39,798 matches
-
Spaniei însă după numai 7 luni de domnie Ludovic a murit de variolă. Pentru că a murit fără să lase moștenitori iar fratele său mai mic, Ferdinand, era prea mic pentru a domni singur, tatăl lui a revenit pe tron. După decesul soțului ei, Louise Élisabeth a stat o vreme la curtea de la Madrid, apoi, la cererea mamei ei s-a întors în Franța. A fost obligată să trăiască liniștită la Paris, departe de curtea vărului ei Ludovic al XV-lea. Ca
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
Louis de Bourbon (10 noiembrie 1668 - 4 martie 1710), a fost Prinț Condé pentru mai puțin de un an de zile, după decesul tatălui lui Henric al III-lea, Prinț Condé în 1709. Ca membru al Casei de Bourbon, era "prince du sang". Louis de Bourbon, "duce de Bourbon", "duce de Montmorency" (1668-1689) "duce d'Enghien" (1689-1709), "al 6-lea Prinț de Condé
Louis, Prinț Condé (1668–1710) () [Corola-website/Science/320158_a_321487]
-
cea mică, Mărie Anne de Bourbon, s-a căsătorit cu faimosul general Louis Joseph de Bourbon, "duce de Vendôme. A fost "Chevalier du Saint-Esprit" în 1686, colonel de infanterie, "maréchal de câmp" în 1690, și general locotenent în 1692. După decesul tatălui său, a moștenit toate titlurile și domeniile Condé. În 1685, Louis s-a căsătorit cu Louise-Françoise de Bourbon, cunoscută la curte că "Mademoiselle de Nantes", care era fiica cea mare recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței
Louis, Prinț Condé (1668–1710) () [Corola-website/Science/320158_a_321487]
-
Crimeea). Primele lui interese au fost legate de tipografie, optica fiziologică și analiza spectrală a cometelor. Ulterior Chrétien a fost recomandat lui Raphael Bischoffsheim, mecenat, să fondeze observatorului astronomic Côte d'Azur din Nice, situat pe malul mării mediteraneene. După decesul lui Bischoffsheim, observatorul a fost condus de către generalul Bassot. În anul 1909 a vizitat observatorul de la Cambridge (Marea Britanie), iar în anul următor lucra cu spectroheliograful Mount Wilson și perfecționa telescopul lui G.W. Ritchey, care a primit ulterior denumirea de
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
a părăsit curtea în 1691, Louise Françoise a vizitat-o la mănăstirea "Filles de Saint-Joseph" din Paris, unde ea s-a retras. Cum s-au văzut des, cele două s-au apropiat și Louise Françoise a fost profund afectată de decesul mamei în 1707. Ludovic al XIV-lea a interzis tuturor de la curte să poarte doliu după fosta lui metresa însă ca semn de respect pentru mama lor, Louise Françoise și doi dintre frații ei, Françoise Mărie de Bourbon și Contele
Louise-Françoise de Bourbon () [Corola-website/Science/320156_a_321485]
-
de socrul său, regele Ludovic al XIV-lea. Fratele vitreg al soției sale, Delfinul, cu care ea era în bune relații, a permis cuplului să se întâlnească la moșia lui de la Meudon, departe de soțul ei și de curte. După decesul socrului ei la 1 aprilie 1709, soțul ei a moștenit titlul de Prinț de Condé. Totuși, el nu a moștenit și rangul tatălui său de "Premier Prince du Sang", care a fost oficial transferat de la Casa de Condé la Casa
Louise-Françoise de Bourbon () [Corola-website/Science/320156_a_321485]
-
de combustibil. În urma incendiului, stins la ora 18:15, aeronava An-2 a fost distrusă în proporție de 95 %. Ancheta a confirmat funcționarea corespunzătoare a motorului. Întrucât defecțiunea nu-i putea fi imputată pilotului, acesta n-a fost acuzat nici de decesul și vătămarea corporală a celor de la bord, nici de distrugerea aeronavei.
Accidentul aviatic de la Tuzla, Constanța () [Corola-website/Science/320161_a_321490]
-
conducerea Oficiului cultural a mișcării de reînnoire ("Landeskulturamt der Erneuerungsbewegung") din Sibiu în fruntea căruia a stat timp de 5 ani, după care s-a retras definitiv din politică, s-a mutat din nou la Jimbolia, unde a locuit până la decesul său, la 21 februarie 1943. Data nașterii pentru Karl von Möller este dată diferit de diverse surse: 1867, 1876
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
și despre care a considerat că a trăitîn secolul al V-lea d.Hr. Într-o antologie greacă există un epitaf în versuri care exprimă o problemă priind datele vieții lui . Soluția problemei dă 84 ca fiind vârsta acestuia la deces. Este întemeietorul algebrei, algebra fiind considerată "aritmetica universală". Astfel, Diofant fost autorul unei serii de cărți grupate sub titlul "Arithmetica", despre care Fermat susținea că ar conține o anumită ecuație fără soluții și care ar sta la baza demonstrației a
Diofant () [Corola-website/Science/320278_a_321607]
-
Doar o lună mai târziu, în august, regina Anne a murit la vârsta de 49 de ani. Dacă Sofia ar fi supraviețuit Annei, Sofia ar fi fost cea mai în vârstă persoană care ar fi urcat pe tronul Marii Britanii. După decesul Sofiei, fiule ei cel mare, Electoulr George Louis de Brunswick-Lüneburg (1660-1727) a devenit moștenitor prezumptiv și cîteva săptămâni mai târziu i-a succedat Annei ca George I. Fiica Sofiei, Sophia Charlotte de Hanovra (1668-1705) s-a căsătorit cu Frederic I
Sofia de Hanovra () [Corola-website/Science/320271_a_321600]
-
de Chambord nu l-a menționat pe contele de Paris și a lăsat unui bourbon spaniol, Ducelui de Madrid, fiul lui Juan de Bourbon, arhivele, armele, colierele ordinelelor regale și steagurile încredințate în 1830 de Carol al X-lea. După decesul contelui de Chambord, o minoritate legitimistă fidelă, susținută de contesa de Chambord, l-a recunoscut ca "rege de drept" pe Juan de Bourbon, conte de Montizón, descendent al regelui Ludovic al XIV-lea, și în egală măsură pretendent carlist la
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
doilea fiu al lor a murit. Charlotte l-a urmat trei luni mai târziu printr-o complicație la naștere lăsându-l pe Georg neconsolat. El i-a succedat tatălui său ca Duce de Saxa-Meiningen în 1866, la 11 ani după decesul Charlottei. Georg și-a căutat o nouă soție pentru a oferi o mamă celor doi copii mici. Georg a întâlnit-o pe verișoara sa de-a doua, Prințesa Feodora de Hohenlohe-Langenburg în timp ce el era în drum spre Italia; au devenit
Georg al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen () [Corola-website/Science/320302_a_321631]
-
ales al celui ce avea să devină academicianul Marius Sabin Peculea (1965). Ca o recunoaștere a meritelor, în anul 1970 primește titlul de Profesor universitar emerit. După pensionare rămâne în cadrul catedrei ca profesor consultant, conducând lucrările de doctorat până la data decesului, survenit în 25 noiembrie 1976, în urma unei boli necruțătoare. Urmare a cercetărilor efectuate la IAR publică lucrările "Calculul de rezistență al elicelor aeriene, Efectul giroscopic asupra elicelor aeriene" și "Compresorul motorului de avion", lucrare distinsă în anul 1940 cu premiul
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
care regina le dorea. Urban a emis o dispensă de a modifica termenii succesiunii daneze care permitea femeilor să moștenească tronul danez. Acest lucru făcea posibil ca una dintre surorile lui Eric să devină regină domnitoare a Danemarcei în cazul decesului lui Eric și dacă acesta nu ar fi avut copii. Fiul lui Eric, Eric Menved, a reușit în cele din urmă să fie succesorul tronului danez. Ca un conducător adult, Eric a încercat să pună în aplicare puterea asupra Bisericii
Eric al V-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/320316_a_321645]
-
literaturii moderne québécoase. Saint-Denys Garneau moare, în circumstanțe considerate enigmatice, la vârsta de 31 de ani, pe 24 octombrie 1943, în regiunea Sainte-Catherine-de-la-Jacques-Cartier, în nordul Québecului, unde se retrage decepționat de primirea rece a poeziei sale. Se admite totuși că decesul sau se datorează unei crize cardiace survenite în timpul unei plimbări cu barca. Nepot al poetului Alfred Garneau și văr al poetei și romancierei Anne Hébert, fiul unei familii înstărite originare din Montréal, începe studiile la Jezuiti și este atras de
Hector de Saint-Denys Garneau () [Corola-website/Science/320341_a_321670]
-
nr.285 din 23 iunie 2004 și OUG nr.123 din 1 septembrie 2005) protejează forma de exprimare sau de fixare a ideilor, nu ideile înseși. Subiectele protecției prin copyright includ: În general, durata copyrightului este de 70 ani după decesul autorului, drepturile patrimoniale fiind transmise prin moștenire. "Secrete comerciale". Există secrete comerciale și tehnice care pot influența rezultatele comerciale ale unei companii și pe care deținătorul nu dorește să le dezvălue. Secretele comerciale pot fi protejate prin clauze specifice care
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
Mme Colbert departe de intrigile de la Curte. Mărie Anne a fost recunoscută de tatăl ei la 14 mai 1667. În aceeași zi, mama ei a primit titlul de Ducesa de La Vallière, titlu pe care Mărie Anne îl va moșteni după decesul mamei sale. În adolescență a fost cunoscută al curte că "Mademoiselle de Blois", titlu acordat mai tarziu mai tinerei sale surori vitrege, Françoise-Marie de Bourbon. La 16 ianuarie 1680, Mărie Anne s-a căsătorit cu vărul ei, Louis Armând de
Marie Anne de Bourbon () [Corola-website/Science/321035_a_322364]
-
Tânărul fusese exilat de la curte după implicarea într-un scandal homosexual cu iubitul unchiului lui, "Cavalerul de Lorena". În 1685, soțul ei a contactat variolă de la Mărie Anne. Deși ea s-a vindecat, el a murit după cinci zile. După decesul soțului ei, Mărie Anne a fost numită "Madame la Princesse Douairière" sau "la Grande Princesse de Conți". Nu s-a recăsătorit niciodată și a refuzat chiar oferta de căsătorie de la sultanul Marocului, Ismail Ibn Sharif. În timpul celor cinci ani de
Marie Anne de Bourbon () [Corola-website/Science/321035_a_322364]
-
a fost numit cardinal în 1716 și prim-ministru. În 1724 Filip al V-lea a renunțat la tron în favoarea moștenitorul său, întâiul născut din prima căsătorie și s-a retras la palatul de La Granja. Șapte luni mai târziu, totuși, decesul tânărului rege l-a rechemat pe Filip pe tron. În timpul ultimilor lui ani, când era aproape senil, ea a condus întreaga politică a Spaniei, astfel încât să asigure tronuri în Italia pentru fiii ei. În anul 1731 ea a avut satisfacția
Elisabeta de Parma () [Corola-website/Science/321028_a_322357]
-
dezvoltat o putere de 25 kilotone TNT, o putere mult mai mare decât cea a bombei "Little Boy", care a explodat cu trei zile înainte la Hiroshima, dar, dat fiind faptul că Nagasaki se află pe un teren deluros, numărul deceselor a fost mai mic decât cel produs de primă bombă. Între 20.000 și 39.000 de persoane au fost ucise instantaneu prin explozia nucleară, iar numărul de răniți s-a estimat la 25.000. Câteva mii de persoane au
Fat Man () [Corola-website/Science/321082_a_322411]
-
și-a încheiat definitiv activitatea la Apple la 6 februarie 1987, la 12 ani după înființarea companiei, dar a rămas oficial angajat (și primește un salariu) și continuă să dețină acțiuni. El a păstrat legătura și cu Steve Jobs până la decesul acestuia din urmă în octombrie 2011, deși în 2006 Wozniak spunea că el și Jobs nu sunt prieteni apropiați.
Steve Wozniak () [Corola-website/Science/321088_a_322417]
-
mai mică a împărătesei Sissi a Austriei). Singura lor fiică, Prințesa Maria Cristina Pia, a trăit doar trei luni (24 decembrie 1869 - 28 martie 1870). Francisc al II-lea a urcat pe tron la vârsta de 23 de ani, după decesul tatălui său (22 mai 1859). Pentru postul de prim ministru el l-a numit pe Carlo Filangieri, care conștient de importanța victoriei franco-piemonteze din Lombardia l-a sfătuit pe Francisc al II-lea să accepte alianța cu regatul Sardiniei propusă
Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321121_a_322450]
-
La 9 iulie 1713, Louise Élisabeth s-a căsătorit la Versailles cu vărul ei primar, Louis Armând de Bourbon, Prinț de Conți. Soțul ei, care era cu trei ani mai mic decât mireasă, devenise Prinț de Conți în 1709 după decesul neașteptat al tatălui său, François Louis, Prinț de Conți. Mama lui era pioasa Mărie Thérèse de Bourbon, cea mai mare nepoata a "Marelui Condé". Căsătoria ei a fost parte din dublul mariaj dintre familile Condé și Conți; fratele mai mare
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
-lea al Franței, soțul ei a făcut avere. În scopul de a încerca să netezească ruptura dintre Casă de Condé și Casa de Orléans, prințesa a aranjat căsătoria dintre fiul ei și verișoară lui primară, Louise Diane d'Orléans. După decesul mamei sale în iunie 1743, a cumpărat "castelul Louveciennes", care mai târziu a revenit Coroanei. Ludovic al XV-lea la rândul său l-a dăruit succesoarei Doamnei de Pompadour, Madame du Barry. Prințesa de Conți și Ducesa de Orléans și-
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
(20 iunie 1726 - 9 februarie 1759), "Mademoiselle de Conți" la naștere, a fost o prințesă franceză, care, prin căsătorie, a devenit Ducesa de Chartres (1743-1752), apoi Ducesa de Orléans (1752-1759) după decesul socrului ei. La 4 februarie 1752, soțul ei a devenit capul Casei de Orléans și primul prinț de sânge ("Premier prince du sang"), cel mai important personaj imediat dupa membrii familiei regale. , Ducesa de Orléans a fost bunica monarhului francez
Louise Henriette de Bourbon () [Corola-website/Science/321128_a_322457]