39,985 matches
-
Ovidiu Raetchi s-a afiliat grupului Partidului Național Liberal din Camera Deputaților. Ulterior, a devenit purtător de cuvânt PNL Sector 5, dar și vicepreședinte și purtător de cuvânt PNL Diaspora. În iunie 2015 Raetchi a anunțat că va candida la primăria Sectorului 5: "Nu refuzi niciodată o luptă drepta, bărbăteasca și grea cu un pesedist. Intri în ring și trimiți pesedistul la plimbare. Noul sistem de alegeri pentru Parlament - bazat pe sistemul de listă - anulează aproape total farmecul unei lupte deschise
Ovidiu Raețchi () [Corola-website/Science/328810_a_330139]
-
o luptă drepta, bărbăteasca și grea cu un pesedist. Intri în ring și trimiți pesedistul la plimbare. Noul sistem de alegeri pentru Parlament - bazat pe sistemul de listă - anulează aproape total farmecul unei lupte deschise în doi. Iată de ce o primărie nu se refuză dacă ai cât de cât vocația sportivă a confruntării." La alegerile locale din 5 iunie 2016, Ovidiu Raetchi a obținut 26.30% (19.232 voturi), clasându-se pe locul 2, în urma candidatului PSD - Daniel Florea și în fața
Ovidiu Raețchi () [Corola-website/Science/328810_a_330139]
-
numele stadionului unei organizații non-profit, Friends. Costul construcției a fost de apoximativ 1.9 billioane SEK (170 millioane euro) fără a fi incluse și contrucțiile auxiliare, care urmează să fie plătite de către federația de fotbal și sponsorii acesteia, printre care Primăria Solna, PEAB, Fabege și Jernhusen. Zona din jurul stadionului se va numi Arenastaden. Aceasta va avea mai mult de 10.000 de locuri de muncă și 5.000 de locuitori, în aproximativ 2.000 de apartamente. De asemenea, va cuprinde hotelul
Friends Arena () [Corola-website/Science/328821_a_330150]
-
tineri ingineri și economiști români, renunțând treptat la specialiștii și consultanții străini. Vintilă Brătianu a inițiat lupta contra concesionarea serviciilor publice, dovedindu-se că inițiativele sale majore (construirea Uzinei Electrice Comunale și crearea Societății de Tramvaie București, ambele controlate de Primăria Bucureștilor) au fost unele din motoarele dezvoltării și modernizării accelerate a capitalei în anii următori. În iunie 1907 Vintilă I. C. Brătianu era ales primar al Bucureștilor, funcție pe care o va ocupa până la 10 februarie 1910. Obiectivul cu care a
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
fost unele din motoarele dezvoltării și modernizării accelerate a capitalei în anii următori. În iunie 1907 Vintilă I. C. Brătianu era ales primar al Bucureștilor, funcție pe care o va ocupa până la 10 februarie 1910. Obiectivul cu care a venit la primărie era unul ambițios: satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate și fără influențe din exterior. Vintilă Brătianu și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
o va ocupa până la 10 februarie 1910. Obiectivul cu care a venit la primărie era unul ambițios: satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate și fără influențe din exterior. Vintilă Brătianu și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând cu sine însuși. Birourile, care altădată mișunau toată ziua de solicitatori de tot felul au fost închise pentru public, cu excepția unor perioade bine stabilite pentru lucrul cu
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
susțină și să-și asume soluțiile pe care le prezentau în documentele promovate, refuzând să aprobe memoriile care se încheiau cu formula tradițională de până atunci, „"rugăm a decide ce veți crede de cuviință"”. Când Vintilă Brătianu a venit la Primăria Capitalei, marea majoritate a serviciilor publice (iluminat, alimentare cu apă, transport în comun, etc.) erau concesionate oneros și în condiții nu foarte avantajoase, unor companii cu capital majoritar străin, având ca argument de bază că primăria nu are nici expertiza
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
Brătianu a venit la Primăria Capitalei, marea majoritate a serviciilor publice (iluminat, alimentare cu apă, transport în comun, etc.) erau concesionate oneros și în condiții nu foarte avantajoase, unor companii cu capital majoritar străin, având ca argument de bază că primăria nu are nici expertiza nici corpul de specialiști capabili să le conducă. Iată ce spunea fostul primar Mihail G. Cantacuzino, cu numai doi ani înainte (1905), în expunerea de motive la hotărârea prin care se acorda concesiunea iluminatului public pentru
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
1905), în expunerea de motive la hotărârea prin care se acorda concesiunea iluminatului public pentru următorii 40 de ani unei astfel de companii: Vintilă Brătianu, care tocmai publicase în același an articolul său manifest "„Prin Noi Înșine!”", a venit la primărie decis să lupte tocmai cu aceste tare ereditare ale administrației locale din România, precum și să demonstreze că "„Prin noi înșine!”" nu e doar un simplu slogan ci chiar poate fi pus în practică. Astfel a început lupta contra acestor concesiuni
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
înșine!”" nu e doar un simplu slogan ci chiar poate fi pus în practică. Astfel a început lupta contra acestor concesiuni, posteritatea dovedind că inițiativele sale majore (construirea Uzinei Electrice Comunale și crearea Societății de Tramvaie București, ambele controlate de Primăria Bucureștilor) au dus la „moartea naturală” a concesiunilor iluminatului și transportului în comun, acestea fiind și unele din motoarele dezvoltării și modernizării accelerate a capitalei în anii următori. Tot Vintilă Brătianu a ordonat întocmirea primului plan de sistematizare, întocmit pe
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
fi: Pentru întreaga perioadă în care a fost primar, Vintilă Brătianu a căutat să întocmească un buget echilibrat, bazat pe venituri reale și pe cheltuieli și investiții strict necesare. Pe baza acestui buget și a disponibilităților din împrumuturile realizate de Primăria Capitalei în anii anteriori, a fost întocmit un program de lucrări publice pe care l-a respectat cu strictețe. Pentru a asigura o încasare eficientă și regulată a veniturilor a înființat percepțiile comunale, separând încasarea veniturilor locale de cele încasate
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
obținerea de fonduri financiare, prin legea din 1 iunie 1893 era înființată „Casa lucrărilor orașului București”. Această casă a fost mai întâi înzestrată cu 30.000.000 lei, la care se adăuga și prețul locurilor expropriate ce se vindeau de către Primărie, precum și 50% din valoarea locurilor virane. Vintilă Brătianu a dat o nouă viață acestei legi prin promovarea și adoptarea, prin Decretul Regal 1309 din 14 aprilie 1909, a unui articol suplimentar care a autorizat comuna București să emită timp de
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
sau noul Abator Comunal. Tot acum au mai fost construite Fabrica de ghiață și frigorifere (în subsolul Halelor Ghica), Hale alimentare (Hala Obor) sau crematorii. Școala s-a bucurat de o atenție deosebită din partea sa, pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu, Primăria Capitalei construind un număr de 4 școli primare, și anume: în strada Elefterescu (la intersecția șoselelor Basarab cu Grozăvești), în Colentina (la Manutanța de Pâine), în Grand (Regie) și în Ghencea. Acestea au fost printre primele școli primare moderne construite
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
existau 14 km de linie electrică și 21 de km de linie cu cai. În acest domeniu, principalele realizări ale lui Vintilă Brătianu sunt: Chestiunea iluminatului public al capitalei fusese tranșată chiar în anul premergător instalării lui Vintilă Brătianu la Primăria Bucureștilor (1906), prin concesionarea acestui serviciu, pentru o perioadă de 40 de ani către Societatea de Gaz și Electricitate. Concesiunea a fost aprobată de către Consiliul Comunal (dominat de Partidul Conservator) la propunerea primarului conservator Mihail G. Cantacuzino. Vintilă Brătianu s-
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
gaz de tip „Auer” și 1.000 de lămpi cu petrol. Pentru ducerea la îndeplinire a planurilor sale, precum și pentru a limita la minim nevoia de a se recurge la specialiști străini, Vintilă Brătianu dispune înființarea unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit „"Serviciul lucrări noi, iluminat și tramvaie"”, dispunând totodată încadrarea sa numai cu ingineri și arhitecți români tineri, sub conducerea inginerului Radu Ștefănescu. Dintre aceștia pot fi enumerați: arhitectul Dumitru Hârjeu, inginerii Dimitrie Leonida, P. Nemeș sau D. Germani. Sub
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
de pe Dâmbovița: Fabrica de Pielărie, Fabrica de Turnătorie Lemaitre și, în special, de Abatorul Comunal, construit începând cu iunie 1908. în iunie 1909 începe construcția locuințelor sub supravegherea arhitectului Ernest Doneaud, la acea dată „Capul Serviciului Construcții și Clădiri” din cadrul Primăriei Bucureștilori, secondat de inginerul N.G. Costinescu. Ridicarea clădirilor a fost realizată de către firma antreprenorului Emil Peternelli. Lucrările se termină la data de 1 octombrie 1909, dată la care se semnează contractul între antreprenorul E. Peternelli și arhitectul Doneaud prin care
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
10 ani de la căsătorie. Familia Vintilă Brătianu avea să locuiască din 1911 în casa din strada Aurel Vlaicu, nr. 19 din zona Parcului Ioanid, casă construită în stil neo-românesc, pe un teren cumpărat prin licitație publică de Lia Stolojan de la Primăria Capitalei. Izbucnirea Primului Război Mondial avea să pună la grea încercare familia Brătianu, care va alege însă din nou să pună mai presus interesele țării, chiar cu asumarea unor mari primejdii pentru fiecare din membrii familiei. În iarna lui 1916, Vintilă va
Vintilă V. Brătianu () [Corola-website/Science/329439_a_330768]
-
ce vizitau parcul. În prezent, statuia și basorelieful au fost mutate pe un nou soclu, copia celui inițial, aflat la câteva sute de metri distanță, construit în 2009, în dreapta intrării principale a parcului, dinspre Fântâna Zodiac. Pentru aceasta, în 2009 Primăria Capitalei a organizat o licitație, la care s-a prezentat un singur ofertant, restauratorul Ionel Stoicescu. Contractul în valoare de 860.000 RON, i-a fost atribuit pentru ""conservarea-restaurarea și reamplasarea statuia Dr. C. I. Istrati"". Conform contractului, ""... monumental Dr.
Statuia doctorului Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/329496_a_330825]
-
Schindler. Suburbia a fost înființată de Cazimir cel Mare în 1335 pe o insulă de pe râul Vistula, districtul purtând și în prezent numele său. Kazimierz mult timp a fost independent, fiind înconjurat de zid, avea multe drepturi având propria sa primărie și piață. Cazimir cel Mare avea intenții serioase cu acest district, dorind să înființeze aici Universitatea Jagiellonă, datorită inundațiilor frecvente însă a renunțat la aceste ambiții. În ultimul secol al secolului al XV-lea populația evreiască a Cracoviei a fost
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
și azi structura sa, deoarece germanii aici intenționau să înființeze „muzeul rasei dispărute”. Din trecut s-au păstrat mai multe clădiri monument, în primul rând instituțiile religioase frumos restaurate: biserici catolice și sinagogi. În district funcționează mai multe muzee, clădirea primăriei găzduiește o colecție de etnografie, iar în depoul vechi de tramvaie turiștii pot vizita expoziția tehnică. Moștenirea evreiască din Galiția este prezentată de Muzeul evreiesc Galiția. Kazimierz în cel de-al Doilea Război Mondial și-a pierdut populația evreiască. Districtul
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
în 1972, a purtat inițial denumirea de Sala Sporturilor „Victoria” și avea o capacitate de 3.000 de locuri, din care 2.100 pe scaune și 900 în picioare. După 1989, arhitectul Gheorghe N. Dumitrescu a trimis numeroase adrese la Primăria Ploiești, Consiliul Județean Prahova, Prefectura Prahova, Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Tineretului și Sportului, în care solicita ca la să se efectueze o expertiză tehnică. În cele din urmă, Primăria Ploiești a început în anul 2010 demersurile pentru consolidarea
Sala Sporturilor Olimpia () [Corola-website/Science/330970_a_332299]
-
arhitectul Gheorghe N. Dumitrescu a trimis numeroase adrese la Primăria Ploiești, Consiliul Județean Prahova, Prefectura Prahova, Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Tineretului și Sportului, în care solicita ca la să se efectueze o expertiză tehnică. În cele din urmă, Primăria Ploiești a început în anul 2010 demersurile pentru consolidarea și modernizarea sălii, iar Compania Națională de Investiții (CNI) a finanțat proiectul acestei lucrări. Pe durata lucrărilor, imobilul a fost dat în folosință gratuită către CNI. Lucrările de consolidare și modernizare
Sala Sporturilor Olimpia () [Corola-website/Science/330970_a_332299]
-
pe partea fostelor vestiare a încă unei tribune, cu o capacitate de 1.500 de locuri. Tribuna veche a fost dotată cu scaune albastre și galbene; scaunele din partea superioară au fost așezate astfel încât să afișeze numele municipiului. Ulterior, în 2013, Primăria Ploiești a decis și reamenajarea spațiului exterior Sălii Olimpia, prin refacerea aleilor pietonale, acceselor și parcărilor. Inaugurarea oficială a sălii modernizate a avut loc pe data de 4 octombrie 2013, de la ora 19:00, printr-un spectacol la care au
Sala Sporturilor Olimpia () [Corola-website/Science/330970_a_332299]
-
Dâmbovița. Al doilea canal executat a fost pe Calea Moșilor, din piatră și zidit cu mortar de var, în anul 1840, având o lungime de 950 m. În anul 1881, iar apoi în 1889, inginerul elvețian Bürkli-Ziegler este însărcinat de către primărie cu proiectarea unui sistem de canalizare compus din două colectoare paralele cu râul Dâmbovița, la care se racordau două colectoare perpediculare pe acestea de fiecare parte a râului. Proiectul a fost finalizat în anul 1909 de inginerul Dionisie Germani, iar
Canalizare menajeră () [Corola-website/Science/330966_a_332295]
-
aduse de jandarmi, au ajuns la călători.. După prânz un alt plug a sosit în Făurei pentru a deschide trenului calea spre Brăila. Din Făurei garnitura a plecat spre Galați.Odată ajuns în gara Brăila (unde celor 300 de călători primăria le-a oferit ceai, cafea, și gustări calde), a existat intenția de a fi redirijat spre București pe drumul deschis de plugul antemergător al unui tren Intercity, dar s-a renunțat deoarece în cîteva zeci de minute viscolul a troienit
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]