39,889 matches
-
la bun sfârșit a unor reforme structurale, au crescut încrederea investitorilor și oamenilor de afaceri în șansele Rusiei în al doilea deceniu de tranziție. Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în mod special petrol, gaze naturale, metale și cherestea, care asigură 80% din totalul exporturilor, lăsând țara vulnerabilă la variația prețurilor pe piața mondială. În ultimii ani, a crescut foarte mult cererea internă de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual în 2000-2005, ceea ce demonstrează întărirea
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
început să fie decorată ceramica. Apar materiale, precum: cuarț, chihlimbar, jasp. La fel, în această perioadă, asistăm la apariția primelor elemente de sistematizare urbană, lucru vizibil în așezări ca: Ierihon (Palestina), Jarmo (Irak), Çatalhöyük (Anatolia). În ultima perioadă preistorică, epoca metalelor, apar cuprul, bronzul și fierul. În epoca cuprului se ridică monumentele funerare de tip megalit, precum și alte structuri din piatră, denumite dolmen, menhir, cromlech. Ca exemplificare, se remarcă celebrul ansamblu Stonehenge, al cărui construcție a început prin 3000 î.e.n. În
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
În Insulele Baleare apar complexe megalitice specifice, cum ar fi cele de tip: În Epoca Fierului, în Europa înfloresc două culturi de mare răspândire: Expansiunea Imperiului Roman, care avea să cucerească o mare parte a Europei, pune capăt perioadei epocii metalelor. Primii europeni, de acum 25.000 de ani, modelau în lut mici figurine reprezentând zeități și animale. Se crede că erau totemuri sau obiecte de cult menite să sporească fertilitatea solului sau să stabilească o cale de comunicare cu spiritele
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
o viață mai stabilă, s-au apucat să facă obiecte ornamentale de ceramică și alte lucruri împodobite. În China, populația Yang Shao avea oale cu modele geometrice. Pe măsură ce cuprul și bronzul au înlocuit piatra în arme și unelte, prelucrătorii de metale au căpătat importanță, iar uneltele și obiectele făcute de ei erau bogat împodobite. Ei nu urmăreau doar să înfrumusețeze obiectele. Sculptând zei sau simboluri sacre pe unelte și arme, erau încredințați că acestea vor fi mai eficiente. O dată cu dezvoltarea așezărilor
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
prin intermediul artei. Întrucât, creativitatea făcea parte din natura umană, orice cultură este caracterizată de forme de artă proprii: sculpturi din lemn sau din piatră, scrieri sau picturi pe papirus sau scoarță de copac, coaserea veșmintelor și a tapiseriilor sau turnarea metalelor. Prin artă au ieșit la lumină idei noi, iar în epoca clasică s-au pus bazele multor stiluri, dintre care unele se mențin și în zilele noastre. Caracterizată prin naturalism, utilizarea măsurilor și a proporțiilor și o estetică inspirată din
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
El-Azhar și El-Akmar din Cairo). Remarcabile sunt monumentele arhitecturii maure din Spania (Marea Moschee din Córdoba, secolele VIII - X, Palatul Alhambra din Granada, secolele XIII - XIV), cu nesfârșitele lor colonade. Alături de arhitectură s-au dezvoltat și artele decorative (mozaicul, prelucrarea metalelor, a lemnului, a pieilor, ceramica, covoarelor), pictura de manuscris și caligrafia. Supusă preceptelor religioase, arta decorativă islamică nu folosește, în general, reprezentarea figurii omenești sau a animalelor, ci manifestă preferință pentru ornamentul pur, decorațiile bogate și caligrafia artistică (exemplu: arabescul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
plăteau sume importante pentru operele de arta, iar a fi patron al artelor devenise o chestiune modestă. Pe continentele americane, aztecii și incașii au creat podoabe de aur și argint în stiluri noi. dDeși nu știau să producă unelte din metal, au creat noi forme arhitectonice. La granița dintre Europa și Asia, turcii otomani au realizat o apropiere între stilurile islamic și european, încurajându-i pe creatorii din Spania, Italia și Egipt să dezvolte o nouă arhitectură și o nouă literatură
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată rezultate din activități industriale și din canalizare. Aceste ape poluate conțin tone de materie organică (fosfați, azot, carbon, resturi de hârtie, detergenți) și metale precum Plumbul, Fierul și Cuprul. Aceste materii dăunează vieții peștilor dar și plantelor din râu. Nivelul oxigenului din apă după ieșirea din București este 0, iar nivelul fosforului și a materiilor poluante organice este de 25 de ori mai mare
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
producerea întregii game de produse lactate. Industria ușoară cuprinde întreprinderile SA „Moara”, SA „Falutex”, SA „Bălțeanca”, SA „Rada”, ș.a. Cea mai mare fabrică ce activează în industria materialelor constructoare din Bălți este „CMC-Knauf”, care produce amestecuri din ghips. Industria prelucrării metalelor este reprezentată de „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Republica Moldova și de fabrică deschisă de către concernul german Draexlmaier, care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în posesia habsburgilor. Din 1556 întreaga regiune intră sub tutela ramurii spaniole a casei de Habsburg, iar din 1713 aceasta intră sub tutela ramurii austriece. În toată această perioadă regiunea devine renumită pentru tehniclie de extragere și de prelucreare a metalelor și datorită artei mosane. După începutul Revoluției franceze din 1789 regiunea intră treptat în zona de influență a Franței, fiind incoroporată definitiv teritoriului Primei Republici Franceze în 1795. Vechea organizare teritorială feudală a fost înlăturată și regiunea a fost organizată
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă, iar pe parcursul evoluției lor și din cauza fuziunilor atomice permanente apar în cosmos și cantități mici de elemente mai grele și chiar metale. Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ, aflându-se la "doar" 150 de milioane de km. El este de 250.000 de ori mai aproape de Terra decât cea mai apropiată următoare stea, Proxima Centauri, aflată în constelația Alpha Centauri
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
combustibilului avut, și conform diagramei sunt mai mici. Chiar dacă toate stelele conțin în cea mai mare parte hidrogen și heliu, totuși compoziția chimică este diferită de la o stea la alta. De exemplu, recent s-a stabilit că stelele tinere conțin metale în proporții mari in comparatie cu stelele foarte vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții roșii și-au epuizat combustibilul de hidrogen, dar ard heliu și alte elemente mai grele. Odată "aprinse", stelele își iau energia, aproape pe
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
O monedă (plural recomandat: "monede" nu "monezi") este în general un lingou de metal de formă discoidală, folosită ca o formă de bani. Monedele sunt garantate de către emitent prin ștanțarea sau imprimarea unor elemente particulare ușor de recunoscut, inclusiv (dar nu în mod obligatoriu) legenda, adică textul scris pe monedă. Monedele fără legendă se
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
poate fi stema țării emitente, capul/bustul unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autorități emitente și se numește "avers", sau colocvial "cap". Partea cealaltă se numește "revers" sau colocvial "pajură". În numismatică, pastila monetară se numește "flan", iar diferitele metale sau aliaje sunt desemnate prin abrevieri: AE pentru cupru, AR pentru argint, AV pentru aur, OR pentru "orichalcum" (aliaj auriu de cupru și zinc, adică alama, folosit în epoca romană pentru monedele numite "sestertius" respectiv "dupondius"), Bill pentru "bilon" (aliaj
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
prin abrevieri: AE pentru cupru, AR pentru argint, AV pentru aur, OR pentru "orichalcum" (aliaj auriu de cupru și zinc, adică alama, folosit în epoca romană pentru monedele numite "sestertius" respectiv "dupondius"), Bill pentru "bilon" (aliaj cupru - argint în care metalul predominant este cuprul). În text, orientarea axei reversului față de axa aversului se reprezintă convențional fie prin săgeți poziționate adecvat, fie prin analogie cu poziția marcajelor orare pe cadranul unui ceas. De asemenea, pentru o descriere completă trebuie precizate și datele
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
VII î.Hr., dintr-un aliaj natural de aur și argint numit "electrum" (prescurtat EL în numismatică). În epoca antică dar și mai târziu monedele de valoare mai ridicată se băteau din argint sau din aur, acestea având valoare intrinsecă prin metalul prețios conținut. În consecință, monedele din metale prețioase erau acceptate și aveau valoare și pe alte piețe decât cea a autorității emitente. Așa se explică larga circulație a monedelor grecești și romane din metale prețioase, chiar dincolo de aria ocupată de
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
aur și argint numit "electrum" (prescurtat EL în numismatică). În epoca antică dar și mai târziu monedele de valoare mai ridicată se băteau din argint sau din aur, acestea având valoare intrinsecă prin metalul prețios conținut. În consecință, monedele din metale prețioase erau acceptate și aveau valoare și pe alte piețe decât cea a autorității emitente. Așa se explică larga circulație a monedelor grecești și romane din metale prețioase, chiar dincolo de aria ocupată de culturile respective. Ca metale neprețioase, „comune”, folosite
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
aur, acestea având valoare intrinsecă prin metalul prețios conținut. În consecință, monedele din metale prețioase erau acceptate și aveau valoare și pe alte piețe decât cea a autorității emitente. Așa se explică larga circulație a monedelor grecești și romane din metale prețioase, chiar dincolo de aria ocupată de culturile respective. Ca metale neprețioase, „comune”, folosite la producerea monedelor, cuprul și aliajele sale (în special aliajul cu staniu numit bronz și alama, aliajul cuprului cu zincul) constituie cazul cel mai frecvent. Conținutul mare
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
consecință, monedele din metale prețioase erau acceptate și aveau valoare și pe alte piețe decât cea a autorității emitente. Așa se explică larga circulație a monedelor grecești și romane din metale prețioase, chiar dincolo de aria ocupată de culturile respective. Ca metale neprețioase, „comune”, folosite la producerea monedelor, cuprul și aliajele sale (în special aliajul cu staniu numit bronz și alama, aliajul cuprului cu zincul) constituie cazul cel mai frecvent. Conținutul mare de cupru din straturile calotei glaciare corespunzând antichitații clasice (greco-romane
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
în special aliajul cu staniu numit bronz și alama, aliajul cuprului cu zincul) constituie cazul cel mai frecvent. Conținutul mare de cupru din straturile calotei glaciare corespunzând antichitații clasice (greco-romane) a fost explicat tocmai prin folosirea deosebit de intensă a acestui metal și aliajelor sale in special pentru monede. Având valoare mică, monedele din metale neprețioase erau folosite în special pentru tranzacțiile comerciale mărunte, de zi cu zi, fiind emise în mari cantități, unele cunoscând apoi o circulație largă. Neavând valoare intrinsecă
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
constituie cazul cel mai frecvent. Conținutul mare de cupru din straturile calotei glaciare corespunzând antichitații clasice (greco-romane) a fost explicat tocmai prin folosirea deosebit de intensă a acestui metal și aliajelor sale in special pentru monede. Având valoare mică, monedele din metale neprețioase erau folosite în special pentru tranzacțiile comerciale mărunte, de zi cu zi, fiind emise în mari cantități, unele cunoscând apoi o circulație largă. Neavând valoare intrinsecă, acceptarea pe anumite piețe se făcea după contramarcarea monedelor, adică imprimarea cu ajutorul unui
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
unui zeu - capul Demetrei este specific orașului Callatis în epoca elenistică etc.) sau a unei litere sau grup de litere (cum ar fi TOM pentru orașul Tomis în perioada ocupației romane). Contramarcarea s-a aplicat mai rar și monedelor din metale prețioase. În Evul Mediu tehnicile de fabricație a monedelor se schimbă, acestea devenind în general mult mai subțiri decât în antichitate, reprezentările figurale și legendele având un relief mai redus. Ceva mai târziu se răspândesc diverse elemente de securizare a
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
mai subțiri decât în antichitate, reprezentările figurale și legendele având un relief mai redus. Ceva mai târziu se răspândesc diverse elemente de securizare a marginilor monedelor - cum ar fi zimții sau diverse striații, frunze etc. - pentru a preveni furtul de metal din monedă prin tăierea sau pilirea marginilor, care ar fi fost astfel vizibilă. Moneda metalică constituie un document prețios, care oferă sub formă condensată informații privind realitățile politice, economice, religioase, culturale și artistice ale perioadei în care au fost emise
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
mai mari. Astfel, în majoritatea sistemelor economice moderne, monedele având valoarea nominală cea mai mare au valoarea nominală mai mică decât bancnota cu valoarea nominală cea mai mică. Valoarea monetară gravată pe monede este, de obicei, mai mare decât costul metalului utilizat pentru producerea acestora, dar acest lucru nu se aplică, în general, la monedele istorice care erau fabricate din metale prețioase. Excepții la regula valorii reprezentate fiind mai mare decât valorile reale există și în anumite monede prețioase făcute din
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
decât bancnota cu valoarea nominală cea mai mică. Valoarea monetară gravată pe monede este, de obicei, mai mare decât costul metalului utilizat pentru producerea acestora, dar acest lucru nu se aplică, în general, la monedele istorice care erau fabricate din metale prețioase. Excepții la regula valorii reprezentate fiind mai mare decât valorile reale există și în anumite monede prețioase făcute din argint sau din aur (și mai rar din alte metale ca platina și paladiul) produse pentru colecționari sau pentru investitorii
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]