KorAP: Find »[drukola/base=preot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1546 1547 1548 ...1580 >

39,491 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți și călugări în 1873, au fost adoptate legile din mai, care reglementau tot ceea ce ținea de cler, făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în una inclusiv politică. Statul a încercat o limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Chiaudano 75. Autorul a sintetizat modul în care era perceput conceptul de jurnalism catolic în acea perioadă, pe când exprima și poziția oficială a Bisericii cu privire la subiectul în cauză. Lucrarea cuprinde nouă dialoguri scurte și un apendice. Personajul principal era un preot, don Eusebio, care încerca să clarifice îndoielile celor doi nepoți ai săi (avocatul Mario și inginerul Alessandro) legate de jurnalismul catolic. Apendicele includea o scrisoare a Secretarului de Stat (cardinalul Merry del Val) în care acesta mulțumea pentru primirea cărții

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe care o reprezenta. În scrisoarea sa Inter gravissimas 108 a prezentat faptul că preoților din Marele Ducat al Toscanei le fusese interzisă predicarea Evangheliei, în timp ce erau permise atacurile publice îndreptate către Biserică 109. Din acest motiv, era mai preocupat de scrierile pamfletare și de cărți decât de publicații în sens strict, pentru că le considera

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
primit încurajările cardinalului Sánchez y Hervás, episcopului de Salamanca, augustinului Tomás Cámara și marchizului de Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-a precizat că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Tomás Cámara și marchizului de Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-a precizat că existau circa două sute de publicații catolice (a cincea parte din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele care nu credeau în purgatoriu și se răspândea îndemnul de a nu se citi presa liberală decât pentru informațiile absolut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lui. Însă instituția traversa o perioadă dificilă, deoarece atacurile împotriva sa (începute din deceniile precedente) încă mai continuau. Lui Roothaan îi era teamă că revista și împreună cu ea, Societatea, ar fi putut fi amestecate în probleme politice și sociale. Propunerile preoților Taparelli, Curci și Liberatore au primit un impuls decisiv din partea Papei Pius IX, într-o întrevedere a acestuia cu Roothaan, ce a avut loc la Gaeta în decembrie 1849216. După acea întâlnire, au început pregătirile pentru lansarea revistei, al cărei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
politice generale, decât de "problema romană". La Civiltà Cattolica regreta ruptura existentă în presa catolică și sugera o mai bună organizare 227. Dintre publicațiile conciliatoare amintim L'emancipatore cattolico (1862-1882) cu o viziune catolico-liberală și revista Carità, înființată de doi preoți în 1865 (Casoria și Attanasio) și axată pe aspecte culturale, religioase, științifice și literare. Din 1887 până în 1937, s-a numit La carità dell'orfanello. În 1895 a început publicarea revistei Vita nuova (Roma), condusă de preotul Romolo Murri, care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
înființată de doi preoți în 1865 (Casoria și Attanasio) și axată pe aspecte culturale, religioase, științifice și literare. Din 1887 până în 1937, s-a numit La carità dell'orfanello. În 1895 a început publicarea revistei Vita nuova (Roma), condusă de preotul Romolo Murri, care avea ca scop adunarea în jurul ei a universitarilor catolici. Aceasta nu a fost singura inițiativă editorială a lui Murri; la începutul secolului, a contribuit la formarea "Uniunii editoriale catolice", care cuprindea publicații precum: Cultura sociale (1898), Il

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. Preoții și persoanele consacrate trimise în misiune de evanghelizare în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii (Africa, Asia, America Latină, Rusia etc.) au devenit un fel de "corespondenți" ai Bisericii, oferind informații din acele locuri, deseori scriind numeroase articole în revistele catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic ce a studiat la Viena. Cea de-a doua revistă română Biblioteca românească, a fost editată în perioada 1821-1834 de către Zaharia Karkaleki . Aceasta a fost condusă de către preotul unit Ioan Trifu care, devenind ulterior director al liceului din Craiova, a purtat numele I. Maiorescu 305. În 1838 a apărut primul ziar românesc din Transilvania: Gazeta Transilvaniei, al cărui director era George Barițiu. Acest cleric unit de la Blaj a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Budapesta. Ele informau românii din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și exprimau viziunea românescă asupra evoluției politice. În această categorie se regăseau Sionul românesc (1865-1872) o revistă ecleziastică ce a apărut la Viena sub conducerea lui Grigore Silași (preot unit din Blaj) și Federațiunea înființată la începutul anului 1868, la Budapesta (a reprezentat organul român de presă care a preconizat organizarea monarhiei habsburgice în confederație etnică și a combătut violent dualismul austro-ungar stabilit în 1868). Aceasta din urmă era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Federațiunea înființată la începutul anului 1868, la Budapesta (a reprezentat organul român de presă care a preconizat organizarea monarhiei habsburgice în confederație etnică și a combătut violent dualismul austro-ungar stabilit în 1868). Aceasta din urmă era condusă de doi preoți români uniți: Sigismund Pop și Alexandru Roman 309. Publicațiile cultural-științifice apărute sub conducerea unor specialiști și oameni de cultură greco-catolici au reprezentat un alt segment al presei din Transilvania. Avocatul Iosif Vulcan (nepotul episcopului de Oradea, Samuel Vulcan) a fondat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
românesc ce a exprimat poziția activismului 311. Tipăriturile cu caracter preponderent religios au fost editate în centre precum Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor. Ulterior, publicația a fost transferată la Baia Mare. Gazeta Răvașul a fost fondată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată în Timișoara), Ifjuság (Tinerimea revistă pentru tineri ce apare tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost prea indulgent (...); Aceasta însă a fost tot, pentru că nu ne-a reclamat în mod oficial la Roma! Gazeta de duminică (catolică), ce apare mai târziu (1913) la București, nu a trecut prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria reședință din strada Esculap nr. 7 un grup de 7 colaboratori, printre care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria reședință din strada Esculap nr. 7 un grup de 7 colaboratori, printre care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și Iosif Frollo, precum și preotul Ioan Bălan, protopopul bisericii unite "Sf. Vasile" din București 341. La această întrunire, arhiepiscopul Netzhammer

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]