54,187 matches
-
cauză-efect nu se poate repeta la nesfârșit, fiind nevoie de o primă cauză care nu poate fi decât Dumnezeu. Toma D'Aquino nu încearcă sa argumenteze în favoarea tezei că universul a avut în mod necesar un început, considerând că această chestiune ține de teologia revelată, nu de teologia naturală. Accentul e pus, în cadrul acestei prime căi, pe ideea de dependență cauzală. Ideea că toate lucrurile existente sunt conectate cauzal poate fi pusă, ca și în cazul lui Kant, pe seama unui principiu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ideea care este în voi ar trebui să fie lucrul însuși, sau ați presupus o existență ca aparținând posibilității și atunci existența este, așa zicând, conchisă din posibilitatea internă, ceea ce nu e decât o nenorocită tautologie. Cuvântul realitate nu rezolvă chestiunea. Căci chiar dacă numiți realitate tot ceea ce puneți (fără a determina ceea ce puneți) ați pus și ați acceptat ca real lucrul cu toate predicatele lui în conceptul subiectului; iar în predicat voi îl repetați numai. Dacă, dimpotrivă, mărturisiți, așa cum pe drept
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sa este necesară 278. Într-o critică la adresa argumentului ontologic reformulat, Findlay consideră că necesitatea în propoziții reflectă pur și simplu felul în care folosim cuvintele, convențiile arbitrare ale limbajului. Dintr-o asemenea perspectivă, esența divină ar putea fi o chestiune necesară doar dacă ne-am hotărât să vorbim din punct de vedere teist, oricare ar fi circumstanțele empirice 279. Findlay nu încearcă să arate că proprietățile necesare nu pot fi atribuite unei ființe perfecte, ci încearcă să arate că existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existe în mod necesar. A doua premisă ne spune că "este posibil ca o ființă perfectă să existe", iar această premisă este, așa cum am arătat, greu de demonstrat 382. Criticii au discutat adesea problema argumentului modal ca și cum ar fi o chestiune de fapte: existență contingentă versus nonexistență contingentă. A restrânge complexitatea modală la dihotomia simplă: existență versus nonexistență înseamnă de fapt, să nu atingi același nivel cu scrierile lui Anselm 383. Se poate spune că momentele cele mai importante din istoria
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în mod precar, a exista datorită șansei, iar a exista astfel reprezintă o imperfecțiune. Un astfel de individ nu poate exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este posibil să existe, ori există cu necesitate, iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”52. Progresul tehnic reprezintă baza hotărâtoare obiectivă a desfășurării tuturor forțelor motrice ale societății. Lumea tehnicizată de astăzi nu presupune Însă, implicit, că această raționalitate umană (mereu În dezvoltare) ar duce neaparat și liniar la un grad mai mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”52. Progresul tehnic reprezintă baza hotărâtoare obiectivă a desfășurării tuturor forțelor motrice ale societății. Lumea tehnicizată de astăzi nu presupune Însă, implicit, că această raționalitate umană (mereu În dezvoltare) ar duce neaparat și liniar la un grad mai mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ajuns societatea contemporană, În care - spre deosebire de vremurile trecute - creativitatea a devenit obiectul unor acțiuni planificate, prin care este dezvoltată În mod deliberat. Nu Întâmplător Însăși dezvoltarea conceptului de creativitate se produce În secolul XX, când problema creativității a devenit o chestiune de politică economică și de politică a educației. Secolul XX se caracterizează, printre altele, prin pătrunderea masivă a științei, modalitatea cea mai Înaltă de manifestare a creativității umane, În sfera producției materiale, conducând la Îngemănarea noțiunilor de știință și tehnică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ajuns societatea contemporană, În care - spre deosebire de vremurile trecute - creativitatea a devenit obiectul unor acțiuni planificate, prin care este dezvoltată În mod deliberat. Nu Întâmplător Însăși dezvoltarea conceptului de creativitate se produce În secolul XX, când problema creativității a devenit o chestiune de politică economică și de politică a educației. Secolul XX se caracterizează, printre altele, prin pătrunderea masivă a științei, modalitatea cea mai Înaltă de manifestare a creativității umane, În sfera producției materiale, conducând la Îngemănarea noțiunilor de știință și tehnică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dispuși să vă sacrificață pe altarul iubirii, fără a cere nimic în schimb. Scorpionii pot fi considerați sănătoșii anului, cu condiția să știe foarte bine ce vor să facă și în ce direcție doresc să-și aducă viața. Într-adevăr, chestiunea profesională poate fi decisivă pentru sănătatea lor, mai ales pentru aceia care vor pleca la muncă în țări străine. Săgetător Rezerve la limită. Gândirea săgetătorilor va deveni mai optimistă. Problemele sunt la nivel de imagine socială și la întârzieri apărute
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
contemporaneității. A indicat astfel teologilor o misiune spirituală totalitară, care să îmbrățișeze universalitatea preocupărilor omenești, i-a făcut să-și aducă aminte de lumea de azi și de întrebările care o chinuiesc și să lase discuțiile cabalistice pe marginea unor chestiuni fără aderență cu aceste întrebări. Prin activitatea aceasta Nichifor Crainic a îndeplinit în același timp cea mai importantă operă de răspândire a doctrinei ortodoxe în lumea noastră intelectuală, Nichifor Crainic e misionarul de prestigiu al credinței bisericești în mijlocul intelectualilor români
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu aspectul colecțiilor filatelice, obosesc și lasă un gust amar fiindcă deschid toate perspectivele și nu ajung la nici o concluzie. Ele fac parte dintr-un anume fel de a practica știința, recapitulând toate erorile ce s-au spus în cutare chestiune pentru ca ea să rămână mai departe fără dezlegare. Celălalt fel e critic și subiectiv; el reprezintă un punct de vedere personal care, ca să se poată afirma, expune critic părerile celorlalți. Adesea, în asemenea cărți, părerea personală nu e decât o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sfânt, în a cărui perfecțiune morală contemplăm un semn al perfecțiunii veșnice. În lumina acestei concepții, cultura, care e altceva decât natura, cuprinde în sine un sens profetic, convergent cu doctrina creștină despre finalitatea vieții în ordinea eternă. Despre această chestiune se vorbește în partea a treia a cărții, intitulată „”. în prima ei destinație, această lucrare a fost un curs de apologetică pentru studenții Facultății de teologie din București. Prin legea de raționalizare a învățământului superior, fostul patriarh Miron Cristea, atunci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
libere să adâncească un conflict între religie și cultură sau între credință și știință. Dacă există un asemenea conflict în Occident, el nu se ține de esența lucrurilor, ci își are originea în felul nefast cum romanocatolicismul medieval înțelegea știința, chestiune analizată în prima parte a lucrării noastre și urmărită până în consecințele ei actuale. Ortodoxia ecumenică, cu o lărgime de vedere unică, a știut să asimileze în corpul ei toată lamura culturii antice și, consecventă în această atitudine, e față de cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a ne aminti prin plăsmuirile pe care le împinge către perfecțiune, culmile pierdute cândva de om și de a ne reaprinde în inimă nostalgia lor. RAPORTUL GENETIC DINTRE RELIGIE Șl CULTURĂ Raportul genetic dintre religie și cultură nu e o chestiune la care se poate răspunde ușor. Ea face parte din categoria problemelor fundamentale pe care spiritul omenesc le ridică în orizontul conștiinței însetate de lămuriri, care s-o poată satisface definitiv. Aceste probleme fundamentale însă, cu cât sunt mai cercetate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pipăită în mijirile sau în rudimentele de cultură ale popoarelor necivilizate, e necesar să distingem dintre aceste popoare care e cel mai primitiv, și pe el să-l întrebăm asupra ideilor primordiale ale vieții omenești. Astăzi se poate pune această chestiune, zice Schmidt, pentru că astăzi sunt cunoscute și, mai mult sau mai puțin, studiate aproape toate neamurile ce trăiesc pe pământ. Metoda istoriei culturale își ia ca fir de conducere formele caracteristice ale diferitelor culturi dezvoltate în spațiile geografice. Ea stabilește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
monoteismul primitiv? întrebarea noastră ar părea de prisos de vreme ce Biblia însăși, cu cărțile istorice, profetice, poetice, înțelepte, cu Evangheliile și Epistolele, fiind inspirată de Dumnezeu și scrisă de mână omenească, e cel mai strălucit testimoniu din lume al acestei colaborări. Chestiunea aceasta e însă în afară și mai presus de discuția ce ne preocupă aici. Aici e vorba nu de scriitorii cărților sfinte, ci de activitățile în sens larg ale omului, activități care-l diferențiază prin puterea spiritului și-l ridică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
luat cea dintâi și cea mai hotărâtă atitudine critică față de cultură nu se observă nici un entuziasm pentru creațiile ei(Johannes Wendland: Handbuch der Sozialethik, pag. 29 ). Iar un teolog protestant formulează în modul următor punctul de vedere luteran în această chestiune: „Nu există stat creștin și nici artă creștină, ci numai oameni de stat creștini și artiști creștini, și ei pot fi socotiți astfel dacă în funcția lor slujesc pe Dumnezeu, pe ei înșiși sau idoli(Hans v .Soden: Christentum und
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atât de puternică încât religia se modifică până la pierderea înțelesului propriu. Cazurile acestea, care sunt în afară de creștinism, nu ne interesează în acest capitol, care are în vedere influențele culturale, ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
capitol, care are în vedere influențele culturale, ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ele se ivesc după ce noua concepție despre Dumnezeu, despre lume și destinul omului era puternic conturată în spirite. Încât împrumuturile nu constituiau nici o primejdie de a o desfigura. Cum se explică deci aceste împrumuturi ? Am putea zice că e o chestiune de oameni care, convertiți de la păgânism la creștinism, aduceau cu ei, poate fără să vrea, idei de care nu se lepădaseră cu totul. Și lucrul acesta e adevărat. Filosoful Nikolai Berdiaev e un convertit de la marxism la ortodoxie și în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a descoperit numai parțial și fragmentar cugetării păgâne, selecția s-a făcut în ortodoxie potrivit acestui principiu, adică parțial și fragmentar, fără ca ca să îmbrățișeze integral vreo concepție sau vreun autor păgân. Din această pricină, la noi nici nu se pune chestiunea, care agită de câțiva ani încoace lumea intelectuală apuseană, aceea a posibilității unei filosofii naturale, adică a unui filosof natural, care să reprezinte acordul rațiunii omenești cu revelația. Pentru ortodoxie nu există nici un om care să rezume în cugetarea lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vedere: 1) din punct de vedere originar sau genetic, 2) din punct de vedere al simbiozei istorice, 3) din punct de vedere al influențelor reciproce, 4) din punct de vedere al exclusivității și 5) din punct de vedere al finalității, chestiune pe care ne-o rezervăm pentru ciclul al treilea, cel din urmă, al acestei cărți. Primele patru puncte le-am dezvoltat în capitolele de până acum, ajungând să tratăm în cel precedent originea așa-zisului conflict dintre religie și știință
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neputință de dezlegat vreodată pe cale experimentală, misterul acesta ne vorbește permanent de necesitatea revelației, singura explicație desăvârșită ce se poate da spiritului omenesc, chinuit să afle originea lumii și a sa proprie. Pornite să nege total adevărul revelat, ipotezele în chestiune, demascate apoi și respinse de știința exactă, nu rămân mai puțin caricaturile diabolice ale afirmației biblice. Căci în toată cultura modernă nu este altă caricaturizare mai demonică decât aceea de a prezenta pe om, din făptură a lui Dumnezeu, fiu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în fața Kremlinului ultragiul inconștient al leniniștilor contra memoriei lui Lenin”(Boris Souvarine: Staline, Paris, 1937, p. 329). Opera lui,spune mai departe Boris Suvarin,a fost editată numerotându-i-se versetele și ține loc de Biblie cu răspunsuri la toate chestiunile ce se ivesc. Un institut de leninologie a fost creat pentru a-l interpreta. Milioane și milioane de imagini îi alcătuiesc iconografia, iar cărțile și broșurile hagiografice sunt nenumărate. S-a creat, continuă Suvarin, „un mit al infailibilității lui Lenin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]