KorAP: Find »[drukola/base=preot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1548 1549 1550 ...1580 >

39,491 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a fost sfințit preot. Doi ani mai târziu, a venit la Iași ca profesor la Seminar, funcție în care a rămas până în 1894, când a murit rectorul Francisc Habeni, moment în care Wiercinski a primit acest titlu. A coordonat activitatea preoților iezuiți din pastorație. După trei ani de rectorat, a plecat din țară pentru aproape un an de zile. A revenit pentru doi ani, apoi a plecat din nou și s-a întors în 1902, ca paroh de Botoșani 559. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și nici o ... vacă564. A decedat într-un spital din București, în anul 1942. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din același oraș565. II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași II.3.2.1. Revistele diecezane În anul 1908, preotul Iosif Malinovschi a lansat un apel pentru înființarea și publicarea unei reviste catolice. Aceasta urma să poarte numele Foaia catolică, însă ea nu s-a materializat niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. Prima etapă în apariția

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ideea apariției unei prese catolice în Moldova nu a fost abandonată; cinci ani mai târziu, la data de 1 ianuarie 1913, s-a tipărit primul număr al revistei Lumina creștinului. Cel care și-a asumat responsabilitatea publicării ei a fost preotul Anton Gabor. Scopul înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
revistei Lumina creștinului. Cel care și-a asumat responsabilitatea publicării ei a fost preotul Anton Gabor. Scopul înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a publicat primul număr din fonduri proprii, hotărât fiind să înființeze prima revistă catolică din Moldova și să o susțină din propriul salariu 566 timp de un an. La sfârșitul anului, a constatat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sfârșitul anului, a constatat că suma investită a fost amortizată; din acest motiv, publicația a reușit să apară în continuare, deși inițial se primiseră doar 18 cereri de abonament. Primul număr s-a editat în 2000 de exemplare, fiind destinat preoților din episcopiile de Iași și București, dar și credincioșilor catolici. Redacția și administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat pe strada Comănescu nr. 6, actuala locație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Milan"569, "Adventul"570 etc. Acestea aveau rolul de a clarifica și de a explica probleme de teologie, evenimente legate de istoria bisericii, episoade din viețile sfinților. Prin tematica și limbajul articolelelor existente în revistă, ea s-a adresat atât preoților, cât și laicilor, persoanelor cu educație aleasă, dar și oamenilor de rând. Pe prima pagină a revistei din 1 august 1913 a apărut articolul cu titlul " Avem pace" (ce făcea referire la conflictul din Balcani), care a fost încheiat cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ca să plătească la timp abonamentele. În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și în anul următor. Gazeta își conturase drumul și orientarea care vor fi urmate apoi pe întreaga perioadă a existenței sale. Al doilea an al apariției revistei Lumina creștinului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
susținut pe redactorul ei și pe colaboratorii acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I. Camilli, episcopul de Iași)"576. Episcopii de Iași au încurajat constant presa catolică din Moldova, iar după 1918 și pe cea din Basarabia indiferent de limba în care erau tipărite

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I. Camilli, episcopul de Iași)"576. Episcopii de Iași au încurajat constant presa catolică din Moldova, iar după 1918 și pe cea din Basarabia indiferent de limba în care erau tipărite publicațiile intervenind pe lângă autoritățile statului pentru a da permisiunea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
religioase care apăruseră în acea perioadă, precum și locul de unde acestea puteau fi procurate. Pentru ostașii catolici care au participat la Primul Război Mondial, a fost editată o broșură: Căința Desăvârșită, ce a apărut în peste 2000 de exemplare, cu sprijinul preotului Ulderic Cipolloni și al d-nei Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost consemnată și ea în paginile publicației, printr-un articol în care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
morală și teologie, au fost oferite exemple din Viețile Sfinților, s-au publicat cântece și poezii religioase. După Marea Unire din 1 decembrie 1918, revista și-a reluat activitatea. Au apărut noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
religioase. După Marea Unire din 1 decembrie 1918, revista și-a reluat activitatea. Au apărut noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și cărțile greco-catolice; drept urmare, prima pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o sursă importantă de susținere a activității acestora. În Lumina creștinului au apărut și numeroase articole care aveau ca scop lămurirea unor teme teologice și explicarea unor informații din Biblie. Miza acestei publicații a fost cam aceeași cu cea a preotului de la amvon, adică: "să-i instruiască pe credincioși, să-i facă să înțeleagă cine este Dumnezeu, ce reprezintă Biserica, ce e bine și ce e rău în lume"586. Materialele aveau un nivel mediu de întelegere, ceea ce a dus la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acestei zile "se putea cunoaște viața religioasă a populației"588. El a explicat pe înțelesul tuturor ce însemna să sfințești ziua de duminică: "1 Repausul duminical și 2 Sfințirea propriu-zisă (mersul la Biserică)", îndemnându-i pe credincioși să apeleze la preot când nu le este clar ce munci și în ce condiții realizarea acestora nu este considerată păcat. În finalul materialului au fost expuse pedepsele lui Dumnezeu pentru cei care nu respectau porunca Lui și nu cinsteau ziua de Duminică 589

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la izbucnirea Marelui război. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei Otilia Ferderber "pentru ajutorul financiar dat Editurii "Presa Bună" pentru realizarea și tipărirea a 2000 de exemplare dintr-o broșură, o cărticică intitulată Căința Desăvârșită menită să însoțească soldații catolici pe front"606. Cu învoirea comandanților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
demonstra o trăire creștină în astfel de momente. A fost relatată o întâmplare petrecută în Paris, unde un soldat rănit aflat în sala de asteptare a gării a cerut să fie spovedit; un alt soldat rănit foarte grav care era preot militar a reușit să-l spovedească, după care ambii au decedat 608. Această povestioară a fost trecută la rubrica de informații externe, considerându-o ca fiind o întâmplare reală. Se accentua astfel importanța și dăruirea preoților militari față de toți soldații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
foarte grav care era preot militar a reușit să-l spovedească, după care ambii au decedat 608. Această povestioară a fost trecută la rubrica de informații externe, considerându-o ca fiind o întâmplare reală. Se accentua astfel importanța și dăruirea preoților militari față de toți soldații care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
considerându-o ca fiind o întâmplare reală. Se accentua astfel importanța și dăruirea preoților militari față de toți soldații care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care nu ținea cont de tabăra din care ei făceau parte. S-a subliniat faptul că "Biserica Catolică, din punct de vedere spiritual și moral, nu făcea deosebire între națiuni și nu privea factorul național ca unul prioritar, oferindu-se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tabăra din care ei făceau parte. S-a subliniat faptul că "Biserica Catolică, din punct de vedere spiritual și moral, nu făcea deosebire între națiuni și nu privea factorul național ca unul prioritar, oferindu-se ca exemplu fapte a doi preoți din tabere diferite, însă ambii aflați în slujba lui Dumnezeu"610. Articolul intitulat " Neutralitatea Papei în războiul European" reafirma poziția oficială a Bisericii Catolice față de conflagrația mondială. Documentul, scris pe baza declarației Papei din 22 ianuarie 1915, afirma neutralitatea acestuia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
beligerante, ca să statornicească pacea în lume"612. Un material ce prezenta evenimentele importante ale vremii a fost cel dedicat comunizării Rusiei și ateismului manifestat de comuniști. Intitulat "Mișcarea celor fără Dumnezeu în Rusia", articolul oferea informații despre arestarea a 112 preoți și condamnarea lor la moarte (în anul 1936). Datele preluate de la Agenția de presă din Varșovia arătau că în prima jumătate a anului 1936, au fost uciși sau deportați în Siberia 42.800 de preoți ortodocși. Dacă în 1917 în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
informații despre arestarea a 112 preoți și condamnarea lor la moarte (în anul 1936). Datele preluate de la Agenția de presă din Varșovia arătau că în prima jumătate a anului 1936, au fost uciși sau deportați în Siberia 42.800 de preoți ortodocși. Dacă în 1917 în Rusia activau 200 de pastori ai Bisericii Evanghelice, în 1938 doar 4 mai erau în viață. În anul 1936, 800 de preoți catolici au fost închiși, din care 102 uciși, iar restul deportați. Revolta Bisericii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a anului 1936, au fost uciși sau deportați în Siberia 42.800 de preoți ortodocși. Dacă în 1917 în Rusia activau 200 de pastori ai Bisericii Evanghelice, în 1938 doar 4 mai erau în viață. În anul 1936, 800 de preoți catolici au fost închiși, din care 102 uciși, iar restul deportați. Revolta Bisericii împotriva acestei mișcări comuniste era atât de categorică, încât în articol au fost oferite informații și referitor la reprimarea religiei islamice: "Mișcarea celor fără Dumnezeu se îndreaptă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
episcopiilor. Un alt subiect abordat a fost cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu), al originii românilor catolici din Moldova și alte articole cu caracter istoric. La aceste probleme a încercat să răspundă în mai multe rânduri preotul Ioan Mărtinaș. Lumina creștinului a fost tipăritura din dieceza de Iași cu cele mai multe informații externe. Ea îi înștiința pe cititorii catolici din Moldova despre evenimentele petrecute în comunitățile catolice din lumea întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]