39,047 matches
-
Huysmans aduce în prim plan o serie de artiști plastici, majoritatea asimilați simbolismului, unii dintre ei lipsiți la momentul apariției romanului, de notorietatea dobândită ulterior. De asemenea, esențial este faptul că în critica de artă sau doar în organizarea unui club simbolist, un rol esențial este jucat de doi literați, J.-K-Huysmans și Joséphin Péladan, ambii emblematici pentru decadentismul european. Prin urmare, contaminările estetice se află în chiar miezul discuției, ceea ce face dificil, cel puțin pentru istoricii de artă francezi, disocierile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tainic genele le plec" (1923), Luceafărul "De dragul negrei vecinicii / Părinte mă dezleagă" (1923), Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și el face parte din același club al artiștilor care trec pe la Luceafărul de la Sibiu. La Mișu Teișanu, Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Modern și cosmopolit, un sportsman, Luchian conduce bicicleta și este remarcat de Claymoor (Mișu Văcărescu), cronicarul prin excelență al vieții mondene, iar spiritul de frondă îl conduce la o serie de lovituri norocoase. Intră în "Cercul artistic literar", în "Intim club" (1885-1886), pentru ca în 1893 să expună la Cercul artistic și în 1896 să fie printre membrii fondatori ai Salonului Independeților, alături de I. Angelescu, L. Dolinski, Nicolae Grant, N.S. Petrescu Găină etc., arborând împreună un steag roșu care a neliniștit teribil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stăncescu, Theodor Aman și Nicolae Grigorescu. În 1884, anul în care G.D. Mirea se reîntoarce de la Paris încununat de succesul celor două tablouri expuse acolo, Mihai Viteazul primind capul lui Batori (1882) și Vârful cu dor (1883), ia naștere Intim Clubul, cu sprijinul lui G.D. Mirea, al sculptorului Georgescu, și al arhitectului Ion Mincu, avându-l ca președinte pe colecționarul Ioan Kalinderu, societatea organizând două expoziții în 1884 și 1885. Astfel, se constituie în primăvara anului 1890 Societatea "Cercul Artistic" la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În același timp, aceste personaje emblematice la care se adaugă frații Cerchez, G.D. Mirea sunt familiari ai criticului, ei reprezintă generația care se întorcea de la Paris în 1882, 1883, cu idei novatoare, generație care are inițiativa de a fonda Intim Clubul. Arhitectul Mincu este chiar un prieten intim, fiind o vreme vecin cu Petrașcu în casa doctorului Steiner. La parter se regăsesc două medalioane ovale, în relief, înfățișând câte un putto, foarte asemănătoare în concepție cu decorația plafonului casei lui G.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de către comunitate, anturaj, mediu profesional a contribuției individuale (exprimate sub forma insignelor, roba avocaților, a senatorilor etc); c. atribuirea și asumarea de roluri și responsabilități (pălăria liderului În creativitate, „pantofi cu demnitate” pentru manageri) d. semn al apartenenței la un club, grup profesional (insigna inventatorului pe care este reprezentat gânditorul de la Hamangia, etc.); În dinamica piețelor studiul fenomenului personalizării va dezvălui noi valențe ce trebuie avute În vedere. Personalizarea este un fenomen ce scoate individul din gregaritate și Îi dă siguranța
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de prezentare și realizare a Sine-lui. Prezentarea Sinelui, competentă cu efecte la nivelul pieței de textile În dinamica dezvoltării Eu-lui social, stima de sine este considerată ca o coloană vertebrală a comportamentului. Pe parcursul existențial, fiecare individ aparține mai multor grupuri, cluburi, locuri de muncă În care involuntar, dar mai ales voluntar el realizează prezentarea Eu-lui său și printr-o imagine În care vestimentația trebuie schimbată și adaptată legilor scrise și nescrise ale grupurilor respective. Ca urmare va căuta vestimentația adecvată. Cine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1970, “Modern Imperialism: The View from Metropolis”, American Economic Review, 60, nr. 2, mai, p. 225. O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița Elena Gheorghiu Printre centrele de reflecție asupra problemelor globale ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Elena Gheorghiu Printre centrele de reflecție asupra problemelor globale ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun început, ca scop principal dezvoltarea (la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun început, ca scop principal dezvoltarea (la toate nivelurile societalului) a conștiinței condiției schimbate a omului pe planetă, condiție indusă de rapida deteriorare a fundamentelor societății moderne. Astfel, Clubul și-a propus de la bun început să se constituie și să acționeze ca o instanță independentă, globală, neoficială, de studiu al schimbărilor sociale și al impactului global al acestora. În acest scop, obiectivele erau: pe de-o parte, identificarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a formula posibile scenarii ale viitorului societăților umane; pe dealtă parte, comunicarea existenței acestor probleme atât la nivelul celor mai importanți factori de decizie, cât și la nivelul publicului în general. Trei principii complementare guvernează, de la bun început, constituirea Clubului de la Roma: abordarea globală a oricărui tip de problematică, întrucât interdependența crescândă a națiunilor și globalizarea în curs constituie realități ce depășesc de-acum sfera de interes a fiecărei țări în parte; un corolar al voinței abordării de tip global
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tip global este gândirea (pe cât posibil) de tip holistic, cu intenția unei înțelegeri profunde a naturii problemelor contemporane în toată complexitatea lor - cuprinzătoarea gamă a problemelor globale (de ordin politic, social, economic, tehnologic, ecologic, psihologic, cultural) a fost desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă interdisciplinară și pe termen lung focalizată pe acele politici sociale ce au un impact hotărâtor inclusiv asupra generațiilor viitoare (întrucât Clubul a realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă interdisciplinară și pe termen lung focalizată pe acele politici sociale ce au un impact hotărâtor inclusiv asupra generațiilor viitoare (întrucât Clubul a realizat că tocmai o asemenea perspectivă este neglijată de guvernele și factorii de decizie preocupați de propriile interese limitate și pe termen scurt). Asemenea obiective și principii, ferm respectate de la origini și până în prezent, pot fi regăsite în recenta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că tocmai o asemenea perspectivă este neglijată de guvernele și factorii de decizie preocupați de propriile interese limitate și pe termen scurt). Asemenea obiective și principii, ferm respectate de la origini și până în prezent, pot fi regăsite în recenta „Declarație a Clubului de la Roma”, adoptată la Bruxelles în aprilie 1996. Am putea spune că Clubul de la Roma constituie, în însăși ființarea sa, o reacție vie la tendința generală dominantă de a neglija existența intereselor comune efective (ce nu ar trebui deloc trecute
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preocupați de propriile interese limitate și pe termen scurt). Asemenea obiective și principii, ferm respectate de la origini și până în prezent, pot fi regăsite în recenta „Declarație a Clubului de la Roma”, adoptată la Bruxelles în aprilie 1996. Am putea spune că Clubul de la Roma constituie, în însăși ființarea sa, o reacție vie la tendința generală dominantă de a neglija existența intereselor comune efective (ce nu ar trebui deloc trecute cu vederea) ale societăților umane, interese ce pot fi sintetizate în preocuparea de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce nu ar trebui deloc trecute cu vederea) ale societăților umane, interese ce pot fi sintetizate în preocuparea de a face ca lumea în care trăim să fie mai „sănătoasă”, iar dezvoltarea ei durabilă. Din această perspectivă, viziunea propusă de Clubul de la Roma rămâne una transnațională și tendențial liberă de orice constrângeri politice și ideologice. Faptul că Clubul de la Roma și-a propus de la bun început să intre în dialog direct cu factorii de decizie efectivi și cu publicul larg, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preocuparea de a face ca lumea în care trăim să fie mai „sănătoasă”, iar dezvoltarea ei durabilă. Din această perspectivă, viziunea propusă de Clubul de la Roma rămâne una transnațională și tendențial liberă de orice constrângeri politice și ideologice. Faptul că Clubul de la Roma și-a propus de la bun început să intre în dialog direct cu factorii de decizie efectivi și cu publicul larg, mai recent recurgând și la mijloacele de comunicare în masă cu scopul de a răspândi la nivelurile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a răspândi la nivelurile cele mai ample ale societalului conștiința problemelor globale grave, face ca acesta să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun început multidisciplinară. Clubul și-a propus să dezbată „problematica” globală, luând în seamă multiplele conexiuni între cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun început multidisciplinară. Clubul și-a propus să dezbată „problematica” globală, luând în seamă multiplele conexiuni între cele mai diferite domenii de cercetare, în cadrul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]