39,047 matches
-
alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun început multidisciplinară. Clubul și-a propus să dezbată „problematica” globală, luând în seamă multiplele conexiuni între cele mai diferite domenii de cercetare, în cadrul unui grup ce întrunea până la o sută de persoane în nume propriu și provenind din toate categoriile factorilor de decizie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și politice, cât și matematicieni), de pe toate continentele. Aurelio Peccei spunea în termeni ce rămân actuali: „Viața pe planetă constituie o imensă rețea de interacțiuni; toate activitățile, toate națiunile, regiunile și regimurile sunt, de fapt, interdependente într-o sigură lume”. Clubul a fost constituit în aprilie 1968 în urma unei sesiuni de brainstorming ce a avut loc la Roma (de unde și numele Clubului), întrunind 36 de oameni de știință și economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
imensă rețea de interacțiuni; toate activitățile, toate națiunile, regiunile și regimurile sunt, de fapt, interdependente într-o sigură lume”. Clubul a fost constituit în aprilie 1968 în urma unei sesiuni de brainstorming ce a avut loc la Roma (de unde și numele Clubului), întrunind 36 de oameni de știință și economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fapt, interdependente într-o sigură lume”. Clubul a fost constituit în aprilie 1968 în urma unei sesiuni de brainstorming ce a avut loc la Roma (de unde și numele Clubului), întrunind 36 de oameni de știință și economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state sau prim-miniștri, fie tineri profesori, își spuneau pe numele mic. Esențială pentru toți membrii Clubului era nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state sau prim-miniștri, fie tineri profesori, își spuneau pe numele mic. Esențială pentru toți membrii Clubului era nu atât atmosfera din cadrul acestuia, cât metodologia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state sau prim-miniștri, fie tineri profesori, își spuneau pe numele mic. Esențială pentru toți membrii Clubului era nu atât atmosfera din cadrul acestuia, cât metodologia urmată: identificarea problemelor globale majore, analiza lor, formularea unor scenarii privind viitorul considerând tendințele globale în curs, întrucât Clubul susține că este mai bine să analizezi problemele prezentului alături de posibile tendințe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
miniștri, fie tineri profesori, își spuneau pe numele mic. Esențială pentru toți membrii Clubului era nu atât atmosfera din cadrul acestuia, cât metodologia urmată: identificarea problemelor globale majore, analiza lor, formularea unor scenarii privind viitorul considerând tendințele globale în curs, întrucât Clubul susține că este mai bine să analizezi problemele prezentului alături de posibile tendințe ale viitorului. Întrunirile acestui grup de intelectuali din cele mai diferite domenii și din cele mai distincte contexte socioculturale au continuat însă să aibă loc anual, începând din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analizezi problemele prezentului alături de posibile tendințe ale viitorului. Întrunirile acestui grup de intelectuali din cele mai diferite domenii și din cele mai distincte contexte socioculturale au continuat însă să aibă loc anual, începând din 1968. Guvernele sau marile periodice invitau Clubul să-și țină reuniunile într-o țară sau alta, acoperind toate costurile. Iar în mod constant, marile probleme globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să aibă loc anual, începând din 1968. Guvernele sau marile periodice invitau Clubul să-și țină reuniunile într-o țară sau alta, acoperind toate costurile. Iar în mod constant, marile probleme globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile, munca, informația, dar mai ales marile discrepanțe în materie de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați, nu numai sub forma sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă specificat că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați, nu numai sub forma sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă specificat că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma La sesiunea anuală de la Berna din 1972
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă specificat că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma La sesiunea anuală de la Berna din 1972, găzduită de Guvernul Federal Elvețian și care întrunea 17 cercetători din cele mai diferite domenii sub coordonarea lui Dennis Meadows (specialist în dinamica sistemelor globale, de la Massachusetts Institute of Technology, SUA
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Berna din 1972, găzduită de Guvernul Federal Elvețian și care întrunea 17 cercetători din cele mai diferite domenii sub coordonarea lui Dennis Meadows (specialist în dinamica sistemelor globale, de la Massachusetts Institute of Technology, SUA), a fost formulat primul „Raport către Clubul de la Roma” intitulat The Limits to Growth. Obiectivul acestui studiu (impresionant prin cantitatea datelor prezentate și scrupulozitatea analizei efectuate) era de a analiza cinci mari tendințe ale dezvoltării societăților lumii (sau cinci mari aspecte ale dezvoltării sociale globale): industrializarea accelerată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
posibil un echilibru ecologic și economic pe termen lung (mai lung decât cel de o sută de ani prevăzut ținând cont de ritmul curent al creșterii) dacă ritmul curent al creșterii economice va fi încetinit. Aceste formulări au făcut ca Clubul să fie asociat - mai ales de către economiști și de către specialiștii din domeniul tehnologiilor - cu o instanță ce se împotrivește în mod absolut creșterii economice și tehnologice, pledând pentru o creștere economică zero și pentru stoparea inovațiilor tehnologice. Îndeosebi specialiștii din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai ales de către economiști și de către specialiștii din domeniul tehnologiilor - cu o instanță ce se împotrivește în mod absolut creșterii economice și tehnologice, pledând pentru o creștere economică zero și pentru stoparea inovațiilor tehnologice. Îndeosebi specialiștii din domeniul tehnologiilor criticau Clubul, susținând că acesta nu este conștient de capacitatea inovațiilor tehnologice și științifice de a contribui la însăși rezolvarea problemelor majore ale omenirii. Astfel că Raportul a fost extrem de discutat în sute de conferințe, seminarii, articole de specialitate și inclusiv în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exemplare, având un ecou ieșit din comun: fără îndoială, a influențat în mod decisiv dezvoltarea curentului ecologist în lume și politicile (nu numai ecologice) ale statelor. Aflat în centrul atenției ca urmare a impactului primului Raport, doi ani mai târziu Clubul de la Roma s-a angajat într-un nou Raport general intitulat Mankind at the Turning Point: un veritabil manifest în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce se iau - metaforic vorbind - pentru prinderea poștalionului din urmă, termenul mai potrivit fiind însă anticipare, care ne permite deja să așteptăm poștalionul în stație înainte ca acesta să fi ajuns. Introducând „învățarea anticipativă”, Raportul pleda cauza cercetărilor prospective cărora Clubul de la Roma le acorda o mare importanță și care-l consacrau printre primele centre de studii prospective din lume, alături de UNESCO și organizațiile Word Future Studies Federation și World Future Society. „Învățarea participativă” lega învățarea individuală de cea a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
termenul-cheie și obiectivul acestei ere a cunoașterii le constituie încurajarea „inovației”, confirmă accentul pus de Raport pe învățarea inovativă. O altă afirmație - și anume „Învățarea este rezultatul unei interacțiuni” - a fost ulterior demonstrată de un alt Raport, mai recent, către Clubul de la Roma: The Double Helix of Learning and Work. Tipul de interacțiune cu consecințele cele mai importante pentru învățare este munca. Învățarea și munca sunt asemuite metaforic celor două spirale ale unui cod genetic. Premisa legăturii lor organice le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este unidisciplinară. Au fost elaborate perspectiva curriculumului individual bazat pe obiectivul vocației și profesiunii, precum și posibilitățile de a-l realiza cu mijloacele sporite ale revoluției tehnologiilor comunicării și informației. Actualitatea și relevanța viziunii globale asupra dezvoltării sociale Întrunirile generale ale Clubului de la Roma ce au avut loc în ultimii ani au continuat să aibă în centrul atenției problematica, global considerată, a învățării, ca unul dintre aspectele esențiale în procesul dezvoltării sociale. Ignoranța - sinonimă în perioada contemporană cu absența învățării permanente - a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială - cerc vicios). Era cunoașterii și globalizarea (în curs, progresivă, tot mai accelerată - deci un proces global de al cărui caracter inevitabil și ireversibil trebuie să devenim tot mai conștienți) continuă însă să fie puncte de plecare actuale în tezele Clubului de la Roma; de altfel, în toate teoriile contemporane asupra globalizării (ce cere prin însăși natura sa producerea a ceea ce numim dezvoltare socială) cunoașterea are un rol necontroversat. La ultima întrunire anuală a Clubului de la Roma, ce a avut loc în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie puncte de plecare actuale în tezele Clubului de la Roma; de altfel, în toate teoriile contemporane asupra globalizării (ce cere prin însăși natura sa producerea a ceea ce numim dezvoltare socială) cunoașterea are un rol necontroversat. La ultima întrunire anuală a Clubului de la Roma, ce a avut loc în octombrie 2005 în Statele Unite (Virginia), ideea centrală supusă atenției a fost aceea că gândirea globală și pe termen lung, care să aibă în centrul ei preocuparea pentru generațiile viitoare, ar trebui să devină
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ideea centrală supusă atenției a fost aceea că gândirea globală și pe termen lung, care să aibă în centrul ei preocuparea pentru generațiile viitoare, ar trebui să devină perspectiva efectivă în formularea oricăror politici (economice, educaționale, ecologice) - cu alte cuvinte, Clubul a sugerat că este necesar un nou tip de gândire (esențialmente globală, pe termen lung, interdisciplinară), în caz contrar dezvoltarea socială și eradicarea problemelor globale majore (printre care sărăcia și conflictele) fiind imposibil de realizat. Aspectul educațional a revenit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rolul-cheie îl deține educația. Așadar, teza conform căreia dezvoltarea socială este imposibil de realizat în absența unei educații bazate pe valori global împărtășite, interdisciplinară, ce încurajează gândirea pe termen lung, dar, totodată, gândirea critică constituie în prezent teza principală a Clubului de la Roma, care, totodată, ne revelează actualitatea acestei instanțe de reflecție a cărei preocupare majoră o constituie viitorul speciei umane și al Planetei. Bibliografie* Berger, Peter L., 1997, The Limits of Social Cohesion: Conflict and Understanding in a Pluralistic Society
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1981, L’imperatif de cooperation nord-sud, la synergie des mondes, Dunond, Paris. Schaff, A.; Friedrichs, G., 1982, Microelectronics and Society: For Better and for Worse, Pergamon Press, Oxford [ed. rom.: Microelectronica și societatea la bine și la rău. Raport către Clubul de la Roma, traducere de Ana Maria Sandi și Ion Mihăilescu, Editura Politică, București, 1985]. Schneider, Bertrand, 1988, The Barefoot Revolution, I.T. Publications, Londra [ed. rom.: Revoluția desculților. Raport către Clubul de la Roma, traducere de Sanda Mihăescu-Cîrsteanu, Editura Politică, București, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]