și acelea pot fi valide, că își au propria logică, că și ele cuprind adevăr. Dar le acceptăm și le respectăm în primul rînd ca expresii ale libertății umane, în numele principiului modern al libertății de gîndire. în chestiunile ultime, principiul libertății persoanei trece astăzi înaintea problemei adevărului, pe care și o subsumează ori o suspendă. Teologii creștini înșiși lucrează astăzi în orizontul libertății și al diversității : fie că o acceptă pe cea din urmă doar ca diversitate culturală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dispariție sau pînă la lipsa de discernămînt. Dacă admitem asemenea registre, le admitem în calitate de construcții mentale ale individului sau ale unui grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre care procesează același material, dîndu i diferite variante, individuale ori comunitare, de ordine și unitate. Iar aceste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
știință, filozofie și religie. Pentru un acces existențial, există Biserici, comunități Ceea ce s-a schimbat față de societățile tradiționale și de modernitatea clasică este, constatăm cu toții, modul de manifestare a transcendenței. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă privirii spirituale într-un joc de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivei inverse, specifică icoanei, bine cunoscută Occidentului încă din secolul al XV-lea. S-ar putea spune totuși că Nicolaus Cusanus nu răstoarnă doar termenii ecuației : mod uman de vedere a divinului mod divin de vedere. El încearcă să abordeze chestiunea de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, pentru a înainta spre acel stadiu în care perspectiva umană, transformată, ajunge să participe la cealaltă Privire. Cu ochii la imaginea atotvăzătoare, actorii umani ai experimentului iau act de calitatea privirii divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]