39,851 matches
-
Lungă; Stepan Topal, fost președinte al "Republicii Găgăuze" în perioda 1990-1995 și Constantin Taușanji, primarul de Comrat. La scrutin au participat doar 41,43 % de alegători, alegerile fiind invalidate. La 16 octombrie 2002, presedintele Vladimir Voronin l-a numit, prin decret, pe Dumitru Croitor în funcția de Reprezentant Permanent a Republicii Moldova pe langă Oficiul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva. Totodată, Dumitru Croitor a reprezentat Republică Moldova în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). O nouă rundă de
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
Găgăuz Yeri, în care majoritatea mandatelor este deținută de către Partidul Comuniștilor din Republică Moldova. În temeiul art. 88 lit. j) din Constituția Republicii Moldova și al art. 14 alin. (4) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), printr-un decret din 16 ianuarie 2007 al președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal a fost confirmat în funcția de membru din oficiu al Guvernului. În primul tur al alegerilor, din 3 decembrie 2006, Mihail Formuzal și Nicolai Dudoglo au acumulat
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
Felix I n-a fost înmormântat pe Via Aurelia, dar în cimitirul Sf. Calixt pe Via Appia. Din acest motiv, istoricii moderni consideră că Papa Felix I a fost confundat cu un martir omonim înmormântat pe Via Aurelia. Cât despre decretul liturgic despre care vorbește Liber Pontificalis nu se poate în nici un chip dovedi autenticitatea; probabil autorul i-a atribuit paternitatea întrucât Papa Felix I a păstrat obiceiul de a celebra memoria martirilor. Date fiind aceste dubii, se poate afirma că
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
conciliu nu examina cauza vânzării. Scurt timp după acest conflict papa Ilarie s-a găsit implicat într-o altă ceartă diecezală. În anul 463, "Mamertus", arhiepicop de Viena, a fost consacrat ca episcop de Die, deși această biserică, după un decret al Papei Leon I, aparținea diecezei mitropolitane de Arles. Când a ajuns la urechea papei Ilarie acest lucru, l-a însărcinat pe epicopul de Arles, "Leontius", să convoace un mare sinod al episcopilor din câteva provincii, pentru a investiga problema
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
acest titlu de la împărat, iar fratele său era senator, după cum ne spune Liber Pontificalis. Papa Vigiliu a intrat în serviciul Bisericii Creștine de Apus, fiind hirotonit de diacon în 531, în anul în care clerul roman a decis să aprobe decretul prin care papa își putea determina succesorul pentru scaunul papal. Papa Bonifaciu al II-lea l-a ales pe Vigiliu ca succesor și l-a prezentat clerului întrunit în Bazilica Sf. Petru. Însă opoziția față de o asemenea procedură de desemnare
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
Bonifaciu al II-lea l-a ales pe Vigiliu ca succesor și l-a prezentat clerului întrunit în Bazilica Sf. Petru. Însă opoziția față de o asemenea procedură de desemnare a succesorului în timpul vieții papei a fost mult prea mare și decretul Papei Bonifaciu a eșuat. Cel de-al doilea succesor al Papei Bonifaciu, ales și nu desemnat, Papa Agapet I, l-a numit pe Vigiliu reprezentant papal la Constantinopol, astfel Vigiul a plecat spre capitala imperiului roman de răsărit. După moartea
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
ne oferă informații despre intervențiile sale în treburile eclesiastice ale diferitelor țări. Astfel, pe 6 martie 538 a scris episcopului "Caesar de Arles" în ceea ce privește penitența regelui austrasian "Theodobert", fiindcă se măritase cu văduva fratelui său. Pe 29 iunie 538, un decret a fost trimis episcopului "Profuturus de Braga" care conținea deciziile diferitor întrebări asupra disciplinei bisericești. Episcopul "Auxanius" și succesorul său, "Aurelian de Arles", care au intrat în discuție cu papa asupra acordării palium-ului ca însemn al demnității și puterii
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
ca răspuns, papa a trimis două scrisori adecvate problemei celor doi episcopi. Între timp, o nouă dificultate dogmatică s-a dezvoltat la Constantinopol, lucru ce i-a dat papei multe ore de amărăciune. În 543 Împăratul Iustinian a dat un decret prin care condamna diferite erezii ale lui Origine, decretul a fost trimis apoi de patriarhii răsăriteni, pentru a fi semnat de Papa Vigiliu. În direcția gândurilor lui Iustinian împotriva lui Origene, Theodore Askidas, Bepiscop de Cezarea în Cappadocia, și-a
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
celor doi episcopi. Între timp, o nouă dificultate dogmatică s-a dezvoltat la Constantinopol, lucru ce i-a dat papei multe ore de amărăciune. În 543 Împăratul Iustinian a dat un decret prin care condamna diferite erezii ale lui Origine, decretul a fost trimis apoi de patriarhii răsăriteni, pentru a fi semnat de Papa Vigiliu. În direcția gândurilor lui Iustinian împotriva lui Origene, Theodore Askidas, Bepiscop de Cezarea în Cappadocia, și-a îndreptat atenția asupra faptului condamnării deferitor reprezentanți a Scolii
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
a fost cel de-al 109-lea pontif după liber pontificales. Acesta era român din zona Via Lata , fiind a 3-lea pontif cu numele Adrian. Cronicarul Martin Polono îi atribuie lui Adrian al III-lea două decrete : instalarea suveranului pontif să se facă fără a mai fi necesară prezenta trimișilor imperiali ; iar la moartea lui Carol cel Gros , care nu aavut urmași , coroană să revină unui principe italian. La sfârșitul lui 884 murea regele Franței, Carloman , iar
Papa Adrian al III-lea () [Corola-website/Science/305415_a_306744]
-
împărat rugându-l să-l ajute împotrivă expansiunii bizantinilor în sudul Italiei (unde din 1017 și normanii s-au făcut simțiți ca o nouă forță politică). Sinodul de la Pavia (1022) ținut împreună de papă și de împărat a stabilit anumite decrete pentru reformarea bisericii, însă fără să ascuțească obligația la o viață celibatară a clerului. Tot împreună cu Henric a luptat la mai multe sinoade împotrivă simoniei și în favoarea celibatului. Din cooperarea fructoasă cu Henric a rezultat și adăugarea definitivă a cuvântului
Papa Benedict al VIII-lea () [Corola-website/Science/305422_a_306751]
-
La scurt timp, Francmasoneria din Anglia s-a instalat la Florența, iar apoi, la Romă. a fost nevoit să o condamne, amenințându-i cu excomunicarea (afurisirea) pe toți aderenții acesteia. A emis, în 1738, bulla "În eminenți", care constituie primul decret îndreptat contra francmasoneriei. A primit în Biserică Catolică un mare număr de copți monofiziți. A încercat să realizeze reunificarea Bisericii Române cu Biserică Ortodoxă. A cerut Patriarhului armean să ridice anatema îndreptată contra Conciliului de la Calcedon și contra Papei Leon
Papa Clement al XII-lea () [Corola-website/Science/305443_a_306772]
-
această perioadă, s-a opus intrării în PNL a unor foști activiști comuniști notorii, fapt pentru care a suferit numeroase șicane din partea autorităților locale. A fost președintele comisiei pentru acordarea certificatelor de revoluționar. În această calitate, nu a semnat nici un decret de "revoluționar", încercand să combată toată impostura care s-a creat cu aceste certificate. De asemenea, a fost membru al Comisiei pentru industrie si servicii, precum si al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. a considerat mereu că
Constantin Andreescu () [Corola-website/Science/305463_a_306792]
-
scăpa de noile autorități comuniste (vezi și detalii biografice. A absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnice București în 1971. Iniațiative legislative <BR> -Proiect de lege pentru stabilirea Zilei Naționale (iulie 1990) <BR> -Proiect de lege pentru modificarea Decretului Lege al CPUN nr 8/1990 privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice (octombrie 1990) <BR> -Proiect de lege pentru anularea tuturor drepturilor acordate ilegaliștilor comuniști (noiembrie 1990) <BR> -Proiect de lege pentru acordarea de îndemnizații foștilor deportați și internați în
Octavian-Dan Căpățînă () [Corola-website/Science/305461_a_306790]
-
și funcția de șef de sector (iunie 1989 - ianuarie 1990) În ianuarie 1990, este ales ca membru și consilier (membru al Biroului Executiv) în cadrul Consiliului Provizoriu de Unitate Națională (inițial: Consiliul Frontului Salvării Naționale), participând la demararea, proiectarea și redactarea Decretului Lege nr. 54/1990 care permitea indivizilor să fie antreprenori în IMM-uri sau alte forme începând astfel liberalizarea economiei după căderea sistemului comunist din România. În urma alegerilor din 20 mai 1990, Bujor-Bogdan Teodoriu este ales ca deputat de Suceava
Bujor-Bogdan Teodoriu () [Corola-website/Science/305475_a_306804]
-
revoltele din Imperiul Rus și promitea acordarea de libertăți civile pentru poporul rus, inclusiv: inviolabilitatea persoanei, libertatea religie, libertatea cuvântului, libertatea de asociere și libertatea de întrunire, o largă participare la alegerile pentru Dumă, introducerea votului universal și emiterea unui decret care să asigure că nici o lege nu va fi aplicată dacă nu va avea aprobarea Dumei de Stat. Proclamația a fost precursor al primei Constituții din întreaga istorie a țării. În realitate, Proclamația (ca și Constituția de fapt) nu a
Proclamația din octombrie () [Corola-website/Science/301463_a_302792]
-
înaintează Camerei Aulice de la Viena „Proiectul modest de organizare a Banatului Timișoarei”. După aprobarea proiectului s-a întocmit „Comisia de organizare a Țării Banatului”, care va funcționa sub conducerea contelui Mercy. În sfârșit, la 28 iunie 1719, Împăratul a semnat Decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la Timișoara, care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei Habsburgice și reședința principalelor structuri administrative. S-a creat însă un aparat administrativ stufos, care impunea treptat o nouă mentalitate în
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu o administrație proprie. Însă, prin Constituția din 4 martie 1849, bănățenii au fost scindați în Voivodina sârbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria. Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului iar orașul își menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea nestânjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană modernă. Anii interbelici au fost marcați de multiple împliniri pentru locuitorii orașului. La 15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar, prin Decretul semnat de Regele Ferdinand I, întemeindu-se Universitatea Școala Politehnică. În 11 - 13 noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I, Reginei Maria, primului ministru I.C.Brătianu. În octombrie 1925 Timișoara găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
declanșează de acum un val de epurări, arestări și o violentă propagandă de "demascare" a celor cunoscuți pentru convingerile lor democratice, propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau "marele prieten de la răsărit" ca salvator al României. Prin Decretul Lege 1640/1945 numeroși timișoreni (bărbați între 17-45 de ani, femei între 17-30 de ani) au fost ridicați și deportați în lagăre de muncă, iar în întreprinderile industriale și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere. Profesori universitari, medici, ingineri, avocați
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
a fost găsit de revoluționari. A demisionat în 22 decembrie 1989, la cererea revoluționarilor care ocupaseră sediul Comitetului Central al PCR în urma fugii din acea clădire a președintelui Nicolae Ceaușescu. Ultimul său act în calitate de șef de guvern a fost semnarea decretului de eliberare a tuturor prizonierilor politici și a celor arestați în urma demonstrațiilor anticomuniste. Dăscălescu a fost trimis în judecată în anul 1990, fiind inculpat în procesul "Lotul CPEx". Inițial, Dăscălescu și ceilalți inculpați au fost acuzați de genocid, dar, pentru că
Constantin Dăscălescu () [Corola-website/Science/299975_a_301304]
-
parte dintr-un comitet de reeducare. În timpul detenției i-a murit mama, iar el a fost înștiințat de acest fapt de către fratele lui, închis și el în aceeași închisoare. În 1964 a fost eliberat, împreună cu alți deținuți politici, în urma unui decret dat de autorități pentru anularea detenției politice. În anul 1966 a fost trimis de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul "Arhiepiscopiei Ortodoxe Române": secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Național din București, după naționalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era stabilit de Direcția de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
întâi înzestrată cu 30.000.000 lei, la care se adăuga și prețul locurilor expropriate care se vindeau de către Primărie, precum și 50% din valoarea locurilor virane. Vintilă Brătianu a dat o nouă viață acestei legi prin promovarea și adoptarea, prin Decretul Regal 1309 din 14 aprilie 1909, a unui articol suplimentar care a autorizat comuna București să emită timp de cinci ani obligațiuni comunale, în valoare nominală de 1.000.000 lei-aur și care putea ajunge până la 1.500.000 lei-aur
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
de penitenciare, Petrișor Ridichie. Penitenciarul a fost înființat în anul 1864, unitatea având o capacitate de 150 de locuri. După anul 1956, a fost extins, amenajându-se în interiorul acestuia un club, birouri și un dormitor pentru cadre. Ca urmare a Decretului de grațiere și amnistiere nr. 115 din anul 1977, penitenciarul rămâne aproape gol iar prin Decretul Consiliului de Stat nr. 225, acesta este desființat. În 1983 este repus în funcțiune iar în 1984, locul de deținere este demolat, reconstruindu-se
Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/313066_a_314395]