45,986 matches
-
de memorarea zilelelor de naștere ale copiilor noștri de mai târziu și ale copiilor copiilor, știu totuși data: ne-am întâlnit pe 18 ianuarie 1953. Se prea poate ca mie, căruia evenimente istorice memorabile, de pildă bătălii și tratate de pace, mi-au fost întotdeauna prezente în minte, data înființării celui de-al Doilea Reich după voia lui Bismarck să-mi fie și astăzi de ajutor, de îndată ce îmi amintesc de ziua aceea geroasă - era sâmbătă sau duminică? - și apoi, deja mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
soră Raffaela?“ Careul închis al mânăstirii aștepta un cuvânt. De auzit, se auzea numai ciripitul vrăbiilor. Novicea tăcea. Arhanghelul cu ochelari a vorbit în locul ei cu cuvinte bine accentuate: „Vom purcede la o novenă și, astfel întărite, ne vom afla pacea...“ Anna și cu mine ne-am speriat atunci când la porunca venită dintr-o guriță mai degrabă îngustă sora mea nu a reacționat decât dând din cap cu supușenie. Lentilele lui Alfons Maria semnalizau triumful. Iar noi am plecat. După ce sorocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
domnișoară atât de frumoasă și de familie bună“. Doar jos de tot, la sfârșitul scrisorii, care mă îndemna să mă port „frumos cu domnișoara Anna“, se ascundea un indiciu în legătură cu boala ei - „nu vrea să-mi meargă mai bine și pace“ - imposibil de trecut cu vederea, dar care nu a fost luat destul de în serios, căci tot ce s-a petrecut după aceea a fost decis ignorând suferința mamei mele. Abia întorși în Lenzburg, tatăl Annei m-a rugat să avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
acele porți deschise pretutindeni. Era gata să facă reflecția banală că acele porți deschise arătau că a intrat acolo an oaspe nou: necazul; dar înlocuise cugetarea cu alta tot așa de banală, dar mai exactă: necazul trăiește cu oamenii în pace și într-o zi nu mai vrea pacea și izbucnește; atunci începe răscoala înăuntru, până când nu mai încape și izbește ușile în lături ca să iasă la văzul și auzul tuturor, să se amestece și să se încurce cu zvonul și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
reflecția banală că acele porți deschise arătau că a intrat acolo an oaspe nou: necazul; dar înlocuise cugetarea cu alta tot așa de banală, dar mai exactă: necazul trăiește cu oamenii în pace și într-o zi nu mai vrea pacea și izbucnește; atunci începe răscoala înăuntru, până când nu mai încape și izbește ușile în lături ca să iasă la văzul și auzul tuturor, să se amestece și să se încurce cu zvonul și răutatea lumei. Se mai deschid porțile și pentru ca să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la război. . . Lică Trubadurul organizator de rechiziții?. . . Lică dezertorul?. Bine că știu!. Când mi-o mai face cu ochiul. Lina se roși și se înecă în gușa ei îndesată, așa cum făcea când era nemulțumită. Dar încercă să râdă. - Lasă-1 în pace, Nory! Zău, lasă-1! Să nu-i spui! Mă amărăște tot pe mine pe urmă. Era în spital la evacuare, bolnav de tifos Când s-a vindecat l-nu lăsat liber. - Prea multă lume te amărăște!. . . Liber?. Pentru care treburi?. Se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
E inteligentă doamna Hallipa? - O femeie frumoasă e totdeauna inteligentă . Lina sosise și intră grămadă. Sărută pe Mini. Era congestionată ca de obicei. Mini spunea adesea cu grijă că Lina e un tip apoplectic. O calma Nory: - Lasă femeia în pace! E scurtă în gât. Atâta tot! încă sufocată de graba cu care venise, întrebă pe Rim dacă l-ar supăra vizita Elizei. " Cît protocol!" reflectă Mini. Rim, galant, se arătă încîntat că vede pe "verișoara Eliza". Mini rămase întrebătoare: încă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și cu nenumărate mici manii. Se iveau dificultăți permanente pentru spălatul, călcatul, plisatul lingeriei, rochiilor, care nu sufereau o cută. Hallipa în tăcere, dar plictisit, primea toate reclamațiile ei și ale personalului și, avîncl nevoie de toți, căuta a stabili pace. De altfel, prezența Elizei nu-1 ușura prea mult. Lenora se arăta tot neliniștită când lipsea și de îndată ce venea tot nemulțumită de prezența lui. Motivul pentru care Doru socotea pe Lenora grav bolnavă era tocmai respingerea din ce în ce mai mare pe care i-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
joase, iar lumina pătrundea șovăind prin geamurile mici. Aceleași șanțuri și același teren mâlos, cu iarbă sălbatică, neprietenoasă care ne tăia genunchii prin asprimea ei. Mă mir că am învățat carte din primul an. Tovarășul (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) nu era un om rău dar căzuse în patima băuturii, iar noi eram o altă generație sacrificată pe altarul beției sale. Nu am amintiri pregnante, nu rețin sfaturi sau clipe memorabile. Îmi amintesc doar de o veșnică durere de spate
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
umple de putere și sufletul mi-e inundat de un ocean de apă în care înoată o mulțime de pești.Unii copii umflă broaștele cu paiul și râd prostește, sigur o să-i pârăsc părinților și plâng să le lase în pace. Spre seară ne întoarcem acasă rupți de foame și oboseală. Bătrâna, mama lui Ostiță, nebunul, mai are un fecior, domnul Ionică îi spune tata. Stă în București și nevasta lui e crainică la Radio România, o ascultăm mereu. Ei au
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
timpului să toarcă... Cine ești tu, Domnișoară? Se revarsă cerul prin fereastra larg deschisă...Ploi de lumină îmi inundă sufletul pustiit. Lângă sufletul meu stau rezemate sufletele acestea imaculate de copii, în care parcă și-a găsit adăpost liniștea și pacea.Simt inimile lor micuțe bătând la unison...O fetiță se îndreaptă cu pași siguri spre catedră și, auzindu-mi parcă zbuciumul interior, mă întreabă: -Cine ești tu, domnișoară? -Învățătoarea voastră, îi răspund încurcată. -Nu știi cum mă cheamă? -Ba da
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să reacționez: -Dacă iese, îl poți aduce la mal? Văd că nu ți-e frică de apă. Tresar. Îmi dau seama că nu am fost niciodată atât de aproape de moarte, încât să o pipăi, dar durerea bătrânei nu mi dă pace... Mă înghesuie și-mi șoptește că am destul curaj... Știu c-ar trebui să-l trag de o mâna sau să îl împing de picioare. Sunt sigură că o să mă descurc. Bătrâna suspină sfârșită ca o lumânare uitată în sfeșnic
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
totuși va fi război!” Cu demnitate și delicatețe, regina încerca să-și domine furtuna sufletească, să privească totul cu seninătatea și înțelegerea omului conștient că nu se poate opune mersului vremii. Istoria se dovedea neînduplecată și dură... Lungul drum al păcii După doi ani de nenorociri (pentru România), Dumnezeu a adus pacea pe pământ. „Pace” e un cuvânt frumos, rostit de toate buzele oamenilor care nu au nimic de împărțit cu alții, ca o rugăciune. „De-ar fi pace” - spunem uneori
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
-și domine furtuna sufletească, să privească totul cu seninătatea și înțelegerea omului conștient că nu se poate opune mersului vremii. Istoria se dovedea neînduplecată și dură... Lungul drum al păcii După doi ani de nenorociri (pentru România), Dumnezeu a adus pacea pe pământ. „Pace” e un cuvânt frumos, rostit de toate buzele oamenilor care nu au nimic de împărțit cu alții, ca o rugăciune. „De-ar fi pace” - spunem uneori. „Sănătate și pace de-ar da Dumnezeu” - rostim la fel de des. în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
sufletească, să privească totul cu seninătatea și înțelegerea omului conștient că nu se poate opune mersului vremii. Istoria se dovedea neînduplecată și dură... Lungul drum al păcii După doi ani de nenorociri (pentru România), Dumnezeu a adus pacea pe pământ. „Pace” e un cuvânt frumos, rostit de toate buzele oamenilor care nu au nimic de împărțit cu alții, ca o rugăciune. „De-ar fi pace” - spunem uneori. „Sănătate și pace de-ar da Dumnezeu” - rostim la fel de des. în ziua de 1
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
drum al păcii După doi ani de nenorociri (pentru România), Dumnezeu a adus pacea pe pământ. „Pace” e un cuvânt frumos, rostit de toate buzele oamenilor care nu au nimic de împărțit cu alții, ca o rugăciune. „De-ar fi pace” - spunem uneori. „Sănătate și pace de-ar da Dumnezeu” - rostim la fel de des. în ziua de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia s- a înfăptuit România Mare. Nu chiar cât fosta Dacie, nu chiar cât ar fi fost drept, dar poporul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
ani de nenorociri (pentru România), Dumnezeu a adus pacea pe pământ. „Pace” e un cuvânt frumos, rostit de toate buzele oamenilor care nu au nimic de împărțit cu alții, ca o rugăciune. „De-ar fi pace” - spunem uneori. „Sănătate și pace de-ar da Dumnezeu” - rostim la fel de des. în ziua de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia s- a înfăptuit România Mare. Nu chiar cât fosta Dacie, nu chiar cât ar fi fost drept, dar poporul român s-a mulțumit cu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
și tari. Adică marile puteri ale lumii din acel timp. Din care doar unele aveau legături - geografice sau economice - cu România. Interese, însă, aveau toate. Interesele lor, nu ale României, se înțelege. Cum întotdeauna, după război, trebuie să urmeze o pace - deși, se pare, între două războaie niciodată nu e pace - cei mari și tari s-au așezat pe treabă. Pacea ce urma să se încheie trebuia să le aducă în primul rând lor sporul de câștig. Istoria și geografia Europei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Din care doar unele aveau legături - geografice sau economice - cu România. Interese, însă, aveau toate. Interesele lor, nu ale României, se înțelege. Cum întotdeauna, după război, trebuie să urmeze o pace - deși, se pare, între două războaie niciodată nu e pace - cei mari și tari s-au așezat pe treabă. Pacea ce urma să se încheie trebuia să le aducă în primul rând lor sporul de câștig. Istoria și geografia Europei erau chemate să conlucreze, mai ales că nu era vorba
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
România. Interese, însă, aveau toate. Interesele lor, nu ale României, se înțelege. Cum întotdeauna, după război, trebuie să urmeze o pace - deși, se pare, între două războaie niciodată nu e pace - cei mari și tari s-au așezat pe treabă. Pacea ce urma să se încheie trebuia să le aducă în primul rând lor sporul de câștig. Istoria și geografia Europei erau chemate să conlucreze, mai ales că nu era vorba doar de sferele de influență. ci și de granițe. Ideea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
cazul României. Felul în care a fost tratată România pe tot parcursul dezbaterilor din cadrul Consiliului Suprem al Aliaților a fost semnalat chiar din debutul acestora, într-un Memoriu al delegației guvernamentale române: „Din primul moment, reprezentanții României la Conferința de pace au avut surpriza să vadă că fără nici un motiv valabil, numărul delegaților acordat României era inferior altor state aliate, ca Belgia și Serbia. Delegația română s-a abținut însă să ridice obiecții asupra unei decizii care putea să pară în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
ÎI.I.C. Brătianu, Nicolae Mișu, generalul Coandă, Al. Vaida Voevod, Nicolae Titulescuă. Foarte greu, și în urma insistențelor delegației franceze, în cele din urmă reprezentanții noștri au fost admiși în unele comisii de lucru. Tratativele de definitivare a procesului de pace, după primul război mondial, s-au prelungit pe parcursul a mai bine de un an de zile și au consemnat mai multe etape. Cunoscută sub genericul „Conferința de pace de la Paris” (1 ianuarie 1919-1 ianuarie 1920), ea a avut un traseu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
admiși în unele comisii de lucru. Tratativele de definitivare a procesului de pace, după primul război mondial, s-au prelungit pe parcursul a mai bine de un an de zile și au consemnat mai multe etape. Cunoscută sub genericul „Conferința de pace de la Paris” (1 ianuarie 1919-1 ianuarie 1920), ea a avut un traseu mai sinuos, care a debutat în ziua de 28 iunie, prin semnarea tratatului de pace de la Versailles, dintre Puterile Aliate victorioase - S.U.A., Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
de zile și au consemnat mai multe etape. Cunoscută sub genericul „Conferința de pace de la Paris” (1 ianuarie 1919-1 ianuarie 1920), ea a avut un traseu mai sinuos, care a debutat în ziua de 28 iunie, prin semnarea tratatului de pace de la Versailles, dintre Puterile Aliate victorioase - S.U.A., Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, în total 27 de state, printre care și România - și Germania învinsă. învinșii aveau de suportat consecințe însemnate în plan teritorial, politic, economic, militar, precum și în privința daunelor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Ungaria. Prin acest document s-au fixat și granițele Ungariei cu statele megieșe și s-a recunoscut în plan internațional unirea Transilvaniei, a Banatului, a Crișanei și a Maramureșului cu România; la 10 august 1920, s-a încheiat, la Sèvres, pacea între Antantă și Turcia. Și prin acest tratat s-au făcut rectificări teritoriale. Un debut haotic în astfel de termeni a fost caracterizat începutul dezbaterilor din cadrul Conferinței de pace de la Paris. O atmosferă confuză, punctată de orgoliile și de aerul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]