40,334 matches
-
o bază reală în realitatea istorică românească, mai exact fapte istorice, sociale, economice și culturale, dar și date statistice, care dovedesc ființarea de forme fără fond. Ea este o coordonată a gândirii românești de toate nuanțele, întrucât abordează căile de modernizare, iar judecăți despre evoluția capitalistă a țării regăsim în scrierile tuturor categoriilor de specialiști, de la istorici și filosofi până la economiști și juriști. În acest sens, este de reținut rolul activ, catalizator al teoriei în dezbaterea culturală, în proiectarea soluțiilor asupra
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
poate fi ocolită" în analizele despre evoluția modernă a societății. Conceptul ,modernitatea tendențială” explică modernitatea din spațiile nonoccidentale:,In relation with non-Western modernity, Constantin Schifirnet has introduced the interesting concept «tendentious modernity»”. Constantin Schifirneț propune, pentru a descrie procesul de modernizare, conceptul de modernitate tendențială. În lucrarea "Formele fără fond, un brand românesc", descrie, pentru prima dată, conceptul de modernizare tendențială prin care este desemnat ,actul de dezvoltare a societății românești în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
relation with non-Western modernity, Constantin Schifirnet has introduced the interesting concept «tendentious modernity»”. Constantin Schifirneț propune, pentru a descrie procesul de modernizare, conceptul de modernitate tendențială. În lucrarea "Formele fără fond, un brand românesc", descrie, pentru prima dată, conceptul de modernizare tendențială prin care este desemnat ,actul de dezvoltare a societății românești în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință care coexistă cu structurile sociale, cu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii. Toate anomaliile, contradicțiile, discrepanțele apărute în procesul de modernizare sunt, de fapt, fenomene caracteristice noului trend de dezvoltare capitalistă care a fost însă doar parțială și nu deplină. Așa se explică, de exemplu, neoiobăgia, care nu este o formă nouă de iobăgie, ci capitalism tendențial sau capitalism parțial, lipsit
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
descrierea modernității tendențiale ca o modernitate mozaicată: ,...the sociologist Constantin Schifirnet called «mosaic modernity», a fusion of a socio-economic and cultural pre-modernism, modernism and postmodernism”. Prin modernitatea tendențială se propune o înțelegere a modernității în spații în care ritmul de modernizare culturală și politică este mai rapid decât evoluția economiei. Este menționată descrierea modernitții: ,This represents a transition from a traditionalist society to a modern one characterised by industrialisation, law, welfare, wealth, and science through education (Schifirneț, 2012)”.Modernitatea tendențială se
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
decât evoluția economiei. Este menționată descrierea modernitții: ,This represents a transition from a traditionalist society to a modern one characterised by industrialisation, law, welfare, wealth, and science through education (Schifirneț, 2012)”.Modernitatea tendențială se referă la acțiunile și ideile despre modernizare care rămân parțiale și nefinalizate. Datorită faptului că modernitatea este doar o tendință, societatea cunoaște o succesiune neîntreruptă de tranziții, dar nici una dintre tranziții nu și-a atins obiectivele de schimbare pentru care a fost produsă. În acest sens, modernitatea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cea mai mare parte o aspirație, un obiectiv care urmează să fie atins, dar niciodată pe deplin realizat. Din punct de vedere temporal, evoluția tendențială nu este certă și univocă, dar probabilistică. Având în vedere lipsa sau insuficiența resurselor de modernizare interne (ideologice, economice, administrative, financiare etc.), modernitatea tendențială este un tip de modernizare asimptotică, care nu reușește să ajungă la cerințele modernității, indiferent de cât de aproape pare să se apropie de modernitatea occidentală. În societățile cu o evoluție modernă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
dar niciodată pe deplin realizat. Din punct de vedere temporal, evoluția tendențială nu este certă și univocă, dar probabilistică. Având în vedere lipsa sau insuficiența resurselor de modernizare interne (ideologice, economice, administrative, financiare etc.), modernitatea tendențială este un tip de modernizare asimptotică, care nu reușește să ajungă la cerințele modernității, indiferent de cât de aproape pare să se apropie de modernitatea occidentală. În societățile cu o evoluție modernă tendențială, modernitatea evoluează lent și cu dificultate prin rețeaua complexă de structuri socio-instituționale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
rețeaua complexă de structuri socio-instituționale ale societății patriarhale și tradiționale și, prin urmare, modernitatea nu este structurată sub o formă dominantă în instituții, în grupuri și în viața cotidiană. În consecință, modernitatea apare ca un standard produs prin procesul de modernizare în Occident și este considerat model de dezvoltare pentru orice societate pentru a atinge același nivel de dezvoltare ca țările occidentale. Modernitatea există în orice societate, dar valorile și standardele sale nu există peste tot în integralitatea lor, ci doar
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din Social Science Information (Tendential modernity, Social Science Information, March, vol. 51, no. 1, 2012), C. Schifirneț vorbește despre o modernitate tendențială
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
individ și grup social.”. Schifirneț prezintă cauzele modernității tendențiale românești. O primă cauză a fost și este lipsa societății civile: Românii au evoluat în alt spațiu cultural cu alte reguli economice și sociale în raport cu nordul și vestul Europei. În schimb, modernizarea României este caz particular al modernizării societăților periferice din spațiul european. Dacă în Occident au existat centre unde ideile moderne puteau germina și se puteau dezvolta în plenitudinea lor, idei care apoi au fost universalizate, în Estul Europei pregnantă a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cauzele modernității tendențiale românești. O primă cauză a fost și este lipsa societății civile: Românii au evoluat în alt spațiu cultural cu alte reguli economice și sociale în raport cu nordul și vestul Europei. În schimb, modernizarea României este caz particular al modernizării societăților periferice din spațiul european. Dacă în Occident au existat centre unde ideile moderne puteau germina și se puteau dezvolta în plenitudinea lor, idei care apoi au fost universalizate, în Estul Europei pregnantă a fost dependența de spațiul imperial, potrivnic
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
modernității tendențiale: , În România capitalismul s-a născut la intersecția dintre aspirația unor grupuri de a se adapta spiritului modern și tendințele expansioniste ale capitalismului occidental. Capitalismul ca sistem social a fost adoptat din rațiuni geopolitice și de strategie națională, modernizarea fiind calea fundamentală de desprindere de influența otomană și cea rusească, însă transformările capitaliste au avut loc în lipsa unei tradiții economice capitaliste și a unei clase de mijloc puternice, în stare a domina spațiul public.”. Capitalismul românesc din secolul XXI
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
asistată din partea statului sau a grupurilor de putere. Statul a reușit doar să construiască bazele unei democrații tendențiale, formale și politicianiste. Modernitatea tendențială este o modernitate acceptată de societatea legală; formal, ea cuprinde direcția către democratizare, însă acțiunea factorilor de modernizare este mereu frânată sau chiar împiedicată de împrejurările vechi, cu mai multă stabilitate și influență mai puternică asupra societății reale. . În societățile cu modernitate tendențială are loc fenomenul supraîncărcării justiției. Aceasta este văzută ca o soluție miracol, de salvare, dar
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
instituțiilor europene. Europenizarea are loc într-un spațiu în care s-au asociat țări cu niveluri diferite de dezvoltare economică și socială și, prin urmare, Comunitatea Europeană a preluat toate problemele derivate din diferențele dintre membrii săi. Fără o nouă modernizare nu este posibilă diminuarea decalajului dintre membrii Uniunii Europene. Europenizarea societății românești este abordată în contextul modernității tendențiale, descrisă ca o construcție politică și instituțională și nu ca act de edificare a unei economii si societăți moderne funcționale și prospere
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Europenizarea societății românești este abordată în contextul modernității tendențiale, descrisă ca o construcție politică și instituțională și nu ca act de edificare a unei economii si societăți moderne funcționale și prospere. Intrată in Uniunea Europeană, societatea românească va cunoaște o nouă modernizare, dar aceasta nu poate trece peste evoluția specifică a statului român modern. Dacă această nouă modernizare se va face doar prin aplicarea strictă a regulilor Comunității Europene ea riscă să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și nu ca act de edificare a unei economii si societăți moderne funcționale și prospere. Intrată in Uniunea Europeană, societatea românească va cunoaște o nouă modernizare, dar aceasta nu poate trece peste evoluția specifică a statului român modern. Dacă această nouă modernizare se va face doar prin aplicarea strictă a regulilor Comunității Europene ea riscă să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică etc. El definește ideea națională ca viziune a unei comunități naționale despre identitatea și psihologia sa, și modul cum ea le afirmă în conduite și mentalități
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
în răspunsul lor la problemele caracteristice procesului de construcție națională a socialului. Studiile sale aduc noi interpretări ale unor mari cugetători români. Amintim ideile sale despre sociologia dezvoltării culturale la Kogălniceanu, conceptul de gândire paradigmatică la Eminescu, concepția maioresciană despre modernizarea culturală, gândirea politică a lui Aurel. C. Popovici, etnicitatea la C. Rădulescu-Motru, morfologia națiunii la S. Mehedinți, dimensiunea religioasă a națiunii la Nichifor Crainic, revoluția la Mihai Ralea etc. În acest sens, este combătută perpetuarea unor imagini simplificatoare despre o
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sunt un element de coagulare a sferei publice integrate în sfera publică europeană. Știrile din mass-media fac referiri marginale la normele europene. Cartea include cercetări ale autorului, privitoare la impactul mass-mediei asupra societății românești, cu distincțiile necesare între modernitate și modernizare, social și socializare. Studiul mijloacelor de comunicare în masă vizează descrierea rolului acestora într-o societate marcată de modernitate tendențială și de procesul de europenizare. Constantin Schifirneț are contribuții în studiul comunicării online. A adus argumente privind teza că rețelele
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
860,000 de persoane, în 2007 și se estimează că până in 2030 numărul celor ce vor locui în acest oraș va depăși 3 milioane. În vederea adaptării orașului pentru o astfel de populație, în prezent se desfășoară vaste proiecte de modernizare a infractiunii. Din punct de vedere economic, Abu Dhabi s-a bazat în mod tradițional pe petrol, deținând rezerve uriașe, a căror exploatare se estimează că va mai dura 100 de ani, dar în același timp a încercat în mod activ
Abu Dhabi () [Corola-website/Science/311072_a_312401]
-
divizări • Coaching antreprenorial • Evaluarea întreprinderii • Vânzarea întreprinderii • Administrarea insolvabilității, reorganizarea firmelor în vederea redresării cuprinde analizele strategice de tip general ( de exemplu SWOT ) și aplicarea metodelor de analiză strategică atât din perspectiva competitivității, cât și a experiențelor strategice în restructurare și modernizare. Principalele Produse de consultanță din acest subdomeniu sunt: • Analiza punctelor țări și slabe • Analiza potențialului intern și de piață • Măsurarea eficienței și a performanțelor • Evaluarea patrimoniului • Evaluarea tehnologică • Analiza poziției pe piață și față de concurență • Benchmarking • Analize tipologice și comparative
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
cu plasament și reorientare profesională cuprinde activități de actualizare rațională a cunoștințelor și experiențelor acumulate de personal, îmbinate cu asigurarea continuității activităților, chiar și prin reorientare profesională și dislocare teritorială. Produsele de consultanță, în acest subdomeniu, sunt în curs de modernizare și consacrare pe noi principii de utilizare cât mai completă și adecvată a resurselor umane. "3. Marketing și servicii de piață,relații publice" SUBDOMENIILE CONSACRATE în practică de consultanță sunt: Cercetarea de marketing și analiza pieței • Analiza concurenței • Analiza potențialului
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
pieței Analiza de marketing și analiza desfacerii Eficientă canalelor de distribuție • Analiza portofoliului de clienți • Analiza organizării marketingului Marketing strategic • Strategia grupurilor țintă • Strategia mediului de afaceri • Managementul inovării produselor • Politică mărcilor • Internaționalizarea • Strategii de intrare pe piată • Diversificarea produselor Modernizarea distribuției • Organizarea desfacerii • Controlul activității interne • Controlul activității externe • Canale de distribuție • Distribuția fizică și rețele • Metode moderne de vânzări • Computer-Aided-Selling Marketing operațional • Dezvoltarea produselor și a sortimentelor • Concepte de promovare ale vânzării • Concepte de comunicare în distribuție Consultanță pentru
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]