11,463 matches
-
zahăr pe deasupra. PRAJITURA KANDIA 200 g margarină, 175 g zahăr, 5 ouă, arome, 375 g făină, 1 praf de copt, sare, 250 g smântână Se freacă zahărul cu ouăle, adăugăm margarina, smântâna, praful de copt, făina și la urmă, încorporăm un compot de ananas și două mandarine. Se coace într-o tavă tapetată, iar când o scoatem, o ungem cu gem de caise, căpșuni sau figurine colorate. Prăjitura se face în tavă pătrată. PRAJITURA KRISTA 250 g margarină Rama, 3
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
10 gălbenușuri și 250 g zahăr se freacă pe baie de aburi, până devine ca o smântână groasă. Când este călduță, se adaugă 2 lingurițe de ness frecate cu puțin zahăr și 2 lingurițe de apă caldă. Crema rece se încorporează în 250 g unt. Se pune crema peste blat, iar deasupra decorăm cu ciocolată rasă și nucă de cocos. PRĂJITURĂ ANA CU ANANAS Blatul - se bat 6 ouă cu 6 linguri de zahăr, se adaugă o lingură de cacao, 5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se freacă untul cu 50 g zahăr tos, până se face o spumă. Se adaugă, pe rând, gălbenușurile unul câte unul, pe urmă iaurtul, alunele și coaja de lămâie. Se bat albușurile spumă, adăugând restul de zahăr tos și se încorporează în crema de unt. Se amestecă bine, apoi se coace în tavă tapetată cu unt și făină la foc iute timp de treizeci și cinci de minute. Se scoate, se răcește, apoi se răstoarnă pe un platou. Se unge cu dulceață pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sirop de zahăr (1 kg zahăr și 300 g apă se fierb până se leagă, apoi siropul se dă la răcit; crema este foarte bună cu zeamă de lămâie, dacă adăugăm zeama de lămâie în siropul cald.). Batem până se încorporează tot siropul, apoi amestecăm cu 600 g unt bătut spumă. Crema se poate face și cu ness, cafea sau cacao. PRĂJITURĂ CU COCOS 250 g făină, 2 linguri de cacao, 150 g zahăr, 150 g unt, 1 ou și praf
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de copt și 3-4 linguri de smântână. Se frământă un aluat din care se fac trei foi. Crema - se fierb 500 ml de lapte cu 4 linguri de făină. Separat, frecăm spumă 250 g unt și 250 g zahăr, apoi încorporăm laptele și făina în unt și zahăr, după care împărțim în două părți. Într-una adăugăm vanilie și lămâie, iar în cealaltă jumătate punem rom și cacao. La sfârșit, deasupra se toarnă ciocolată topită. FELIOARA MINUNATĂ Blatul - se freacă 5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care adăugăm 200 g făină și ½ de plic de praf de copt. Se coace în tavă tapetată cu ulei și făină. Crema - se fierbe o cană de lapte cu 2 linguri de făină și 200 g zahăr. Crema fiartă o încorporăm încet în 200 g unt frecat în prealabil, apoi adăugăm 100 g nucă măcinată și un plic de zahăr vanilat. Glazura - 5 albușuri se bat pe aburi cu 250 g zahăr pudră. Aranjarea se face astfel: blatul, crema, albușul, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bicarbonat; în loc de făină și nucă se pot adăuga 150 g nucă de cocos. Crema - se bat spumă 6 gălbenușuri cu o cană de zahăr și 50 ml de lapte; se fierbe pe baie de aburi până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt, apoi se adaugă o banană pasată sau o cană de vișine. Aranjarea se face - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I - cremă - blatul II, iar deasupra se toarnă o glazură făcută din ¾ de cană de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de făină și o lingură de amidon sau budincă de vanilie. Când fierbe laptele, adăugăm totul bine amestecat și lăsăm să fiarbă un clocot bun, apoi se dă la rece. Separat, se freacă 200 g unt, în care și se încorporează câte o lingură de cremă în unt, până iese ca o maioneză. Se întinde crema peste foaia coaptă, iar deasupra se pune nucă de cocos. PRĂJITURĂ RECE Se face un blat rece din 600 g biscuiți pisați, 600 g nucă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se coace un blat care rece se taie în două. Crema - se amestecă 4 gălbenușuri cu 10 linguri de zahăr, 5 linguri de lapte, 3 pachețele de vanilie, apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat și 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați până se topește. Striviți zmeura, apoi adăugați sucul de lămâie, gălbenușurile și albușurile bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți într-un vas și răciți timp de 4 ore. Înmuiați vârful boabelor de zmeură pentru ornat în ciocolată albă, topită, lăsați să se răcească, apoi înmuiați-le în ciocolata cu lapte și lăsați să se întărească. ȘERBET DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și dăm la congelat. Brânza de vaci o dăm la mixer cu 200 gr. de zahăr, trei gălbenușuri și un pachețel de vanilie să se omogenizeze bine, batem albușurile spumă și le adăugăm în brânză, amestecăm cu mixerul până se încorporează bine. Aranjăm pe farfurie crema de brânză pe mijloc și roată, pe lângă brânză, aranjăm jumătăți de căpșuni și dăm la cuptorul încins sau la microunde timp de trei minute. Scoatem din cuptor, punem peste brânză două linguri de înghețată, decorăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
iubirea condiționată a părinților („Te iubesc dacă””). Pierderea partenerului ar însemna pierderea stimei de sine („Nu pot fi așa cum cred că sunt decât dacă tu îmi arăți că mă vezi așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a încorpora, de a-l înghiți pe celălalt în relație; doar în măsura în care poate face acest lucru, se simtă validat. Partenerul nu este decât o parte din sine însuși. Partenerul simbolizează dragostea părintească posesivă, al cărei mesaj era: „Tu ești o parte din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
între o vocație "profesională", bine integrată spațiului comun, și o vocație retractilă, manifestată în spațiul privat, capătă astfel semnificație deplină în cazul vieții conduse de o chemare națională. E esențial dacă profesiile, instituțiile și activitățile înregistrate în nomenclatorul oficial pot încorpora dorința națională sau, dimpotrivă, o exclud; dacă viețile orientate de aspirația naționalistă pot să se recunoască în ceea ce fac sau dacă sunt forțate să se replieze în domeniul privat. Astfel, ca sursă a unei democratizări a vocației, dorința națională angajează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ruinător al viețuirii publice de atunci lipsită de orice scop comun și mai înalt 72. Aceasta e situația-tip. În absența unei posibilități de a-și manifesta aspirațiile, de a răspunde în spațiul public apelului național și de a-l încorpora în activitatea sa, scriitorul decide să se retragă. Este modelul unei vocații condiționate strâns de un context politic și istoric nefavorabil. Biografii țin să plaseze la distanță narațiunea vieții - "altădată", "pe atunci" - ca să marcheze decalajul față de temporalitatea restricțiilor. Pentru că această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui text direct spre societate, ca să transforme un joc al limbii în patos al existenței. În acest sens, Dimitrie R. Rosetti, autorul unui dicționar al contemporanilor, putea să spună în 1897 că scriitorii nu au nevoie de biografie pentru că o încorporează în creația lor: "Toată lumea n-a fost Bolintineanu, Sion, sau alt literat spre a i se găsi viața în numeroasele modeluri de proză și poezii ce se tipăresc anual cu autorizația ministerială"125. Pe acest drum avea să se sacrifice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuia să fie 4 deținuți. Trebuia sudate niște borne, niște bariere. Aceste borne erau niște mamuți de beton sub formă trapezoidală, cu latura de sus de 25 de cm, iar jos cu latura de 80 de cm. La mijlocul bornei era încorporată în beton un fel de șină de cale ferată mai îngustă. Pe aceste borne le montam pe taluzul digurilor la trecerea drumurilor peste dig, ca să nu intre căruțele pe dig și să-l deterioreze. Și se suda o altă șină-barieră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lor în oraș", iar producătorii aveau obligații să „păstreze și să aibă marfă îndestulătoare". Garanția calității mărfurilor era asigurată prin condițiile care se stabileau în ceea ce privește modul cum trebuia făcut fiecare obiect destinat pieții, iar falsul ori întrebuințarea unor materiale necorespunzătoare, încorporate în produsul finit, erau aspru sancționate. Aurel Rotaru, în „Anuarul gimnaziului comercial de băieți Vaslui" (1939) referindu-se la întinderea preocupărilor pe care le-a avut C.A. Rosetti o notează și pe aceea mai puțin cunoscută - de proprietar al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Instalarea în scaunul episcopal din Iași a avut loc la data de 22 august 1920550. În perioada cât a fost episcop de Iași, Cisar a luptat pentru redeschiderea cursurilor la seminarul diecezan (întrerupte în perioada războiului). În timpul pastorației sale a încorporat în teritoriile diecezei de Iași parohiile din Basarabia 551 și a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial doi ani mai târziu 552. Nu în ultimul rând, a fost un susținător declarat al presei catolice, conștientizând rolul acesteia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu statele lumii (vezi politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o repoziționare a Bisericii pe scena internațională. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și nu se implica activ în această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei a fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
devorează, gândindu-se la un Kafka/Dracula 579. Deficiența legăturilor este și ea revelată în tema hranei materne (cunoaștem atitudinea anorexică a eroului lui Kafka, adică dezgustul de orice hrană, imposibilitatea de a asimila lumea și de a și-o încorpora, făcând din el o ființă deja în exil). Rolul băuturilor la han, berea în care te bălăcești, laptele (evocat de numele Galater) sau cognacul care se dovedește a fi contrariul a ceea ce promitea și care din elixir magic, băutură "dulce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în centrul atenției problemele tranziției către democrație și dificultățile inerente în consolidarea statalității și a statului de drept; în acest sens au apărut tensiuni între integrarea regională și tendința de fragmentare, între centrele interne ale puterii și periferii, care uneori încorporează zone necontrolabile de-a lungul granițelor unor conflicte înghețate. Conflictele și războaiele desfășurate în ultimul deceniu al mileniului doi și începutul mileniului trei, în opinia analiștilor, au fost generate de politică identităților, de revendicarea puterii de către o identitate particulară (care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
În prezent, Politica de vecinătate reprezintă una din preocupările prioritare ale PESC, cele mai importante programe în acest sens ale Uniunii Europene fiind (începând cu anul 1995) Parteneriatul Euro-Mediteraneean (PEM) și (din 2003) Politică Europeană de Vecinătate (PEV), care o încorporează pe prima. Regiunile Orientului Mijlociu, Golfului Persic și Africii de Nord (părți ale Orientului Mijlociu Extins) reprezintă zone importante din punct de vedere strategic 725 și în același timp prioritare în relațiile externe ale Uniunii Europene. Politică UE față de vecinătatea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
A Practical Guide, 2003, p. 18). 3.1.1. Caracteristici ale sistemului de indicatori statistici Sistemul de indicatori este multidimensional astfel încât să fie utilizabil în diverse circumstanțe; este compatibil cu alte sisteme de indicatori și acoperă principalele domenii de activitate; încorporează indicatori care se bazează pe date atât cantitative, cât și calitative; permite utilizări multiple, atât pentru evaluările anuale, cât și analize punctuale sau tematice, la nivel central și regional; se bazează pe o grilă unică de descriere, ceea ce permite standardizarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
manual de utilizare, 2005, p. 17) ISCED-97 este un instrument universal, capabil să răspundă unor nevoi extrem de diverse, el a trebuit să ia în considerație atât condițiile țărilor sărace (unde prioritatea este educația de bază), cât și preocupările țărilor care încorporează deja eLearning în oferta curentă de educație. (Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ Rural, Sistemul național de indicatori pentru educație, manual de utilizare, 2005, p. 18) ISCED-97 clasifică programele educaționale în funcție de șapte niveluri, corespunzătoare ciclurilor și eșalonării după
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
fi exportate, care urmează să acopere pierderile ce ar rezulta ca urmare a deteriorării prețului extern al materiei prime; • acoperirea riscului de preț la vânzarea unor produse în al căror preț extern ponderea hotărâtoare o dețin cheltuielilor cu materii prime încorporate în acestea, materii prime al căror preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]