KorAP: Find »[drukola/base=chestiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1547 1548 1549 ...2168 >

54,187 matches

Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406

posibilitate prin care se evita riscul oricărei rătăciri. Toată această analiză asupra păcatului lui Iuda a mobilizat o parte a elitei intelectuale interbelice. În 1936, cu un an înaintea textului lui George Racoveanu, Nae Ionescu încearcă să clarifice toată această chestiune teologică extrem de sensibilă. Filosoful stabilește, de principiu, eroarea problemei de fond potrivit căreia fără păcatul lui Iuda, omenirea nu ar fi obținut mântuirea, cu alte cuvinte, păcatul său fiind însuși instrumentul mântuirii. Similitudinea pe care o face cu Origen este

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
pentru Radu Dragnea, Petru Movilă "a codificat dreapta credință amenințată și din partea confesiunilor apusene și de ignoranța rusească din vremea lui de bâjbâială pe întuneric". Replica la această poziție nu a întârziat, elita intelectuală interbelică intervenind pentru a clarifica această chestiune, aparent esențială, pentru dezbaterea publică. Pentru George Racoveanu, a porni de la Mărturisirea lui Petru Movilă e mult prea puțin și cam nefiresc pentru o discuție care se dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric vorbind, această Mărturisire apăruse la jumătatea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este altceva, nu numai un simplu catehism. Autoritatea supremă în Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței umane. Raportul dintre știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
alfa; Dispozitivul experimental pentru încetinirea razelor alfa în gaze; discutarea metodei și precizarea rezultatelor; rezultate numerice și curbe de încetinire; comparație între calculele teoretice și rezultatele experimentale; capitolul final de concluzii. Pe scurt, prima parte a lucrării se referă la chestiunea absorbției razelor alfa din perspectivă teoretică și experimentală autorul definește noțiunile de putere de încetinire, ecrane echivalente, diferențe între parcursuri medii, parcursuri extrapolate pentru o serie de corpuri absorbante -; partea a doua prezintă "o metodă directă pentru studiul încetinirii razelor

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
nucleului; 2. Isotopi, masa nucleului; 3. Momente nucleare; 4. Radiațiile substanțelor radioactive 4 Omul de știință George Manu era un creștin practicant autentic și, implicit, un apărător al ordinii divine. Întrebat la un moment dat de ce a dorit să aprofundeze chestiunea structurii atomului, a formulat un răspuns exemplar: A studia ceea ce Dumnezeu a creat este o rugăciune. A căuta să modifici sau să distrugi ceea ce El a creat este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare. George Manu avea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
ca atare. Astfel se desprind trei paliere esențiale: palierul virtualului, palierul actualului și palierul experienței personale. Așa se înțelege problema realității din perspectiva existenței: există o existență de origine, o existență de realizare și o existență de cunoaștere. De fapt, chestiunea gnoseologică acționează asupra realității de cunoaștere și în cadrul acestei orientări specifice, ea capătă două aspecte distincte. În fond, întreaga problemă vizează deosebirea dintre concept și esență. Se știe că există o realitate care depășește ființa umană și care are o

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau vârstă înaintată. Nu este lipsit de interes să abordăm acest aspect care a luat, pe alocuri, forma unei campanii violente, cu atât mai mult cu cât discutarea sa poate contribui la clarificarea unor chestiuni de interes general. În primul rând, "o retragere din episcopat ar fi anticanonică. Un episcop nu poate ieși din scaun decât prin caterisire. Investiția cu cârja pastorală se face pe viață; și nici boala, nici oboseala, nici descurajarea, nici vârsta

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una dintre aceste

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una dintre aceste grave chestiuni este problema comportamentului religios, a modului de a se purta într-un locaș religios pentru o parte a credincioșilor. Aparent, toată această discuție ar putea fi rezolvată prin autoritatea preotului care ar trebui să pună ordine acestei anarhii care domnește

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
că adevărurile religiei creștine nu sunt individuale și că acestea se desfășoară într-o comunitate de iubire care este Ecclesia. De aceea, atâta timp cât aceasta funcționează, dezvoltarea învățăturii nu poate fi nefirească. Lucrurile se clarifică dacă ne gândim că în ortodoxie chestiunea formulării se realizează în sinoade, plecându-se de la premisa absolut corectă sau, mai degrabă, de la un principiu că adevărul creștin este de natură conciliară și nu rațională. Prin urmare, dezvoltarea normală a învățăturii și a formulării juste a acesteia rezidă

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
este încapsulat în învățătura Bisericii. De aceea, a face o critică, din această perspectivă, implică a observa și chiar a sancționa prin această constatare nu este vorba despre nici o judecată asemenea primului tip de critică devierile de la derularea firească a chestiunilor teologice, așa cum sunt ele formulate în învățătura Ecclesiei. S-ar putea pune întrebarea în ce măsură se permite un asemenea tip de critică, mai ales dacă aceasta provine din partea laicatului creștin? Răspunsul este foarte simplu și convingător, în același timp, dacă ne

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
dintre cei mai importanți apologeți ai timpului său, contribuția sa la cercetarea teologiei fundamentale fiind una majoră. Regăsim în lucrările acestor apologeți o descriere sistematică a principiilor teologice, filosofice și științifice ale teologiei fundamentale. Soluțiile pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei, a nemuririi sufletului) consună cu tradiția Ortodoxiei. Principiile și metodele științifice împrumutate din teologia occidentală sunt completate și cizelate în spiritul ortodox. Teologia acestor reprezentanți poate fi percepută

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Aceste teorii implică orientarea spiritului și a materiei. Potrivit esenței, ele comportă elemente ale noțiunii de existență creată. Învățătura teologică asupra creației lumii combină cele două teorii ale cosmogenezei, punând accentul pe teoria progresivă. Revelația supranaturală este răspunsul la această chestiune, Dumnezeu fiind causa causorum. • Originea omului. Sub aspectul genezei, omul este creația lui Dumnezeu; sub aspectul naturii sale spirituale, el este după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul este nemuritor, dar, ca urmare a păcatului originar, el a căzut sub

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul creației ca manifestare a credinței, unde intră și ceea ce profesorul Mihail Diaconescu numește teologia dragostei, se cuvine să circumscriem întreaga discuție în jurul relației dintre

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
în fața dezvoltării noii religii, fie modul în care Biserica reacționează față de Stat, având ca ipoteză de lucru pozițiile scriitorilor creștini, atitudinile martirilor creștini, în lipsa unui act normativ oficial. Autorul acestui studiu alege o a treia modalitate de abordare a acestei chestiuni, prea puțin folosită, și anume: încercarea de construire a unei teologii a istoriei, plecând tocmai de la raportul dintre creștinism și imperiu în primele secole. Autorul își propune astfel schițarea felului în care Meliton de Sardes și Augustin au teologhisit întâlnirea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
publicisticii religioase, p. 127. 9 Nae Ionescu, În sfârșit, argumentele, în "Cuvântul", an III, nr. 847, 27 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 129: "O singură afirmație în tot discursul d-lui Lapedatu atinge chestiunea de fond, și aceasta pieziș numai. Atunci când precizează că legea de care vorbește nu deleagă, ci suspendă atribuțiile și funcțiile patriarhului. Fără ca această distincție să rezolve vreuna din chestiunile ridicate de noi, ea este totuși de natură a stabili că

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
129: "O singură afirmație în tot discursul d-lui Lapedatu atinge chestiunea de fond, și aceasta pieziș numai. Atunci când precizează că legea de care vorbește nu deleagă, ci suspendă atribuțiile și funcțiile patriarhului. Fără ca această distincție să rezolve vreuna din chestiunile ridicate de noi, ea este totuși de natură a stabili că, în adevăr, după amintita lege, nu ar mai fi încălcare de puteri, deoarece Î.P. S Patriarhul-Regent încetează în drept și în fapt de a exercita funcțiunile jurisdicționale ale

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
17 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 135. 18 Nae Ionescu, Convocarea Sfântului Sinod. Chestiunea prealabilă, în "Cuvântul", an III, nr. 875, 24 septembrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 137: "Iar prima îndatorire a Sfântului Sinod este să ia în discuțiune evenimentele întâmplate în Biserică în răstimp și să

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt, Théologie politique, Paris, Gallimard, 1988, p. 137. Asupra acestei chestiuni esențiale, vezi Jacob Taubes, La théologie politique de Paul, Paris, Seuil, 1999. 3 Alain Ducellier, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988, p. 38: "Instituțiile guvernamentale (politeai) care sunt făcute din piese și elemente dispersate, fiind toate adunate pentru

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 475: "Seminariile țin deocamdată de Ministrul Cultelor. Prin legea organică a Bisericii Ortodoxe, învățământul a fost trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de învățământ. Proiectul de lege are, pentru anumite fețe bisericești, un mare cusur nemărturisit pe care eu nu mă voi sfii totuși să-l spun: e prea sever ortodox în spirit și în rezultatele pe care le-ar produce. E

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
opera lor științifică; să se dezintereseze de acest învățământ și să încerce a-și crea singură un sistem de școli superioare, apropiat necesităților religiei și Bisericii noastre". 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]