54,187 matches
-
o disciplină cum e apologetica, prin natura ci trebuie să fie sensibilă la problemele pe care le pune spiritul veacului, cercetându-le și confruntându-le cu principiile permanente ale doctrinei teologice. Elastică de felul ei, e nevoită să îmbrățișeze și chestiuni care ar trebui să facă obiectul unor discipline aparte în cadrele aceleiași facultăți. Astfel, din învățământul nostru teologic superior lipsește, între altele, disciplina care să se ocupe îndeosebi de teoria și istoria artei creștine. În trecut, poate o asemenea disciplină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
are față de cea laică privilegiul că, răzimându-se pe principii neschimbate și posedând o bogăție de cugetare milenară, fecundată de aceleași principii, nu tremură de nesiguranță în fața problemelor și nu bâjbâie în căutarea soluțiilor. Cercetarea noastră nu se va opri asupra chestiunilor secundare și de amănunt ale analizelor și discuțiilor estetice. Oricât de interesante ar fi asemenea chestiuni, din moment ce ele nici nu afirmă nici nu tăgăduiesc punctul de vedere teologic, nu-și au locul în această confruntare de principii. Vom lua în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
milenară, fecundată de aceleași principii, nu tremură de nesiguranță în fața problemelor și nu bâjbâie în căutarea soluțiilor. Cercetarea noastră nu se va opri asupra chestiunilor secundare și de amănunt ale analizelor și discuțiilor estetice. Oricât de interesante ar fi asemenea chestiuni, din moment ce ele nici nu afirmă nici nu tăgăduiesc punctul de vedere teologic, nu-și au locul în această confruntare de principii. Vom lua în considerare numai aceste principii care, mai mult în parte decât în total, constituie preocupările fundamentale ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care a dat prilej sfântului Grigore Palama să demonstreze în chip genial că ea e de natură necreată. Frumusețea divină e lumină, și cea dintâi imagine a ei e lumina pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
reduce la problema raportului în veșnicie dintre Sfânta Treime și creatura îndumnezeită, a cărei culminație filosofia rusă o vede în Fecioara Măria. încercarea de a lămuri metafizic acest raport al Fecioarei îndumnezeite, socotită ca „mama omenirii” față de Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind pe părintele Bulgakov la atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește raportul Sfintei Treimi față de creatură sau revărsarea puterii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să gustăm frumusețea unui peisaj pictat. Dar atunci ar trebui să răsturnăm teoria lui Lalo și să spunem că arta e pseudoestetică pentru că o privim oarecum prin prisma naturii! Ceea ce ar fi tot așa de fals ca și teoria în chestiune. Afară de acestea, punctul de vedere „pseudo-estetic” constituie o contradicție cu cealaltă susținere a esteticii moderne că arta nu e o imitație a naturii. Căci dacă susțin că arta nu e o imitație și totuși proiectez identități din artă în natură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
78). Problema morală în artă nu privește, așadar, pe artistul din om, ci pe omul din artist. Darul natural al artei fiind după chipul lui Dumnezeu, atârnă de om ca să creeze sau nu și după asemănarea cu Dumnezeu. Dar această chestiune o vom discuta când vom vorbi despre moralitatea artei. Aici am voit numai să scoatem în evidență particularitatea specifică artei, care-și are legile ei proprii, deosebite de legile moralei. Și ținem să accentuăm că acesta e punctul de vedere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
subiectiv, al doilea de caracter obiectiv. Viziunea artistului noi n-o cunoaștem decât din clipa când s-a obiectivat ca operă frumoasă, ce ne cade sub simțuri. Momentul plăsmuirii sau al execuției și condițiile tehnice în care trebuie îndeplinit sunt chestiuni ce privesc estetica și nu vin sub nici un raport în considerația perspectivei noastre teologice. Am spus că arta, deși aparține ca și morala rațiunii practice, își are legile proprii, altele decât cele morale. Aceste legi se pot reduce la principiul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca titluri de superioară aristocrație intelectuală. Parisul e reprezentat prin Marcel Proust și prin Andre Gide, posedați în care sensul normal al vieții a înghețat pentru totdeauna ca în Nikolai Stavroghin, eroul diabolic al lui Dostoievski. George Fonsegrive, studiind această chestiune a pornografiei, aruncă vina pe Belgia, Olanda și Germania, unde s-ar fabrica și de unde s-ar răspândi în lume sub etichetă franceză, dar tot studiul său se bazează pe probe pur franceze, așa încât următorul glas de revoltă nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imediat trași la răspundere, fiindcă nu e îngăduit să otrăvești cu putrefacții viața poporului. Tot astfel nu poate fi îngăduit să-i otrăvești sufletul cu cadavrele poleite în aur ale operelor imorale. Problema morală în artă se rezumă îndeosebi la chestiunea sexuală, la felul cum e reprezentată în poesie, în roman și în plastică. Nimeni nu poate interzice apoteoza în artă a iubirii dintre sexe. Poetul care adoră frumusețea ideală a iubitei lui, romancierul sau dramaturgul care transfigurează pasiunea dintre bărbat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumina inspirației dumnezeiești. Psihologul modern, adept al teoriei inconștientului creator, are în vedere numai fenomenele extatice a căror transă o identifică nu numai cu transa extazului artistic, dar chiar cu transele fenomenelor psihiatrice, după cum am văzut când am discutat această chestiune. Obsedați de ideea inconștientului, care a devenit o pacoste a științei actuale, o superstiție ca atâtea altele, ce bântuie în mod epocal domeniul științific, psihologii esteticieni analizează personalitățile extatice modeme și persoanele de o simptomatică quasi-religioasă sau quasi-mistică, le compară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care le atinge, lucrurile istoriei i se oferă de la sine purificate prin distanță, iar eroismul și sacrificiul sunt dintre cele mai pure întrupări ale spiritului omenesc. Din acest punct de vedere, nu suntem de părerea lui Aristotel, asupra acelei chestiuni ce se ia mereu în discuție și anume că istoria e inferioară poesiei, fiindcă cea dintâi se ocupă de fapte particulare, iar cea din urmă realizează universalul prin particular. Sacrificiul și eroismul în care culminează istoria nu sunt simple fapte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe una sau pe cealaltă dintre amândouă. Funcția lor nefiind identică, religia colaborează cu arta ca fondul cu una din expresiile lui convenabile. Iată ce nu înțelege esteticianul absolut când crede în absurd că poate înlocui religia cu arta. Dar chestiunea se va lămuri o dată mai mult confruntând cele două feluri de experiență: artistică și religioasă, în momentul lor culminant, care e contemplația. Există în special un element oarecum comun artei și religiei, pe care examinându-l, vom înțelege mai limpede
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
multe modalități de înrâurire. Frumosul, sublimul și comicul sunt însă categorii principale, față de care celelalte sunt variante și nuanțe. Astfel, grațiosul e o nuanță a frumosului, tragicul o variantă a sublimului, grotescul o variantă a comicului și așa mai departe. Chestiunea acestor clasificări interesează în primul rând estetica; noi n-avem să ne ocupăm de ea. În ce privește cele trei categorii principale, lăsăm la o parte frumosul și comicul și ne oprim asupra sublimului, fiindcă e forma cea mai înrudită cu contemplația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai în adânc, la cauza ei. Care poate fi această cauză? Misticul intuiește direct și nemijlocit însăși prezența lui Dumnezeu în străfundul sufletului, în sinea lui substanțială, dincolo de eul de la suprafață, în spirit. Henri Bremond, care își punea această subtilă chestiune, numește locul lăuntric, în care se descoperă lumina dumnezeiască, eul profund, ceea ce e totuna cu Grund-ul din mistica germană. Acest Grund, acest eu profund, această sine substanțială nu trebuie confundată cu inconștientul psihologiei modeme. Ea e mai degrabă intuiția
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
incontestabil altul decât sublimul mistic. Întrebările ridicate de Charles Du Bos țintesc către acest mister și se întorc cum s-au ridicat, ca pietrele aruncate din praștie, ce cad înapoi pe pământ. Fără să fi lămurit ceva din însăși esența chestiunii, sperăm totuși că elementele puse la contribuție ne ajută să înțelegem deosebirea pe care o simțim dintre sublimul artistic și sublimul religios. În ordinea logică, ea corespunde deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
egoismului individual, e puterea ce ține pe om în lume. Lipsa voinței în personalitatea genială e totuna cu dezinteresarea față de lucrurile lumii, sau lipsa de egoism. Aceasta face din geniu un inadaptabil și un nefericit. Dar inadaptabilitatea lui, nefiind o chestiune de voință, nu e o renunțare la lume și deci nu e o virtute. Ea face parte, ca să zicem așa, din structura firească a geniului. Inadaptarea la viața practică în sens mărunt e compensată de aderența intelectului la lumea suparioară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru a face concesii. Dimpotrivă, talentul e adesea mai prejos de gustul și mentalitatea societății, ale cărei înclinări pătimașe le speculează în vederea succesului. Nu e nevoie să repetăm ceea ce am spus cu alt prilej: că moralitatea în artă e o chestiune ce privește talentul, iar nu geniul. Geniul n-ar fi el însuși fară viziunea unei lumi de ideală perfecțiune în comparație cu aceea în care trăiește și la care nu aderă. Nikolai Berdiaev face o profundă greșeală când atribuie geniului o renunțare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
potența sfințeniei în fiecare chip al lui Dumnezeu”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 183 ). În consecință, „experiența creatoare a genialității trebuie recunoscută, din punct de vedere religios, de o egală valoare cu experiența ascetică a sfințeniei”. Am discutat altă dată această chestiune, arătând că una e experiența estetică și cu totul altceva experiența religioasă, ca să le putem contopi în egalitate de valoare. Acum ne interesează eroarea semnalată. După concepția ortodoxă, omul desăvârșit, modelat teandric, omul capodoperă a sfințeniei, e după chipul și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neam ocupat de influența Bisericii, ca disciplină spirituală, asupra producției artistice. Am afirmat atunci că marile stiluri din cultura europeană sunt o creație a creștinismului. Goticul e creația romanocatolicismului, precum bizantinul e o creație a ortodoxiei. Stilul însă e o chestiune mult mai stufoasă care, considerată pe planuri deosebite, dă naștere la teorii variate în ce privește geneza și esența lui. Se poate vorbi, bunăoară, de un stil personal al singuraticilor creatori de cultură; și în cazul acesta, stilul e totalitatea notelor caracteristice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu inspirația. Pe câtă vreme Jung dă importanță inspirației, care n-ar fi altceva decât izbucnirea la suprafață a unui arhetip primitiv, ce pândește de veacuri și poate de mii de ani în inconștientul colectiv, Lucian Blaga nu dă nici o însemnătate acestei chestiuni. Pentru el, stilul e produsul inconștientului. Indiferent de originea ei, inspirația e momentul hotărâtor, când apare în câmpul fanteziei viitoarea operă de artă. Stilul însă se ține de al doilea moment și anume acela al executării, al realizării operei. Dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
peisajul în care a existat grădina Edenului sau a paradisului. În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o enigmă, din pricină că, dintre cele patru fluvii ce izvorăsc din paradis și udă fermecătoarea grădină, singur Eufratul e numit de referatul biblic cu numele lui cunoscut, pe când celelalte dau naștere la mari
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
profesor în încercarea de a-i convinge pe alții de ceea ce gândesc eu. - Îndoctrinez când, datorită prestigiului meu elevii gândesc ceea ce gândesc și eu? Nu. De data aceasta elevii înșiși se îndoctrinează. Ei trebuie să fie învățați să pună în chestiune ceea ce la spun eu. - Îndoctrinez când îi învăț pe elevii mei că trebuie să-și iubească părinții? Da, pentru că ceea ceîiînvăț eu este absurd - iubirea nu poate fi comandată - ceea ce nu-i poate conduce decât la culpabilitate sau revoltă. Dacă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dispuși să vă sacrificață pe altarul iubirii, fără a cere nimic în schimb. Scorpionii pot fi considerați sănătoșii anului, cu condiția să știe foarte bine ce vor să facă și în ce direcție doresc să-și aducă viața. Într-adevăr, chestiunea profesională poate fi decisivă pentru sănătatea lor, mai ales pentru aceia care vor pleca la muncă în țări străine. Săgetător Rezerve la limită. Gândirea săgetătorilor va deveni mai optimistă. Problemele sunt la nivel de imagine socială și la întârzieri apărute
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări din punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]