4,220 matches
-
am văzut, n-am auzit. Dar cum să nu simți nimica tu, pândar, plătit cu bani grei să păzești avutul stăpânului, când se fură un vagon de porumb numai la câțiva pași de tine?... Irimie Popa, mai chipeș și mai îndrăzneț, nu se putu opri să nu zică: ― Ce vagon, domnule plutonier, păcatele noastre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost... Și nici boierul Cosma nu s-a putut plânge de mai mult, uite crucea, dom plutonier
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
găini fugeau cotcodăcind speriate, cocoșul însă, care stătuse să le apere, era prefăcut Într-o grămăjoară de pene însîngerate. Bătrâna îl luă de o aripă și îl tîrî spre casă, bodogănind înăbușit: ― Fire-ar ai dracului! 5 Cu un viraj îndrăzneț, automobilul stopă scurt în fața scării. Grigore, care auzise zgomotul eșapamentului și semnalele sirenei, aștepta pe trepte împreună cu Titu Herdelea. Șoferul închise motorul, sări jos și se repezi de deschise portierele să poată coborî boierii cotoșmăniți în blănuri, pleduri, măști și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bine pe picioare. Cucoana era veselă, le-a vorbit frumos, i-a lăsat și pe ei să vorbească, dar, până la urmă, i-a făcut să înțeleagă că ea va vinde cui dă mai mult și numără toți banii. Petre, mai îndrăzneț, îi spuse: ― De, coniță, noi am cheltuit și-am venit atâta cale, c-am socotit că dumneavoastră, inimă bună, o să vă fie milă de noi și-o să ne vindeți mai lesne, că... Nadina întoarse ochii spre el cu mirare. Recunoscu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și au ajuns ei stăpâni pe toate. ― Altfel de oameni sunt pe acolo, mormăi un glas amărât. Nu ca noi! Acolo oamenii au și pământ și nici nu-s flămânzi și nevoiași ca pe aici! ― Apoi norocul numai de cei îndrăzneți se ține, nu de neputincioșii cu inima-n izmene! ― Numai noi parcă avem terci în loc de sînge! ― Binișor, binișor, băieți! Plutonierul Boiangiu, în uliță, cu ochii în direcția de unde trebuiau să sosească boierii (de altfel, un jandarm postat în dreptul cârciumii lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o chemare tainică. Apoi deodată, pe uliță, dinspre Ruginoasa, se văzu venind un pâlc de oameni, fluierând de zor, parcă nici nu s-ar fi sinchisit de prăpădul din urma lor. Cu cât se apropiau, cu atât oamenii păreau mai îndrăzneți, ca și când ar fi vrut să batjocorească prin purtarea lor pe cei ce stăteau în fața postului de jandarmi. Trecând, unul din grup strigă simplu: ― Bună seara! Primarul, logofătul și plutonierul răspunseră deodată, grăbiți: ― Bună seara! O clipă fluieratul încetă, ca și cum ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
degeaba te-ai mai duce! strigă Pavel sfătos, înapoindu-se degrabă la conac. ― Fire-ar a dracului! bombăni baba, văzîndu-și de treburi, parcă nici nu I-ar fi văzut și nici auzit. În vreme ce mulțimea se îmbrîncea în jurul magaziilor, unii mai îndrăzneți se ciorovăiau din pricina vitelor. Marin Stan scoase din grajduri o pereche de boi și voia să-i ducă acasă, Leonte Orbișor era indignat și răcnea: ― Să-ți fie rușine să pui tu mâna pe boi, că doar tu ai și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
De ce mai vine armata?... Să ne omoare pe noi?... Ce le-am făcut noi lor?... Câini suntem ori oameni, de nu ne lasă să trăim?... Nu ne-au asuprit destul boierii? Porneau răspunsuri de ici-colo, mai sfioase la început, apoi îndrăznețe și răcnite: ― Să vie și armata, că noi tot nu ne lăsăm!... Mai bine murim cu toții, ca să scăpăm de toate!... Nu ni-e frică nouă de armată!... Cu furcile o să-i alungăm, dacă vin asupra noastră!... Nu mai răbdăm, fraților
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ea, băieți!... Zidul militar nici nu clipea, parcă ar fi fost de oțel, în schimb, din mulțimea răzvrătită porniră brusc alte strigăte: ― N-o lăsați, măi oameni, s-o omoare!... Săriți, băieți!... Pe ei, fraților! Ici-colo câte un pâlc de îndrăzneți se avânta spre frontul soldaților, în timp ce alții împroșcau cu bulgărași de pământ sau cu pietre. Calul maiorului, lovit de un bolovan rătăcit, se ridică speriat în două picioare. ― Dumneata aștepți să ne masacreze bandiții? se răsti Tănăsescu la primul-procuror. Nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și umbra acolo. Din cauza asta unele culori lipseau. Spectrul luminii era ca un pieptene știrb. Pesemne lipseau culorile de la capete, nu-mi dau seama, dar precis lipseau albul și negrul. În loc de negru, nu vedeam decât cenușiu. Iar albul cel mai îndrăzneț era un fel de gălbui, ca un gălbenuș de ou care picură. Singurul mod de a vedea negrul ar fi fost bezna, dar în celulele noastre nu era niciodată întuneric. Ardea permanent un bec chior, destul cât să-ți dai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deține. O descriu și pe doamna Yun. Nu știu multe despre felul ei de a fi sau despre familia ei, așa că mă concentrez asupra frumuseții ei. O menționez și pe doamna Li. Descriu diferența dintre firile lor. În timp ce Yun e îndrăzneață și nu-i pasă de părerile celorlalți, Li se întreabă dacă ea este motivul pentru care tușesc oamenii. Rong e un pic geloasă când o menționez pe doamna Soo, cea mai tânără fată, care a plâns în fața Majestăților Lor. Sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
veselă. Și s-ar putea să ai plăcerea s-o vezi aici În seara asta. Cred că tocmai a intrat. —Perfect. De-a dreptul perfect. Ce noroc pe noi! Am luat-o de braț pe Penelope și am pornit-o Îndrăzneț prin fața cozii, sperând să transmitem un anume grad de Încredere.Un negru foarte anorexic, care purta o perucă Afro uriașă și un tricou cu mânecă lungă peste colanți roz Lycra sexy ne-a privit printre genele Încărcate de sclipici. —Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pentru regina Angliei, 75.000 de euro pentru o geacă din piele de crocodil sau 100.000 de euro pentru un ceas placat cu aur și diamante. [...]. Casele de modă care au fost gazdele evenimentului satisfac orice vis, oricât de îndrăzneț ar fi. Extravaganțele clientului sunt divizate în două categorii: stil și epatare. Publicul elitist își comandă toate produsele în funcție de gusturi, astfel aflăm că premierul italian Silvio Berlusconi își alege atent pantofii de la o singură casă de tradiție, Stivaleria Savoia, plătind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
despre ceilalți actori sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea trebuie să-i ia în considerație. Cercetătoarea americană din cadrul Universității North Illinois, Soae L. Peak (1986) a investigat modul în care unii observatori asociază stilurile vestimentare (conservator/clasic, "îndrăzneț", elegant și lejer) cu atribute bipolare precum: inteligent-neinteligent; matur-imatur; încrezător-neîncrezător; perseverent-indolent; credibil-necredibil; adaptabil-neadaptabil; serios-neserios; înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus. Studiul a cuprins un lot de 108 studenți care au clasificat opt fotografii (câte două fotografii pentru fiecare din stilurile menționate anterior
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
menționată cel mai puțin de subiecți. Așadar o persoană străină nouă, pe care nu am mai întâlnit-o într-un alt context, îmbrăcată în stil conservator, este posibil să fie caracterizată favorabil de către noi, comparativ cu cea îmbrăcată elegant sau îndrăzneț (S.L. Peak, 1986, 12). De asemenea, stilul vestimentar conservator a fost asociat atributelor de inteligență, maturitate, încredere, credibilitate, comparativ cu celelalte stiluri vestimentare. Autoarea explică aceste rezultate în sensul că, la nivelul societății americane din acel timp, pledoaria publică pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de succes era favorabilă adoptării costumului de afaceri în stil clasic. Tabelul 3.1. Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru interesul vestimentar și caracteristicile atribuite persoanelor observate (*p ≤ 0,05; **p ≤ 0,01) (S.L. Paek, 1986, 14) Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Total (N = 384) - 0,35** -0,21* 0,016 -0,06 Inteligent 0,01 0,20* 0,02 0,10 Matur 0,24* -0,09 0,12 0,03 Încrezător 0,25** -0,12 0,15 0
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
10 Matur 0,24* -0,09 0,12 0,03 Încrezător 0,25** -0,12 0,15 0,05 Perseverent 0,31** -0,12 0,09 -0,01 Sincer 0,06 -0,02 0,15 -0,01 Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Adaptabil 0,18 -0,14 0,09 -0,16 Serios 0,20 -0,10 0,15 0,02 Înțelegător 0,18 -0,03 0,19 -0,06 Generos 0,20* -0,16 0,015 0,003 Temperat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă semnificativ (S.L. Paek, 1986, 15). Studiul a confirmat că un individ îmbrăcat clasic sau lejer este perceput ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi, iar cel "îndrăzneț" cu indivizii egocentrici și atractivi fizic. De asemenea, cercetarea a indicat o relație liniară între persoanele interesate de moda vestimentară și percepția stilului vestimentar elegant (S.L. Paek, 1986, 15). Alte studii au căutat diferențele de percepție între femei și bărbați
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din sudul Dunării, "despre care se spune că sunt colonii de demult ai celor din Italia". Cinnamus consemnează, pentru prima dată, în textul scris, dovada clară că vlahii (românii) aveau conștiința originii lor romane. Anna Comnena amintește pe acei "oameni îndrăzneți, din părțile muntoase, de sine stătătoare", numiți de ea "arimeni", de fapt "aromâni" din sudul Dunării, ei se bucură de autonomie deplină în plaiurile înalte unde locuiesc. Un istoric francez vorbește despre "nomazii vlahi, stabiliți în văile Vardarului și Strumei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca unul ce venea din patria comună a celor doi. Bogdan, spune el, a cerut o moștenire "ce i se cuvenea" el era, probabil, un fiu al lui Dragoș, rămas în Maramureș, sau o rudă apropiată a lui! Această concluzie "îndrăzneață" a lui Panaitescu este întărită, după el, prin descoperirea inscripției de pe piatra de mormânt a lui Dragoș Vodă, scoasă la iveală de istoricul polonez O. Grevka. Dar susținerea lui Panaitescu nu pare verosimilă. Iorga, după ce prezenta momentul întemeierii, conchidea că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din apropiere, pe nou-veniți, dornici să-și piardă cât mai repede stânjenitoarea virginitate. Raitele prin bordeluri, unde tinerii se iau la întrecere în a-și dovedi bărbăția, sunt un obicei împământenit. Laurii îi revin celui care se arată cel mai îndrăzneț. "Când eram tânăr [...], povestește tot Flaubert, mergeam la bordel cu prietenii, o alegeam pe cea mai urâtă și țineam s-o sărut în fața tuturor, fără să scot țigara din gură. Nu-mi făcea nicio plăcere, însă scopul meu era să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
agitația unui mare bal, când toți pretendenții obișnuiți se înghesuie în jurul ei, tânăra întreabă care dintre partenerii ei de dans din seara aceea va avea îndrăzneala să-și scrie numele pe micul ei evantai de hârtie. Nici nu apucă bine îndrăzneața noastră să lanseze provocarea, că amorezii încep să-și smulgă unul altuia evantaiul, care trece dintr-un salon în altul. După câteva minute, evantaiul îi este redat proprietarei, iar dintre cele cincisprezece nume înscrise pe el Paulinei le recunoaște pe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe degete. Totuși, existența și mai cu seamă îndrăzneala lor prefigurează un model cu totul nou de educație sentimentală, care va triumfa în secolul XX. Este vorba despre nerușinate. Marie Bashkirtseff și "calculele flirtului" Cea mai cunoscută și cea mai îndrăzneață dintre aceste nerușinate este fără îndoială Marie Bashkirtseff (1858-1884). Unica, inimitabila, nesuferita, dar fascinanta Marie Bashkirtseff, capricioasă și nestăpânită, mereu exaltată, îndrăgostită două zile din trei, dar mai ales înnebunită după ea însăși și după frumusețea ei, după tinerețea și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lipește îndelung buzele de "nerușinata mână dreaptă" a fetei. Apoi își petrece brațul în jurul mijlocului ei și o sărută ușor pe obrazul drept. Cum Marie își deschide larg brațele spre el, Pietro o înlănțuie și îi dă o sărutare mai îndrăzneață pe gât. Deoarece Marie tot nu se împotrivește, sfârșește prin a o săruta îndelung pe buze. Vai ei, se lamentează Marie, tânărul se ferește din răsputeri s-o ceară în căsătorie. Nu spune nimic clar". Se pierde în "fraze fugare
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
altceva decât să traducă fenomenul istoric reprezentat de emergența unei noi forme de educație sentimentală în cadrul mediilor înstărite. Ceea ce surprinde, uluiește și uneori șochează spiritele, motivând utilizarea acestui cuvânt inedit, este noua atitudine a domnișoarelor, care devin mai energice, mai îndrăznețe, mai curioase decât fuseseră în urmă cu cincizeci de ani. Este acest joc al seducției, plin de echivoc, la care se pretează acum, fără ca cei care-i supraveghează să bage de seamă tinerii și tinerele din înalta societate. Însă acest
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și se așezară într-un colț. Aici baronul se arătă din ce în ce mai sclipitor; chiar și ea, de la șampania băută, era ceva mai însuflețită. Prin urmare, discuția dintre ei se îndreaptă în scurtă vreme pe un făgaș primejdios". Jocuri de priviri, vorbe îndrăznețe temperate îndată de vreo glumă năzdrăvană, o cascadă de râsete, o apropiere neobservată a trupurilor, a răsuflărilor... baronul și tovarășa sa nu părăsesc această zonă nedefinită, nebuloasă, ambiguă a flirtului. Însă încet-încet, dorința devine palpabilă, tangibilă. Se degajă din cuvintele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]