39,256 matches
-
2, p. 344]. Începerea operațiunii "Overlord". Bătălia capului de pod din Normandia Primele lucrări care trebuiau executate în vederea debarcării reveneau dragoarelor de mine, care au curățat 10 coridoare prin câmpurile de mine din Canalul Mânecii, la fel și bombardierelor, care au atacat coasta de nord a Franței. Operațiunile de desant aerian au fost executate pe flancul din dreapta de Diviziile 82 și 101 americane și în stânga de cele britanice. 4.000 de nave de transport și desant cu 176.000 de oameni la
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
paralizant a fost efectuat asupra inamicului. S-a reușit o rupere decisivă a liniilor germane. În continuare, Flota 9 aeriană a Statelor Unite și Royal Air Force au distrus sute de tancuri și vehicule germane, împiedicând inamicul să se stabilizeze și să atace [2, p. 370]. Comandanții trupelor aliate erau preocupați să efectueze mari mișcări de învăluire, menite să încercuiască toate trupele germane aflate între coloanele americane și Grupul 21 de armate britanic [2, p. 371]. În procesul încercuirii apropierea dintre trupele aliate
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
preocupați să efectueze mari mișcări de învăluire, menite să încercuiască toate trupele germane aflate între coloanele americane și Grupul 21 de armate britanic [2, p. 371]. În procesul încercuirii apropierea dintre trupele aliate trebuia realizată astfel încât acestea să nu se atace reciproc. S-a constatat însă că spațiul lăsat între unitățile aliate a fost folosit de germani pentru manevre proprii. Aducând de peste Sena la începutul lunii august mai multe divizii ca întăriri, germanii n-au reușit să-și îmbunătățească situația [2
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează, pentru că, tratând tema, se dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să nege autonomia spiritului, libertatea de afirmare a oricărui om dintr-un stat. [...] Totul ne îndeamnă să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
miez epistemologic. Oamenii mari evident că nu pot fi în politica modernă (1800-prezent). Sau dacă sunt "mari" (Hitler, Mussolini, Stalin, Truman, Churchill etc.) nu înseamnă că ei au dezvoltat o politică pozitivă și în folosul unei societăți democratice. Dimpotrivă... Ceea ce atacă Foucault este "limbajul" și "narativitatea" în Excelența lor teoretică, academică și politică. De ce limbajul și narativitatea? Pentru că în jurul acestor două noțiuni, cărora le corespund fenomene culturale occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și politică. De ce limbajul și narativitatea? Pentru că în jurul acestor două noțiuni, cărora le corespund fenomene culturale occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să nu fii supărat pe Foucault, când acesta "atacă" osatura filosofică și istoriografică a comunității intelectuale anglo-americane? Și tocmai când Occidentul (1950-70) "și-a desăvârșit" sistemele de putere intelectuală (centrate îndeosebi pe interpretare printr-o instrumentalizare lingvistică, întotdeauna politică, și pe narativitate, ușor asimilat!) vine "opera" acestui Foucault, care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aici și mitul "postmodernului Foucault". Foucault nu a fost niciodată postmodern. Totuși ce poziție avea Foucault în societatea franceză contemporană? Din ceea ce spune el și din ceea ce spun prietenii lui (Veyne ș.a.), Foucault a fost mai tot timpul criticat (distructiv!), atacat într-un mod subversiv și plin de ostilitate față de ideile și problematizările sale, contestat de media intelectuală franceză, deși era profesor la Collège de France în ultima parte a vieții. Evidența istorică, cu toate că poate fi atacată, contestată, mistificată lingvistic și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot timpul criticat (distructiv!), atacat într-un mod subversiv și plin de ostilitate față de ideile și problematizările sale, contestat de media intelectuală franceză, deși era profesor la Collège de France în ultima parte a vieții. Evidența istorică, cu toate că poate fi atacată, contestată, mistificată lingvistic și ideologic de către politicienii cunoașterii și ai discursului public acest vehicul al puterii social-politice! -, nu poate fi ignorată și ascunsă, pentru că are un loc al ei în ordinea obiectivă a lui Chronos, în ordinea istorică. Spre sfârșitul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul închis, bazat pe Instrumente, atacă, dincolo de legi, și descalifică în cel mai ticălos mod. E de sorgintă totalitară! Un sistem totalitar în esența mecanismelor sale de guvernare, dar un sistem care poate fi la rândul lui atacat. Foucault era de părere că un intelectual izolat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de cunoaștere diferențiată. Băieții din sistem guvernează cu o serie de învățături (de multe ori teziste și false!) care pot fi oricând descalificate social și dezautorizate epistemologic dincolo de "puterea" lor slabă de simboluri media. Băieții din sistem lucrează pe la spate, atacă subversiv, inoculează minciuni, pun presiune asupra incomozilor gândirii lor autosuficiente. Acești inteligenți și rafinați sunt fără limite (legale și de bun simț) atunci când își urmăresc scopul declarat de "apărători ai sistemului". Cazul lui Julian Assange este unul elocvent despre cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
principii, situații, care schimbă și restructurează subiectul cunoașterii. Totuși anumite reguli și menținerea spiritului de fair play care lipsește profund dreptei românești, aflată la o distanța seculară de cea occidentală! sunt condiții sine qua non. Oricum băieții "de dreapta" români atacă pervers și instrumentalizat mediatic, politic. Cum spunea, odată, Nietzsche, nu e treaba noastră să fim "alungă muște". Muștele vor fi și vor înțepa. Impotență a exercitării puterii, impotență a unei perspective asupra puterii. Puterea nu e scop, ci funcție! E
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca o relație circulară, mutuală între cei care creează cunoaștere și cei care exercită putere prin intermediul ei. Prin cunoaștere poți tăia, dar la rândul tău poți fi tăiat de ea. Poți obține anumite drepturi, avantaje, privilegii, dar poți fi și atacat prin ea, marginalizat social sau întemnițat politic în cazul regimurilor dictatoriale. În concepția lui Foucault "nu există relație de putere fără constituirea corelativă a unui câmp de cunoaștere, și nici cunoaștere care să nu presupună și în același timp să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă... Marx e un fel de liberal, atunci când îi cere individului modern să-și formeze o "conștiință de clasă" și să preia puterea economică prin dezvoltarea unor afaceri pentru propriul său profit. Numai că această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că individul se confruntă cu o tehnologie a cunoașterii și puterii, este vulnerabil atacurilor venite din partea unor haite intelectuale, mai ales în cazul acelor intelectuali neînregimentați în vreo grupare. Atunci când aceștia dezvoltă o cunoaștere inteligentă și în folosul civililor, sunt atacați într-un cor de mizerii, de care se ocupă vestiți universitari. Dezvoltarea liberă a fiecăruia depinde și de gradul de civilizare al unei societăți, de cunoașterea generală existentă în acea societate, depinde de jocurile corecte de la care marii intelectuali români
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de-al său. O lege dincolo de conflicte va imagina pozitivul, adică nu atât lucrurile nepermise, cât consecințele morale și sociale ale acestora. Oamenii nu se gândesc la consecințe, pe care nici nu le iau în atenție. Ei se gândesc să atace, să-și manifeste, total aiurea, vanitățile și carențele de comportament civic. Prin faptul că omul conștientizează o serie de efecte ale unor posibile fapte negative, el se va gândi mai mult asupra comiterii respectivelor fapte. Nu-mi spune ce nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cel puțin sub masca regiei pozitiviste a continuității istorice, ce sunt prezente, aproape permanent, în viața social-politică de ieri și de azi, sub forma menținerii unor relații inechitabile între oameni, între posibilitățile acestora de a accede în funcții social-politice. Ceea ce atacă Foucault este un soi de inegalitate structurală între civili, instituită nu atât prin merite certe, cât prin intermediul practicilor discriminante, arbitrare. Cercurile închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se înscriu nici în "a doua stângă", nici în formarea unei "noi stângi internaționale". Gândirea sa nu reprezintă nici ultimul bastion al gândirii burgheze, cum o percepea Sartre. Ele vizează omul contemporan cu problemele sale, cu practicile sale. Ceea ce a atacat Foucault este un anume soi de intelectual tezist, conformist, servilist și instrumentalizator, pe producțiile căruia se susține regimul politic modern al cunoașterii-putere. La fel ca Nietzsche și Popper, Foucault a atacat tradiția intelectualistă contemporană care produce, prin intermediul instituțiilor de învățământ
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
contemporan cu problemele sale, cu practicile sale. Ceea ce a atacat Foucault este un anume soi de intelectual tezist, conformist, servilist și instrumentalizator, pe producțiile căruia se susține regimul politic modern al cunoașterii-putere. La fel ca Nietzsche și Popper, Foucault a atacat tradiția intelectualistă contemporană care produce, prin intermediul instituțiilor de învățământ superior, intelectualul-funcție al puterii-cunoaștere. Un soi de gânditor interesat, care produce suport teoretic pentru acțiunile politicienilor, la fel cum Hegel a oferit suport teoretic pentru Bismarck prin opera sa, aceea a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tribaliste ale intelocrației și guvernelor? În ce măsură civilii sunt "un rest mut al politicii"? Ideile, prin vocea ideologilor și filosofilor lor, au avut o acțiune corozivă asupra realității ca dat, ca sumă de fapte umane; i-au îndârjit pe oameni să atace această realitate-dat, în numele unor "idealuri înalte", a unor "idei nobile și generoase". A gândi cu ideile, dincolo de fapte, dincolo de evidența realului, este drumul spre fanatism și tribalism intelectual și politic. Voltaire stă mărturie drept un gânditor ironic la tot acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
te-ai strădui să demontezi afirmațiile impertinente, calomnioase, rău intenționate ale atacatorului, acesta va continua cu alte acuzații, alte calomnii și afirmații nefondate ca într-o cascadă de invective și spuse negative. Este și un joc inutil între cel care atacă și cel care parează, între atacator și atacat, într-o cascadă de reprezentări și imagini distorsionante despre cele două persoane, care-și dispută supremația dreptății și a adevărului despre un anume ceva. Polemica este "doar teatru" (Foucault), o mască, dominată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cascadă de reprezentări și imagini distorsionante despre cele două persoane, care-și dispută supremația dreptății și a adevărului despre un anume ceva. Polemica este "doar teatru" (Foucault), o mască, dominată de instinctul criminal și de spiritul negativist al celui care atacă. Discursul istoriografic poate fi, la modul polemic, un război al cuvintelor, un soi de eristică, dar ceea ce deranjează, ceea ce intrigă și ceea ce revoltă în toată această istorie scrisă nu sunt atât cuvintele, cât o evidență a faptelor și acțiunilor, dincolo de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de manipulare a celor două grupări, un spectacol trist și ieftin. Istoricii și, în general, toți cei din sfera socio-umanistă care nu sunt afiliați vreunui politician, vreunui partid sau regim politic sunt plasați într-un spațiu al marginalității social-politice, eventual atacați într-un mod pervers-stalinist. Acestor oameni li se pun tot felul de etichete și stigmate; sunt "pictați" prin intervenții publice și mediatice cu tot felul de etichete la care ei nu au aderat și de la care nu s-au revendicat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
restricționate de exprimare și cu granițele deschise, unde societatea e controlată instituțional și mediatic de către slugile regimului politic. Un subtil aparat de propagandă, compus din grupuri media, intelectuali corupți, edituri vestite etc., face jocurile apariției și dispariției în spațiul public, atacă și exercită presiune asupra "potențialilor inamici". Printre victimele acestei "spălări de creiere" în "condiții de libertate" sunt tinerii și criticii sistemelor. Cât despre "stânga" românească, cu excepția unui număr redus de intelectuali șovăielnici ideologic, dezorientați și destul de izolați, ea nu există
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât modul politic de constituire a disciplinelor moderne, arătând astfel politica din interiorul cunoașterii moderne. Acest "antiistoric"237, "antirealist"238 și "antiumanist" cu scrisul său "extraordinarily difficult"239 este, în esență, un profund istoric, un hiper-realist, care destructurează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
situa pe vechea poziție. Etica lui Gh. Brătianu a fost însă contrazisă curând de comportările regelui Carol al II-lea, care l-a dezamăgit, ca și pe alți susținători dealtfel. Elegant sau precaut, noul șef de partid nu l-a atacat de la început pe rege, ci camarila din jurul său, pronunțându-se, pe bună dreptate, împotriva imixtiunii monarhului în guvernare. Este posibil ca și această dezamăgire să fi contribuit la acceptarea reîntregirii PNL în 1938. În acest context este cu atât mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]