39,601 matches
-
Europa, având o primire entuziastă în Anglia. Fiind acuzată de adversarii ei că deformează realitatea, Harriet Beecher Stowe publică "Cheia Colibei unchiului Tom", volum documentar folosit de ea la scrierea romanului. În 1854, în urma impresiilor călătoriei prin Europa, publică volumul "Amintiri însorite din țările europene". Doi ani mai târziu vizitează din nou Europa, întâlnindu-se cu regina Victoria a Angliei. Tot în 1856 publică "Dred" sau "Povestea mlaștinei întunecate", cel de-al doilea roman valoros al scriitoarei Beecher Stowe. În 1857
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă din Humulești a devenit în scurt timp, unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale din județul Neamț. În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din țară, trecându-i pragul anual
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică, realizate de plasticianul Eugen Taru pentru ilustrarea ediției din 1949 a "Amintirilor din copilărie". Persoane implicate în organizarea expoziției tematice a muzeului și în colecționarea obiectelor etnografice necesare organizării expoziției au fost: Z. Grigoriu (descendent al povestitorului) și preotul Cosma (preotul satului Humulești). Accesul către muzeu este reprezentat de DN15C. Această rută
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Vârful Bucură(primul vârf la sud de Omu), se numește astfel în amintirea Bucurei Dumbrava (1868-1926), pe numele ei adevărat Ștefania Seculici (cunoscută că "Fanny"), scriitoare și drumeața neobosita, una dintre inițiatoarele turismului românesc modern. Muntele Gutanul poartă numele lui Moș Gheorghe Gutanul. Stîncile Franz-Iosef se află la 1299 m altitudine, la 5
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
care i-au aruncat literalmente în mașinile de transport. Britanicii i-au transportat pe cazaci până în primul oraș aflat sub controlul Armatei Roșii , unde au fost predați autorităților militare sovietice. În orașul austriac Tristach se află un monument ridicat în amintirea generalului Helmuth von Pannwitz și a cazacilor în „Corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă”, morți în luptă, în prizonierat sau executați. În zilele de 1 și 2 iunie, aproximativ 18.000 de cazaci au fost predați sovieticilor lângă
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
pentru ca prevederile primului decret de amnistie să fie extinse pe 17 septembrie 1955. Cu toate acestea, anumite crime politice au fost excluse de la amnistiere. În orașul austriac Lienz se află un cimitir cu optsprezece morminte, cu un monument ridicat în amintirea „tragediei de pe Drava”.
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
" " este un film de comedie românesc, prima din cele două părți ale seriei de scurtmetraje "Amintiri din Epoca de Aur", produsă de regizorul și scenaristul Cristian Mungiu. A avut premiera oficială în cinematografe în ziua de 18 septembrie 2009 în Italia și 25 septembrie în România (deși rulase anterior la TIFF, ediția 2009, precum și la festivalul
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
25 septembrie în România (deși rulase anterior la TIFF, ediția 2009, precum și la festivalul de film de la Cannes). Compus din patru scurtmetraje scrise de Mungiu, dar regizate de regizori diferiți, filmul ilustrează, la fel ca și a doua parte a Amintirilor din Epoca de Aur, câteva legende urbane care circulau în perioada dictaturii comuniste din România. Umorul derivă din absurdul situațiilor prezentate, absurd creat de nesiguranța cotidiană din timpul dictaturii comuniste și amplificat de excesul de zel al birocraților, de agresivitatea
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
și "Legenda șoferului de găini", care au ieșit, însă, din filmul distribuit în cinematografe, pentru a fi incluse în partea a doua a trilogiei. Presa franceză a consemnat succesul la public al filmului, atât în rândurile celor vârstnici, care au amintiri clare ale acelor vremuri, cât și în rândurile tinerilor care erau copii sau încă nu se născuseră atunci . Criticii străini au constatat și ei că umorul este unul tipic est-european, combinat cu ironie amară, Peter Brunette de la "The Hollywood Reporter
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
perioada interbelică pe pereții interiori ai bisericii se aflau față în față două tablouri înrămate, de aceeași mărime, pe care erau înscrise numele eroilor locali căzuți în Războiul de Independență al României (1877-1878). Pe tabloul din dreapta erau scrise următoarele: ""În amintirea vitejilor: Munteanu Gheorghe, soldat Reg. 17 Călărași; Pâslariu Ilie, sold. Reg. 5 Linie; Rotariu Costache, sold. Reg. 18 Linie, din comuna Burdujeni-Sat, județul Botoșani. Morți pentru țară în războiul de neatârnare din 1877-78. Patria recunoscătoare"". Pe tabloul din stânga erau scrise
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Gheorghe, soldat Reg. 17 Călărași; Pâslariu Ilie, sold. Reg. 5 Linie; Rotariu Costache, sold. Reg. 18 Linie, din comuna Burdujeni-Sat, județul Botoșani. Morți pentru țară în războiul de neatârnare din 1877-78. Patria recunoscătoare"". Pe tabloul din stânga erau scrise următoarele: ""În amintirea vitejilor: Corman Vasile, soldat Reg. 5 linie; Dan Alexandru, sold. Reg. 16 Dorob.; Ichim Dumitru, soldat, Reg. 16 Dorob., Magazin Gheorghe, soldat, Reg. 3 Art. din comuna Burdujeni-Sat, județul Botoșani. Morți pentru țară în războiul de neatârnare din 1877-78. Patria
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Prințul Louis Ferdinand, Cecilie și-a luat rămas bun definitiv de la soțul ei. Ea a rămas la Bad Kissingen până în 1952, când s-a mutat la un apartament din cartierul Frauenkopf din Stuttgart. În 1952 au fost publicate memoriile Ceciliei, "Amintiri". Tragedia a lovit din nou, atunci când sora Ceciliei, regina-mamă daneză Alexandrine a murit la data de 28 decembrie a aceluiași an. La 3 ianuarie 1953 Cecilie a participat la înmormântarea ei la Catedrala Roskilde din Danemarca. Din acest moment, fosta
Ducesa Cecilie de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/321791_a_323120]
-
au căzut la datorie aproape jumătate din efectivele pompierilor, Dealul Spirii devenind, prin această tragică faptă de arme, un simbol al jertfei și iubirii de țară. A doua zi, pe 14 septembrie, Capitala era din nou sub ocupație otomană. În amintirea acestei confruntări, data de 13 septembrie a devenit din 1953 ziua pompierilor din România. Dealul Spirii și Cazarma Arsenal au fost rase de pe fața Capitalei când s-a construit Casa Poporului, astfel că locul bătăliei nu mai poate fi vizitat
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
de cultură „Timpul”, Iași (ianuarie 2009 - februarie 2014). Președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (8 mai 2010 - 8 mai 2012) și redactor șef al revistei "Bucovina literară" (august 2010 - iunie 2012) . Este Cetățean de Onoare al orașului Flămânzi. Cărți publicate: Povestirea "Amintirile unui magician" și fragmente din însemnările olandeze au fost traduse în revista „Roet“ nr.1(84), 2000, care apare la Drenthe, Olanda. Referințe critice în periodice: Constantin Dram, "Plăcerea povestirii", „Convorbiri literare” nr. 2, febr. 1996; George Bădărău, "Lecturi agreabile
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
iertarea răposatei fecioare."" Pe o altă piatră de mormânt se află inscripția: ""Supt această peatră odihnesc robii lui D(u)mnezău Mitachi (...) lui Todora și fiica sa (...)"". La sud-est de gardul bisericii se află o cișmea din piatră ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea o placă cu transcrierea inscripției în limba română. De pe placa veche se mai pot citi următoarele cuvinte: ""În amintirea meno (...) anul 1851 cănd Alecsandru Ghica (...) vei vizitănd (...) sta sa civilă (...) întru facer (...) a transpurta (...) așeact de f (...) s'au compus (...)"" Transcrierea aproximativă a inscripției este următoarea: ""În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, când Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
română. De pe placa veche se mai pot citi următoarele cuvinte: ""În amintirea meno (...) anul 1851 cănd Alecsandru Ghica (...) vei vizitănd (...) sta sa civilă (...) întru facer (...) a transpurta (...) așeact de f (...) s'au compus (...)"" Transcrierea aproximativă a inscripției este următoarea: ""În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, când Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35000 lei pentru facerea apeductului spre drept transport s-a compus această inscripție"".
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
complexă, care trebuie gândită, planificată, organizată cu cea mai mare atenție și cu mult timp înainte. Deoarece, cea mai mica eroare, poate transforma evenimentul dintr-o sursă de prestigiu într-un dezastru. Daca acesta este bine organizat, jurnaliștii rămân cu amintirea unei primiri călduroase, a unei vizite bogate în informații, a unor discuții interesante cu persoane autorizate; întorcându-se în redacții cu „tolba" plină de informații utile, obținute la fața locului, din observații, dialoguri sau din dosarul de presă. În organizarea
Vizita și voiajul de presă () [Corola-website/Science/321887_a_323216]
-
care sunt în mod special legate de psihoză includ tumoarea cerebrală, demența “Lewy bodies”, hipoglicemia, intoxicațiile, scleroza multiplă, Systemic Lupus Erythematosus, sarcoidoza, oreionul, SIDA, malaria și lepra. Stresul psihologic este de asemenea cunoscut drept un declanșator al stărilor psihotice. Atât amintirea unor incidente traumatice experimentate pe toată durata vieții, cât și experiența recentă a unui eveniment stresant, pot contribui la dezvoltarea unei psihoze. Psihozele de scurtă durată declanșate de stres sunt cunoscute drept „psihoze reactive scurte”, așa că pacienții își pot reveni
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
unde s-a mutat în anul 1843 alături de mama și de frații săi. Tot în s-a născut, în anul 1913, marea cântăreață de muzică populară Maria Tănase. Astăzi, în locul unde a fost Mahalaua Cărămidarilor, este cartierul bucureștean Tineretului. Ca amintire a vechii mahalale a rămas biserica cu hramul Sf. Gheorghe și care se numește Cărămidarii de Jos. Mahalaua ,Cărămidarii de Jos” se întindea odinioară începând de la Podul Vechi, astăzi ,Podul Timpuri Noi”, și până la ieșirea din oraș a Dâmboviței. Mahalaua
Mahalaua Cărămidarilor () [Corola-website/Science/321978_a_323307]
-
secolul 16, partial înainte de mijlocul secolului 17. Biserică de lemn a fost surprinsă în câteva imagini de epocă, care identifică o biserică joasă, cu un acoperiș simplu, caracteristică celor mai vechi biserici din Maramureș. Bătrânii satului Nănești au păstrat în amintire ridicarea inițială a vechii lor biserici de lemn în partea de nord a satului, la hotarul cu satul vecin Oncești, "„în Valea Pomilor, câtă borcut”". În acel loc biserică "„o fo o chiliuța mnică”", pentru numai câteva familii. În completare
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
de la altar. S-au păstrat și câteva ochiuri foarte mici de fereastră, evazate spre interior. Cele mai interesante bârne provin din peretele de la intrare, pe care se păstrează fragmente de pisanie în limba română cu litere chirilice, care odinioară cereau amintirea și cinstirea faptelor de ctitorie ale strămoșilor comunității. Se distinge printre altele anul erei bizantine "„7350”", adică anii 1841-1842 ai erei noastre, care poate marca în timp una din reparațiile necesare la întreținerea vechiului lăcaș. Vechimea reală a fost desigur
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
au contribuit întreaga obște a satului Optășani com. Aluniș precum și alții credincioși, terminându-se și sfințindu-se chiar de p.s.s. episcop eparhiat în ziua de 27 octombrie 1913 I. Samoilă - pictor Râmnicul Sărat.”" Absența numelui regelui Carol I este o amintire din perioada comunistă, când nume de marcă din istoria României au fost șterse nu numai din instituțiile publice ce și din pisaniile bisericilor. Lucrările de renovare mai recente au fost surprinse în complectarea vechii pisanii: "„În anul 1997 s-a
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
viața monahală. La Voroneț îl vizitează din nou Ștefan cel Mare, după înfrângerea de la Războieni din 1476, cerându-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfătuit să continue luptele cu turcii, prevăzând că va birui, ceea ce s-a și întâmplat. În amintirea acestei victorii, domnitorul a construit în anul 1488 Mănăstirea Voroneț. După sfințirea mănăstirii, Daniil se mută de la chilie în mănăstire. Aici își petrece ultima parte a vieții, fiind ales ca egumen al mănăstirii. A decedat în anul 1496 și a
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
omonimă, în județul Botoșani, este ridicată anul 1802 și poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Se integrează într-un ansamblu valoros, în care se remarcă o poartă cu clopotniță deasupra, ziduri laterale cu statui din piatră și un monument funerar în amintirea familiei ctitorilor. Poarta-clopotniță împreună cu zidurile laterale amintesc de intrările în mănăstirile fortificate moldovene. Statuile așezate pe coronamentul zidului de incintă reprezintă pe Iisus între cei doisprezece apostoli, în mărime naturală, și sunt unice în România. Întregul ansamblu se află pe
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]