390,853 matches
-
cerut invazia. Invazia s-a încheiat cu capturarea sutelor de partizani comuniști, dintre care mulți erau muncitori cubanezi la situl aeroportului finanțat de Cuba. Construcția aeroportului a fost încheiată după multă vreme de americani. În 1984, după invazie, Statele Unite au acordat $48,4 milioane drept asistență economică Grenadei. În același an, în cadrul alegerilor, CIA a sponsorizat cu $650.000 un candidat pro-american. În octombrie 2003, un raport al Amnesty International denotă drept proces justițiar necorespunzător arestarea și judecarea a 17 dintre
Grenada () [Corola-website/Science/298104_a_299433]
-
În 14 iulie 2005, insula a fost lovită din nou, de această dată de uraganul Emily, producând pagube în valoare de $110 milioane, mult mai puțin decât pagubele în urma uraganului Ivan. Grenada a recuperat rapid în urma dezastrelor, inclusiv datorită sprijinului acordat de comunitatea internațională. Până în decembrie 2005, 95% din camerele de hotel erau disponibile, iar clădirile fuseseră întărite conform noilor reglementări ale construcțiilor. Cea mai mare parte a populației (80%) este de origine africană, descendenți ai sclavilor aduși de europeni. 12
Grenada () [Corola-website/Science/298104_a_299433]
-
Sub conducere britanică, Jamaica a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de zahăr, economia plantațiilor bazându-se pe sclavii importați din Africa, și mai târziu, pe forța de muncă chineză și indiană. Emanciparea cu drepturi depline le-a fost acordată sclavilor în 1838, iar țara și-a câștigat independența față de Regatul Unit pe 6 august 1962. Cu o populație de 2,8 milioane de locuitori, Jamaica este a treia cea mai populată țară anglofonă din America, după Statele Unite și Canada
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
străine. În ultimii 10 ani, Kuweit a dublat investițiile în Marea Britanie pentru mai mult de 24 miliarde $. În 2014, Kuwait a devenit cel mai mare investitor străin în piață monetară din Chină. Petrol și Gaze În 1934, Emirul Kuweitului a acordat concesiune de petrol companiei Kuweit Oil Co (KOC), deținută în comun de către Anglo-Persian Oil Company ( mai tarziu British Petroleum Company) și Gulf Oil Corporation. În 1976, Guvernul kuweitian a naționalizat KOC. În anul următor, Kuweit a preluat producția de pe uscat
Kuweit () [Corola-website/Science/298113_a_299442]
-
domeniu important, mai ales că proiectele de hidrocentrale și drumuri câștigă importanță. În 2004, Laos a semnat un acord cu SUA, prin care beneficiază de tarife mici la exporturi. În mai 2005, un grup de bănci străine au acceptat să acorde un împrumut de 1,6 miliarde de dolari pentru construirea unui baraj și a unei hidrocentrale pe râul Nam Theun. Exportul de energie electrică aduce statului o sumă anuală de 2 miliarde de dolari. În plus UE va acorda 1
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
să acorde un împrumut de 1,6 miliarde de dolari pentru construirea unui baraj și a unei hidrocentrale pe râul Nam Theun. Exportul de energie electrică aduce statului o sumă anuală de 2 miliarde de dolari. În plus UE va acorda 1 milion de dolari ca asistență pentru viitoarea aderare la OMC. Sectoare economice: agricultură: 43,4% ; industrie: 30,6% ; servicii: 26%. Forța activă: 2,8 milioane. Rata șomajului: 2,4%. Sectoare agricole și zootehnice: cartofi dulci, porumb, cafea, trestie-de-zahăr, bumbac
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
încheiind ceea ce ei au numit „Prima Republică”. Astfel, după 133 de ani de guvernare americano-liberiană, aceștia au fost înlăturați de către indigeni. Totuși, Doe a strâns legăturile cu Statele Unite ale Americii, scoțându-i definitiv din țara sa pe spionii sovietici, și acordând organismelor americane dreptul de a se folosi de teritoriul și porturile liberiene cum vor considera de cuviință, sau chiar pentru spionarea Libiei. În ceea ce privește politica internă, Doe a dus o politică de conducere autoritară, interzicând ziarele și partidele de opoziție și
Liberia () [Corola-website/Science/298117_a_299446]
-
Rus, între bolșevici și o coaliție de adversari ai acestora, denumită Armata Albă, a căpătat amploare. Biograful sugerează că întârzierea lui Hrușciov în a se ralia bolșevicilor a fost cauzată de faptul că el se simțea mai aproape de menșevici, care acordau prioritate progresului economic, în timp ce bolșevicii doreau puterea politică. În memoriile sale, Hrușciov a arătat că a așteptat deoarece erau multe grupuri și era dificil să fie înțelese. În martie 1918, după ce guvernul bolșevic a semnat pace separată cu Puterile Centrale
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
lui 1946, i-a cerut în mod repetat ajutorul lui Stalin, primind din partea dictatorului doar opoziție și reacții nervoase. Cum scrisorile adresate lui Stalin nu aveau efect, Hrușciov a mers la Moscova și și-a pledat personal cauza. Stalin a acordat în sfârșit Ucrainei ajutor alimentar și bani pentru . Poziția politică a lui Hrușciov a avut însă de suferit și în februarie 1947, Stalin a sugerat ca Lazar Kaganovici să fie trimis în Ucraina pentru a-l „ajuta” pe Hrușciov. În
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
a trecut prin diferite etape ale statutului colonial sub britanici. Un reprezentant a fost autorizat în 1776, guvernul coloniei coroanei a fost instalat în 1877, un consiliu legislativ a fost creat în 1925, și sufragiul universal pentru adulți a fost acordat în 1951. În timpul perioadei sale de control al insulei Sfântul Vicențiu, britanicii au făcut mai multe încercări eșuate de a afilia insula cu alte insule Windward. Acest lucru ar fi simplificat controlul Marii Britanii asupra regiunii printr-o administrare unificată. În
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
încercare de a se unifica independent. Unificarea ar fi fost numită "Federația Indiile de Vest" și ar fi fost rezultatul dorinței de a-și câștiga libertatea de sub dominația britanică. Încercarea a eșuat în 1962. Insulei Sfântul Vicențiu i-a fost acordat de către Marea Britanie statutul de "asociat al statalității" pe 27 octombrie 1969. Acest lucru i-a dat insulei Sfântul Vicențiu controlul complet asupra afacerilor sale interne. La data de 27 octombrie 1979, în urma unui referendum, au devenit ultimele din Insulele Windward
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
un milion de locuitori, ceea ce facea să reprezinte o destinație potrivită de colonizare pentru unii italieni, care începuseră să caute noi locuri de emigrație după război. Dezacordul dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică a făcut ca ONU să decidă să acorde independența acestei țări, sub conducerea regelui Idris I. Astfel, Libia a devenit prima colonie africană, care a obținut independența. Mai târziu puterile europene au regretat aceasta, deoarece au ajutat în acest fel să stimuleze și alte colonii africane să revendice
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
Irak, în anul 2003 guvernul libian și-a recunoscut până la urmă responsabilitatea pentru atentatul de la Lockerbie și pentru cel contra zborului UTA 772 a avionului francez pe teritoriul Africii, și a ajuns la acorduri prin care s-a angajat să acorde despăgubiri familiilor victimelor din cele două avioane. Ca rezultat, în ultimii ani au fost ridicate sancțiunile contra Libiei. Libia a fost vizitată în urma acestei cotituri diplomatice, de primul ministru britanic Tony Blair și de secretarul de stat american Condoleezza Rice
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
care integra Abhazia în teritoriul său. În 1921 însă, Armata Roșie a invadat zona și a pus capăt independenței acesteia. Ulterior, Abhazia a devenit Republică Sovietică Socialistă (RSS), cu statut ambiguu (asociată cu RSS Georgiană). În 1931, Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în anul 1992. Războiul de independență s-a soldat cu numeroase victime în perioada 1991-1994. În august 2008, armata georgiană a încercat să
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
în 1894 Anglia a unit cele patru state într-unul singur sub numele de Uganda. După cel de-al Doilea Război Mondial când în Uganda s-a intensificat mișcarea de eliberare de sub protectorat britanic, în martie 1956, Regatul Unit a acordat Ugandei autonomie internă, în octombrie 1962 a fost proclamată independența țării, devenind în 1963 republică federală în cadrul Commonwealth-ului. Printr-o lovitură de stat militară în 25 ianuarie 1971 președintele Milton Obote (1966-1971) este înlăturat, instituindu-se regimul dictatorial al col
Uganda () [Corola-website/Science/298152_a_299481]
-
iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare. În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, "în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință". S-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din partea mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
Otoman, Tunisia devine protectorat francez. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Tunisia a fost sub guvernarea regimului de la Vichy. După război, Tunisiei i-a fost dată autonomie în 1954 ca urmare a unor revolte populare. Independența i-a fost acordată la data de 20 martie 1956. Monarhia inițiată de Franța a fost abolită în 1957, și Partidul Neo-Destour („Noua Constituție”), condus de Habib Bourguiba a luat puterea. Habib Bourguiba a devenit președinte pe viață în 1959. În 1987 Bourguiba a
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
În secolul al XXI-lea, în satul montan Triesenberg încă se mai vorbește un străvechi dialect walser. În 1200, dominioanele de pe platoul Alpin ajunseseră să fie controlate de casele de Savoia, Zähringer, Habsburg și Kyburg. Altor regiuni li s-a acordat imediațiune imperială, un statut care presupunea că trecătorile montane de pe teritoriul lor se află sub control direct al împăratului, nu prin intermediul vreunui nobil local. La căderea dinastiei Kyburg în 1264, Habsburgii în frunte cu regele Rudolph I (sfânt împărat roman
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
împăratului, nu prin intermediul vreunui nobil local. La căderea dinastiei Kyburg în 1264, Habsburgii în frunte cu regele Rudolph I (sfânt împărat roman în 1273) și-au extins teritoriul în platoul Alpin răsăritean ce cuprindea teritoriul Liechtensteinului. Această regiune a fost acordată ca fief conților de Hohenems înainte de apariția dinastiei Liechtenstein. În 1396, Vaduz (zona sudică a Liechtensteinului) a fost ridicată la statutul de „imediațiune imperială” și supusă direct împăratului Sfântului Imperiu Roman. Familia de la care își trage numele principatul își ia
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
cu titlu de protector, împăratul francez Napoleon I, până la dizolvarea confederației la 19 octombrie 1813. Curând după aceasta, Liechtenstein a aderat la Confederația Germană (20 iunie 1815 - 24 august 1866), prezidată de împăratul Austriei. În 1818, principele Johann I a acordat teritoriului o constituție limitată. În același an, principele Aloys a devenit primul membru al casei de Liechtenstein care a pus piciorul pe teritoriul ce îi purta numele. Următoarea vizită avea să vină în 1842. De-a lungul secolului al XIX
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
Liechtenstein din aceste trei regiuni. Exproprierile (subiect de dispută legală modernă la Curtea Internațională de Justiție) vizau peste 1600 km2 de pădure și teren agricol, inclusiv peisajul cultural Lednice-Valtice, protejat de UNESCO, și mai multe castele și palate. Liechtenstein a acordat azil politic pentru circa 500 de soldați ai Primei Armate Naționale Ruse (o forță colaboraționistă rusă aliată cu Wehrmachtul german) la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Circa 200 de membri ai grupului s-au lăsat convinși să revină
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
Princiară, Tribunalul Administrativ, și Tribunalul de Stat. Acesta din urmă se pronunță pe tema conformității legilor nou adoptate față de Constituție și are cinci membri aleși de parlament. La 1 iulie 1984, Liechtenstein a devenit ultima țară din Europa care a acordat femeilor dreptul la vot. Referendumul pe tema dreptului la vot pentru femei, la care au putut participa doar bărbații, a adoptat legea cu 51,3% voturi pentru. Într-un referendum național ținut în martie 2003, aproape două treimi din alegători
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
republică cu un parlament unicameral și guvern parlamentar reprezentant al mai multor grupuri. Majoritatea puterii politice se află în mâinile guvernului, condus de către prim-ministru. Biroul președintelui din Singapore, care are, în mod tradițional, un rol ceremonial, i-au fost acordate anumite puteri de veto în anumite decizii cheie precum folosirea rezervei naționale și numirea reprezentanților judiciari. Ramura legislativă a guvernului este Parlamentul. Alegerile parlamentare în Singapore nu sunt de tip uninominal, ci de reprezentare pentru un anumit grup parlamentar, lege
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
greci și latini. Cel mai prețuit dintre acești "directori de conștiință" va fi stoicul Attalus. Arta cuvântului și talentul pedagogic ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar și de severul conservator Seneca tatăl, care nu-i iubea pe filosofi și acorda atenție mai ales retoricii. Seneca-fiul se va atașa de gânditorii stoici care își îndreptau eforturile spre făurirea unei atitudini de demnitate, umanitate și curaj în fața greutăților și suferințelor vieții. Scopul stoicilor era libertatea interioară, sufletească - scut împotriva nedreptății și tiraniei
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
pe primul loc. Înțelepciunea consta în a-și cultiva voința de a-și găsi fericirea în virtute, și nu în hazardul bogăției materiale. Originalitatea lui Seneca stă în pătrunderea cu care a surprins viciile și relele contemporanilor săi, stă în locul acordat milei și omeniei față de sclavi, de gladiatori. Ideile sale au făcut ca el să fie consultat nu numai de filosofi, ci și de Părinții Bisericii și de moraliștii creștini. Sinuciderea către care a fost împins a oferit un model celebru
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]