39,345 matches
-
secolul I. Tubul sticlarului, care îi permite acestuia să obțină sticla suflată, stă la originea acestei revoluții a consumului, permițând o fabricare mai ușoară, mai rapidă și la un cost mai scăzut. Dacă galii cunoșteau și ei, la rândul lor, sticla chiar începând din secolul I, săpăturile arheologice recente arată că ei foloseau pentru băut pahare fără picior, din ceramică, cu pereții subțiri, adesea decorate și purtând inscripții, sau, uneori, chiar pahare din argint. Folosirea paharului din sticlă s-a generalizat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la rândul lor, sticla chiar începând din secolul I, săpăturile arheologice recente arată că ei foloseau pentru băut pahare fără picior, din ceramică, cu pereții subțiri, adesea decorate și purtând inscripții, sau, uneori, chiar pahare din argint. Folosirea paharului din sticlă s-a generalizat începând din secolul al XII-lea: paharul cu picior, fragil și elegant, pentru consumatorii bogați, și paharul fără picior, cu un aspect mai rustic, dar cu o capacitate mai mare. În secolul al XIV-lea, paharul are
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
respectivă, pahare mici cu pereți groși și cu picior înalt și masiv. Alături de acestea au început să apară și serviciile de masă care includeau în special forme deschise precum cupele și cănile care erau folosite și pentru a bea vinul. Sticlele din sticlă au fost folosite în Franța începând abia cu secolul al XV-lea. Aceste recipiente din sticlă subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mici cu pereți groși și cu picior înalt și masiv. Alături de acestea au început să apară și serviciile de masă care includeau în special forme deschise precum cupele și cănile care erau folosite și pentru a bea vinul. Sticlele din sticlă au fost folosite în Franța începând abia cu secolul al XV-lea. Aceste recipiente din sticlă subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și serviciile de masă care includeau în special forme deschise precum cupele și cănile care erau folosite și pentru a bea vinul. Sticlele din sticlă au fost folosite în Franța începând abia cu secolul al XV-lea. Aceste recipiente din sticlă subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost curând adoptat de către toți viticultorii. Primele sticle, care aveau mai curând forma unei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost curând adoptat de către toți viticultorii. Primele sticle, care aveau mai curând forma unei cepe, s-au
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost curând adoptat de către toți viticultorii. Primele sticle, care aveau mai curând forma unei cepe, s-au rafinat și s-au alungit puțin câte puțin, evoluând către tipul de "sticlă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost curând adoptat de către toți viticultorii. Primele sticle, care aveau mai curând forma unei cepe, s-au rafinat și s-au alungit puțin câte puțin, evoluând către tipul de "sticlă de Burgundia", devenit clasic. Dar abia la începutul secolului al XIX-lea regiunile franceze au început să-și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost curând adoptat de către toți viticultorii. Primele sticle, care aveau mai curând forma unei cepe, s-au rafinat și s-au alungit puțin câte puțin, evoluând către tipul de "sticlă de Burgundia", devenit clasic. Dar abia la începutul secolului al XIX-lea regiunile franceze au început să-și personalizeze sticlele, iar la data de 13 iunie 1866 s-a stabilit oficial ce capacitate să aibă acestea: 75 cl pentru sticla
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
aveau mai curând forma unei cepe, s-au rafinat și s-au alungit puțin câte puțin, evoluând către tipul de "sticlă de Burgundia", devenit clasic. Dar abia la începutul secolului al XIX-lea regiunile franceze au început să-și personalizeze sticlele, iar la data de 13 iunie 1866 s-a stabilit oficial ce capacitate să aibă acestea: 75 cl pentru sticla de Bordeaux, 80 cl pentru sticla folosită în Burgundia, în Mâcon sau pentru cea de șampanie 61. Clasificarea calitativă va
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sticlă de Burgundia", devenit clasic. Dar abia la începutul secolului al XIX-lea regiunile franceze au început să-și personalizeze sticlele, iar la data de 13 iunie 1866 s-a stabilit oficial ce capacitate să aibă acestea: 75 cl pentru sticla de Bordeaux, 80 cl pentru sticla folosită în Burgundia, în Mâcon sau pentru cea de șampanie 61. Clasificarea calitativă va apărea tot în secolul al XIX-lea: în Burgundia, la inițiativa Comitetului pentru agricultură din Beaune pentru regiunile cunoscute sub
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
abia la începutul secolului al XIX-lea regiunile franceze au început să-și personalizeze sticlele, iar la data de 13 iunie 1866 s-a stabilit oficial ce capacitate să aibă acestea: 75 cl pentru sticla de Bordeaux, 80 cl pentru sticla folosită în Burgundia, în Mâcon sau pentru cea de șampanie 61. Clasificarea calitativă va apărea tot în secolul al XIX-lea: în Burgundia, la inițiativa Comitetului pentru agricultură din Beaune pentru regiunile cunoscute sub numele de Côte de Beaune și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
barăcile de pe plaja Estoril. Fără să-i mai pun la socoteală, deși șovinismul mă obligă, pe regii noștri, prinții și ducii de Burgundia și Bordeaux care precedă prin grandoare toată această mulțime burgheză sau țărănească de carafe, ulcioare, tigve și sticle cu vin provenit din vastele vii milenare... CONCLUZII "VINUL" CARE A URMAT VINULUI Vinul are un trecut și un prezent, dar o fi având oare viitor? În definitiv, vinul va fi întotdeauna viitorul viței de vie? Țările din sudul Europei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice, 81 Capitolul 5 Vinul și consumul său / 83 I. O băutură istorică, 84 II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement", 109 Capitolul 6 Vinul și Europa / 118 I. O băutură europeană, 118 II. Civilizația vinului și patriile berii, 120 III. Spațiul viticol european, 128 IV. Piața
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
tel. 0254.213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232.270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232.412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232.264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232.215683 Librăria Alexandria, Str. Al. Lăpușneanu nr. 21, tel. 0232.206066 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248.214679 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
În original: La vigne doit voir le fleuve. 27 R. Weinhold, Vivat Bachus, Zurich, Stauffacher, 1976, p. 177. 28 În Evul Mediu, vinul era păstrat în ploști din piele, denumite "buclii" sau "ciuturi", care vor deveni mai târziu flacoane din sticlă denumite simplu "sticle". 29 B. Petitjean, Saint Vincent et Dionysos, Paris, Les Racines de Paris, 1985, p. 6. 30 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Museé des Vins Touraine, 1975, p. 423. 31 J.
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vigne doit voir le fleuve. 27 R. Weinhold, Vivat Bachus, Zurich, Stauffacher, 1976, p. 177. 28 În Evul Mediu, vinul era păstrat în ploști din piele, denumite "buclii" sau "ciuturi", care vor deveni mai târziu flacoane din sticlă denumite simplu "sticle". 29 B. Petitjean, Saint Vincent et Dionysos, Paris, Les Racines de Paris, 1985, p. 6. 30 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Museé des Vins Touraine, 1975, p. 423. 31 J.-F. Gautier, Les
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1990 și de 80.440 în 1991. 60 J. Barrera, Le verre, les Français et la table, Paris, Editions de la Réunion des Musées nationaux, 1985, p. 298. 61 Articolul 317 din Codul vinului prevede pentru vânzarea vinurilor tipurile și capacitatea sticlelor, așa cum au putut fi determinate cu precădere prin decretul de la data de 15 februarie 1930, și anume: doi litri, cu o capacitate minimă de 200 cl; un litru: 100cl; jumătate de litru: 50 cl; tipul Saint-Galmier: 90 cl; tipul Anjou
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
tânărul Aristide Maillol aflat în faza Art Nouveau a creației sale, Elena Bibescu mediază cumpărarea unor lucrări de delicată sticlărie ale artizanului francez pentru casa regală. Mai mult, Emile Gallé integra într-una dintre lucrările destinate reginei, o cupă de sticlă albastră în straturi, cu un aforism compus chiar de ea: "Les ténèbres de la douleur engendrent la résignation/ Elisabeth". Dincolo de asocierea literaturii cu arta decorativă, simptomatică pentru sensibilitatea simbolistă, opera de artă apare ca produs al unei reflecții pe marginea ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în evidență cu o mare finețe de Kolo(man) Moser, un maestru al artei aplicate în Design pentru o fereastră circulară 374 ("Die Kunst", 1898, reprodusă în Ver Sacrum An. II, vol. iv, 1899, p. 31), o fereastră circulară din sticlă pictată, intitulată Arta. Medalionul înfățișează un înger cu aspect de femeie, cu aripile desfășurate asemeni aripilor unui fluture sau ca elitrele unei libelule, pentru a putea urmări geometria nervurilor fine. Figura alegorică, Înger-Artă-Femeie, are brațele încrucișate, dar nu în genul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte, în mijlocul unei mulțimi echivoce fețe lucioase de fard ordinar și fețe supte de nopțile pierdute într-o viață necinstită două femei al căror costum eclatant și sărăcăcios e stigmatul tristei lor meserii, s'au luat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tel. 0254.213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232.270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232.412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232.264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232.215683 Librăria Alexandria, Str. Al. Lăpușneanu nr. 21, tel. 0232.206066 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248.214679 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
copil să identifice aceste situații problemă, cauze și soluții posibile. Exemplu: o situație problemă este reprezentată printr-o imagine cu bicicleta unui băiețel care are o roată dezumflată și este Întinsă pe trotuar, iar lânga ea o bucată mare de sticlă; discuția ce urmează se va centra pe identificarea problemei - roata dezumflată, cauza problemei - bucata de sticlă, și soluții posibile. Casetele video: casetele video cu diferite filmulețe sau emisiuni TV pot fi folosite cu succes În Învățarea deprinderilor de raționament verbal
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
printr-o imagine cu bicicleta unui băiețel care are o roată dezumflată și este Întinsă pe trotuar, iar lânga ea o bucată mare de sticlă; discuția ce urmează se va centra pe identificarea problemei - roata dezumflată, cauza problemei - bucata de sticlă, și soluții posibile. Casetele video: casetele video cu diferite filmulețe sau emisiuni TV pot fi folosite cu succes În Învățarea deprinderilor de raționament verbal. Exemplu: o secvență de 3-5 minute dintr-un film Îi este arătată copilului; apoi se Începe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]