39,711 matches
-
Prințul Lir. Acesta a fost fost găsit de rege pe când era doar un bebeluș și dus la castel, unde a fost crescut ca fiu al său. Molly, Schmendrick și licorna părăsesc Hagsgate și merg spre castelul regelui Haggard, dar sunt atacați de Taurul Stacojiu. Pentru a o salva pe licornă, magicianul face o vrajă prin care o transformă în fată. Deși o ajută pe moment, vraja poate avea consecințe dezastruoase pentru licornă: aflată într-un trup muritor, ea riscă să-și
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
nouă invazie a Flandrei și i-a permis lui Ludovic să recucerească Gand. În același timp influența lui Sarah Churchill asupra reginei începea să scadă, ceea ce făcea poziția ducelui tot mai nesigură. Marlborough și-a reunit forțele și i-a atacat pe francezi, învingându-i în Bătălia de la Oudenaarde. În 11 iulie 1708 ceea ce rămânea din armata franceză demoralizată, se retrăgea spre granițele franceze: încă odată simțul său de sincronizare și cunoștințele sale despre inamic au fost din plin demonstrate. Marlborough
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
suprem Franța a răspuns apelului său și o nouă armată de 100000 de soldați , sub comanda mareșalului Villars, a fost trimisă pentru a-l constrânge pe Marlborough să renunțe la asediul orașului Mons. În ciuda apărării eroice a francezilor, Marlborough a atacat și a câștigat bătălia de la Malplaquet (11 septembrie), suferind totuși mari pierderi. Ducele a cucerit Mons în 20 octombrie, dar la întoarcerea sa în Anglia, dușmanii săi au profitat de grelele pierderi suferite în bătălia de la Malplaquet, pentru a-i
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
pe Marlborough să câștige o condamnare penală". Aliații au fost uimiți de concedierea lui Marlborough. Francezii, în schimb s-au bucurat de eliminarea principalului obstacol din calea negocierilor anglo-franceze. Marlborough a continuat să-și facă cunoscut punctul de vedere, dar atacat de dușmani și de presa parlamentară, riscând să-și piardă averea, a crezut că era mai înțelept să părăsească Anglia. Astfel după înmormântarea lui Godolphin, din 7 octombrie, a plecat în exil voluntar pe continent, în 1 decembrie 1712. Marlborough
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
obțină o victorie tactică, sau să facă juncțiunea cu trupele Sfântului Imperiu Roman, aflate sub comanda prințului Eugen, înainte de confruntarea cu inamicul. În acest moment, cei doi generali francezi au început să se certe: generalul Vendôme ar fi dorit să atace orașul Huy, în speranța că-l va provoca pe Marlborough să treacă la atac cu o armată inferioară. Disputa dintre cei doi comandanți francezi a fost rezolvată de Ludovic al XIV-lea, care a ordonat atacul în Flandra, astfel armata
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
în mâinile francezilor, orice linie de comunicație cu Marea Britanie era întreruptă. Nu numai că Marlborough a înțeles situația, dar a ghicit tactica francezilor pentru a cucerii Oudenaarde. Prințul Eugen și Marlborough au pus la punct un plan pentru a-i ataca pe francezi: intuind că francezii vor înainta pe malul estic al râului Escaut pentru a ataca flancul armatei britanice, după unul dintre cele mai inspirate marșuri forțate din istorie, armata britanică a ocupat Louvain în 10 iulie, obligându-i astfel
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
înțeles situația, dar a ghicit tactica francezilor pentru a cucerii Oudenaarde. Prințul Eugen și Marlborough au pus la punct un plan pentru a-i ataca pe francezi: intuind că francezii vor înainta pe malul estic al râului Escaut pentru a ataca flancul armatei britanice, după unul dintre cele mai inspirate marșuri forțate din istorie, armata britanică a ocupat Louvain în 10 iulie, obligându-i astfel pe francezi să traverseze râul Escaut pentru a ataca Oudenaarde. Marlborough a ordonat un nou marș
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
malul estic al râului Escaut pentru a ataca flancul armatei britanice, după unul dintre cele mai inspirate marșuri forțate din istorie, armata britanică a ocupat Louvain în 10 iulie, obligându-i astfel pe francezi să traverseze râul Escaut pentru a ataca Oudenaarde. Marlborough a ordonat un nou marș forțat, trimițând un contingent de 11000 de soldați, condus de generalul de cavalerie William Cadogan, pentru a ocupa podul principal de pe Escaut. Cadogan a reținut cu ușurință inamicul pe cealaltă parte a râului
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
de Biron, despre prezența trupelor aliate pe malul de vest al râului. Când Biron a început să avanseze, a fost surprins neplăcut de importanța dispozitivului englez ce se afla într-un loc total neașteptat. Deși primise ordin de la Vendôme să atace, a ezitat văzând cele 20 de batalioane ale cavaleriei inamice (alte patru fuseseră lăsate să păzească podurile de pontoane). Biron dispunea doar de 7 batalioane și 20 de escadroane; în plus fusese avizat de către cercetașii lui de terenul mlăștinos de pe
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
cavaleriei, astfel a decis să nu încerce să traverseze. În acest timp, prințul Eugen împreună cu 20 de escadroane ale cavaleriei prusace, a traversat Escaut și a ocupat poziții favorabile. În timp ce trupele lui Biron au început să facă manevre, au fost atacate mai întâi de o brigadă de infanterie britanică condusă de un tânăr ofițer, John Campbell, al II-lea duce de Argyll. Apoi Cadogan, la un semnal a lui Marlborough a atacat cele șapte batalioane de mercenari elvețieni ale ducelui Biron
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
lui Biron au început să facă manevre, au fost atacate mai întâi de o brigadă de infanterie britanică condusă de un tânăr ofițer, John Campbell, al II-lea duce de Argyll. Apoi Cadogan, la un semnal a lui Marlborough a atacat cele șapte batalioane de mercenari elvețieni ale ducelui Biron. Infanteria elvețiană a fost respinsă prompt în râu, iar escadroanele franceze au fost distruse, după care sosirea cavaleriei franceze i-a forțat pe englezi să se retragă. Atacul englez a fost
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
condus în primul rând de escadroane Rantzau, în rândurile cărora se afla și viitorul rege al Marii Britanii, George al II-lea al Marii Britanii. Ducele de Burgundia, făcând o greșeală decisivă și trecând peste protestele ducelui de Vendôme, a decis să atace. Aripa dreaptă a trupelor franceze a început să atace pozițiile aliate de lângă Oudenaarde, în timp ce aripa stângă (din motive necunoscute) a rămas în mod inexplicabil pasivă în apropiere de Zingem, lăsându-le timp englezilor să se regrupeze pe această parte. 28
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
cărora se afla și viitorul rege al Marii Britanii, George al II-lea al Marii Britanii. Ducele de Burgundia, făcând o greșeală decisivă și trecând peste protestele ducelui de Vendôme, a decis să atace. Aripa dreaptă a trupelor franceze a început să atace pozițiile aliate de lângă Oudenaarde, în timp ce aripa stângă (din motive necunoscute) a rămas în mod inexplicabil pasivă în apropiere de Zingem, lăsându-le timp englezilor să se regrupeze pe această parte. 28 de escadroane de cavalerie au protejat flancul drept al
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
sosirea trupelor olandeze, ar fi distrus aripa dreaptă destul de slabă a aliaților. Cu un atac combinat al tuturor forțelor franceze - dacă Vendôme cu corpul său principal ar fi învăluit dreapta aliaților, iar Ducele de Burgundia cu trupele sale ar fi atacat rapid înainte de sosirea trupelor lui Overkirk și ale lui Argyll - armata franceză ar fi putut câștiga cu ușurință. Francezii au pierdut în această luptă 15000 de oameni (8000 prizonieri) și 25 de tunuri, aliații 3000 de oameni. Trupele franceze s-
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
și Jeremie, care descoperă o unitate de inteligență artificială, Aelita, singurul ocupant al lumii digitale cunoscute ca Lyoko. Un program malevolent al Supercomputerului care adăpostește Lyoko, XANA, plănuiește din motive necunoscute să distrugă întreaga specie umană de pe planeta noastră. XANA atacă Pământul folosindu-se de turnuri care corup aparatele electronice, posedează obiecte, sau preiau controlul unor organisme. Cei patru eroi trebuie să o escorteze pe Aelita până la turnul activat, unde aceasta îl dezactivează, și salvează omenirea prin asta. XANA pune la
Code Lyoko () [Corola-website/Science/331780_a_333109]
-
a fost oprit de o penurie de produse alimentare în rândurile armatei anglo-olandeze, precum și de o excelentă poziție defensivă a armatei franceze în fața Sierck-les-Bain. Astfel Marlborough și armata sa au fost rechemați de către guvernatorul Provinciilor Unite atunci când mareșalul Villeroi a atacat și a cucerit cetatea Huy, și prin urmare amenința în mod direct orașul Liège. După ce s-a grăbit să se întoarcă în Țările de Jos l-a forțat pe Villeroi să se retragă în spatele liniilor sale de apărare, a recucerit
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
și Tienen. Francezii au reacționat destul de lent; generalul d'Alegre nu fusese prompt informat de trecerea aliaților. A doua zi de dimineață în timp ce oamenii lui Ouwerkerk se întorceau spre nord pentru a se reuni cu Marlborough, un detașament francez a atacat mica armată a aliaților stabilită la vestul liniilor. După o scurtă dar intensă luptă de cavalerie în care Marlborough a fost implicat personal, francezii au fost respinși, iar Villeroi a fost nevoit să se retragă cu armata sa spre vest
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
-i pe francezi în pădurea din spatele lor. Ideea acestui plan era de a-l forța pe Villars să angajeze în luptă rezervele sale, slăbind astfel centrul său. Pe cealaltă aripă, olandezii sub comanda lui John William Friso, Prinț de Orania, atacă o oră mai târziu flancul drept francez, distrăgându-l astfel pe Boufflers, care nu poate veni în ajutorul lui Villars. După ce mareșalul Villars își regrupează forțele, Marlborough și prințul Eugen atacă din nou, de data aceasta sprijiniți de regimentul generalului
Bătălia de la Malplaquet () [Corola-website/Science/331794_a_333123]
-
sub comanda lui John William Friso, Prinț de Orania, atacă o oră mai târziu flancul drept francez, distrăgându-l astfel pe Boufflers, care nu poate veni în ajutorul lui Villars. După ce mareșalul Villars își regrupează forțele, Marlborough și prințul Eugen atacă din nou, de data aceasta sprijiniți de regimentul generalului Withers, forțându-l pe Villars să redirecționeze forțele din centrul său pentru a răspunde atacului. La ora 11, mareșalul Villars este rănit la un genunchi de o muschetă și îi lasă
Bătălia de la Malplaquet () [Corola-website/Science/331794_a_333123]
-
Rin. După ce aliații și-au unit forțele, Electorul de Bavaria și mareșalul Marsin și-au mutat armata de 40000 de oameni în tabăra fortificată dintre Dillingen și Lauingen, pe malul de nord al Dunării. Comandanții aliați - care nu doreau să atace o poziție aproape inexpugnabilă - au ocolit Dillingen prin nord trecând prin Balmershofen și Armerdingen îndreptându-se spre Donauwörth. Dacă ar reuși să captureze capul de pod de la Donauwörth ar oferii noi comunicații cu statele prietenoase din Germania prin Nördlingen și
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
Adolf în timpul războiului de treizeci de ani. În cazul unui atac neașteptat asupra bastioanelor, șanțul era destul de complet pe partea de est de la malurile Dunării până la dealul împădurit, dar în secțiunea scurtă dintre pădure și fort - unghiul în care va ataca Marlborough - terasamentele fuseseră făcute în grabă. În 1703 mareșalul Villars îl sfătuise pe Maximilian, Electorul de Bavaria să își consolideze orașele și "mai ales Schellenberg, fortul de deasupra lui Donauwörth, despre importanța căruia ne-a învățat regele Gustav". În ciuda acestui
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
a învățat regele Gustav". În ciuda acestui sfat, Electorul de Bavaria, ale cărui relații cu Villars nu erau tocmai cordiale, a ignorat repararea și consolidarea apărării de pe înălțimile Schellenberg. Dar când Maximilian, Elector de Bavaria a realizat că Schellenberg va fi atacat, l-a însărcinat pe Jean Baptiste, Conte de Arco, un ofițer din Piemont, să consolideze apărarea orașului. În noaptea dintre 1 și 2 iulie în tabăra aliaților de lângă Amerdingen, la 24 de kilometri de Donauwörth, Ducele de Marlborough primește un
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
Dillingen spre Donauwörth, ar sosi să apere poziția. O femeie dragon (deghizată în bărbat) Christian Welsh, și-a amintit: "avangarda noastră a sosit lângă fortificațiile inamicului doar după-amiază, cu toate acestea Ducele de Marlborough a ordonat generalului olandez Goor să atace cât mai curând posibil, pentru a nu le da timp bavarezilor să devină mai puternici". La ora 17, ca un preliminar al atacului, comandantul artileriei lui Marlborough, colonelul Holcroft Blood, a deschis focul asupra inamicului dintr-o poziție în apropiere
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
atras oamenii lui de Arco în alte părți ale cetății). Alt comandant aliat, Margraful de Baden (care intrase în luptă la o jumătate de oră după Marlborough), observase de asemenea această ocazie și se grăbea cu grenadierii săi pentru a ataca acolo unde apărarea era slabă. În acest moment critic, comandantul garnizoanei Donauwörth și-a retras oamenii în interiorul orașului și a închis porțile. Prin urmare se putea trage doar asupra zidurilor sale. Trupele Margrafului de Baden, susținute acum și de opt
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
acea noapte. Electorul de Bavaria care sosise cu întăriri, a ajuns la timp pentru a asista la masacrul celor mai bune trupe ale sale. S-a retras cu garnizoanele sale în spatele Lech-ului, aproape de Augsburg. Marlborough nu a profitat pentru a ataca Munchen sau Augsburg deoarece nu avea în dotare tunuri de asediu. După Schellenberg nici un comandant aliat nu a atacat frontal un oraș. Rain am Lech, la 11 kilometri de Donauwörth va ceda după un lung asediu pe 16 iulie - din cauza
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]