8,846 matches
-
de tehnică în beton armat și admitea că, minus gustul, Pomponescu însemna ceva ca inginer și că istoria arhitecturii putea nota câteva soluții Pomponescu. Din nefericire, Ioanide, fără nici o răutate, păstra aceste adevăruri pentru sine sau le spunea în cerc îngust de specialiști. La urechile lui Pomponescu, prin indiscreția și fantezia lui Smărăndache, ajunse doar știrea că, după Ioanide, opera arhitecturală a ministrului era în stil de cimitir. După o lună de inutilă expunere, căci nimeni nu venea să vadă proiectele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În odaie pluteau două imagini ale defunctei. Ioanide luă rochița de umeri și o ridică în sus, având sentimentul că se întoarce cu zece ani înapoi, când mai ridica încă în brațe pe Pica. Apoi trecu la un taior foarte îngust pe talie, pe care nu-l văzuse niciodată. Când vreodată Pica ieșise pentru el în taior? Lângă pat descoperi și o pereche de pantofi cu tocuri înalte, alături de niște sandale tocite de dimensiuni mai mici. Recunoscu sandalele ca fiind ale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reflexe, viața emotivă a Ioanei. Un gest îndeosebi șocă pe Pomponescu. Cum exministrul ședea pe o margine a sofalei, cu un picior încovoiat sub sine, Indolenta se întinsese pe spate și-și rezemase capul de trupul lui Pomponescu. Sofaua fiind îngustă, un picior al Indolentei atârna jos, și genunchiul dezgolindu-se, spectacolul din punct de vedere plastic era destul de grațios. Chiar ideea de a sta astfel în tăcere, îndesați unul într-altul, într-un amurg de iarnă, în casă, era agreabilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un fel de delir, care trebuia neutralizat prin pictură.) Pomponescu avu un moment iluzia că va putea să lucreze ca arhitect, ceea ce nu mai făcuse de mult. La Ioanide se prezentă un negustor cu bani, care avea un teren foarte îngust într-un colț de stradă, bine situat, pe care ar fi dorit să construiască un cinematograf. Ioanide vedea neted numai suprafețele exterioare. Altfel, gândea clădirea în sine și apoi căuta terenul. Aci era o problemă mai degrabă de economie și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
amara repulsie, afirmând incompatibilitatea dintre aceasta și lumea sa ideală, arhitectul - suflet plin de candoare - se referă concret la alde Hagienuș, pentru care un conflict temporar, "o dragoste, o ură, o încăierare dintre doi oameni" sunt mai importante "în sfera îngustă în care s-au petrecut, decât un război între popoare". Ioanide nu disprețuiește, prin urmare, societatea, omenirea, din contră, voiește a o consolida prin construcție. În ciuda propriilor teorii idealist-subiective, arhitectul e un om pentru care "lumea exterioară există", altfel ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
foarte complicat, cu detalii, și vopsite cu un lac alb impecabil, contrastând cu sângele închegat al zugrăvelii. Pe unii din pereții cu ușă albă, deasupra unei mensole-altar de marmură, se vedea o excesiv de mare oglindă venețiană, încadrată într-o ramă îngustă de argint afumat, și astfel înclinată încît transporta tot interiorul salonului într-un plan adiacent nebulos și la un cot mai înalt." Undeva, printre mesele de metal încrustat și intarsiat, printre bergerele franceze de stil Aubusson și sumedenia de picturi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Când cultura unei țări cuprinde valori universale, iar politica țării respective promovează valori și interese împărtășite și de alte popoare, crește probabilitatea obținerii rezultatelor dorite, datorită relațiilor de atracție și datorie create în felul acesta. Este puțin probabil ca valorile înguste și culturile mărginite să exercite putere blândă. Statele Unite, de pildă, se bucură de o cultură universalistă. Editorul german Josef Joffe chiar a afirmat cândva că puterea blândă a Americii ar fi mai mare decât forța ei economică și militară. "Cultura
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
colapsul economiei argentiniene, puterea blândă americană s-a erodat semnificativ. Politica guvernamentală poate consolida sau diminua puterea blândă a unei țări. Politica internă sau externă care manifestă ipocrizie, aroganță, nepăsare față de opiniile celorlați sau care se bazează pe o abordare îngustă a intereselor naționale poate submina puterea blândă. De pildă în contextul declinului abrupt pe care l-a înregistrat puterea de atracție a Statelor Unite în sondajele realizate în 2003, după războiul din Irak, majoritatea celor care și-au exprimat dezacordul au
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu de forță sau recompensă, puterea blândă se raportează parțial la felul în care ne elaborăm obiectivele. Politica bazată pe definiții largi și pe clarviziune în stabilirea interesului național devine mai lesne atractivă pentru ceilalți decât politica bazată pe viziuni înguste și mioape. Tot astfel, politica ce exprimă valori esențiale devine cu atât mai atractivă dacă valorile sunt împărtășite. Scriitorul norvegian Geir Lundestad a caracterizat succesul Americii în Europa din a doua jumătate a secolului XX ca pe un imperiu extins
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Statele Unite nu trebuie să se angajeze mai mult decât le-o permit resursele, lideri ai mișcării neoconservatoare l-au îndemnat să facă din drepturile omului, libertatea religioasă și democrație prioritatea politicii externe a Americii și "să nu adopte o perspectivă îngustă a intereselor naționale ale S.U.A."101 După 11 septembrie politica lui Bush s-a schimbat, iar el a ajuns să vorbească despre necesitatea de a folosi puterea americană pentru a instaura democrația în Orientul Mijlociu. După cum au arătat Lawrence Kaplan și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
reciproc avantajoase de pildă promovarea democrației și a drepturilor omului. În astfel de circumstanțe pot rezulta avantaje comune din coordonarea programelor de diplomație publică. Cultivarea în colaborare a diplomației publice poate îndepărta suspiciunile că în joc se află motive naționale înguste.189 Pe lângă aceasta, există momente când cooperarea, incluzând promovarea imaginii publice a unor instituții multilaterale precum NATO sau ONU, poate ajuta guvernele să folosească astfel de instrumente în tratarea chestiunilor delicate precum menținerea păcii, promovarea democrației sau combaterea terorismului. Spre
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în confruntarea mai mult sau mai puțin voită cu apelurile de ofertă sau cu o cerere socială, sub forma unei specializări subdisciplinare cu atât mai apte pentru constituirea unui spațiu de expertiză cu cât se prezintă drept orientată și, deci, îngustă. Practica descriptivă în care constă valoarea acesteia pe o piață a științei în proces de consolidare este subordonată atunci unei logici tehnocratice; absența unei atitudini critice și a unei încadrări metodologice a câmpului de anchetă duce la o repliere asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Împresura fenomenul religios de fiziologie, psihologie, sociologie, economie, lingvistică, arte. Făcând astfel, lăsăm să se scape „ce are unic și iremediabil, vrem să spunem, caracterul lui sacru”. Enciclopedismul l-a ajutat să aibă o viziune largă, de sinteză, depășind viziunea Îngustă a specialistului În creștinism, budhism, islamism sau mozaism. monumentală, de sinteză „Istoria credințelor și ideilor religioase” continuă și completează „Tratatul de istorie a religiilor”. Primul volum, intitulat De la epoca de piatră la misterele lui Eleusius, cuprinde 15 capitole, urmărind comportamentele
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Apoi, sentimentele vechi și răspunsurile vechi reapar în mod automat" (p. 95). Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oportunitățile oferite de noile și agresivele tehnologii de comunicare, ce pun la dispoziția omenirii "rețele(le) de socializare"), fie calea unei degradări constante, prin faptul că tind să devină o realitate pe cât de efemeră, pe atât de superficială, pe cât de îngust și accentuat orientate/interesate, pe atât de artificiale, pe cât de fluctuante, pe atât de sărace (din punct de vedere sufletesc, spiritual). Aflate într-o astfel de cumpănă existențială, relațiile interumane declanșează poziții de abordare diferite ale antropologilor, psihologilor sociali, sociologilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acum. Ne vom opri atenția asupra scanării creierului, pentru că această tehnologie oferă câteva dintre cele mai noi descoperiri în cercetarea biologică a tulburărilor psihologice: a) Tomografia computerizată (CT) este o formă mai evoluată a razelor X. În CT, raze X înguste trec prin capul persoanei într-o singură direcție din mai multe unghiuri. Cantitatea de radiații absorbite de fiecare rază este măsurată, iar din aceste măsurători un program de calculator poate construi o imagine care arată ca și o felie, bucată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
socializare la nivel internațional. Al doilea avantaj al acestei abordări constă în faptul că deschide posibilitatea ca sfârșitul Războiului Rece să poată fi privit ca reflectând o transformare a traiectoriei socializării generate de sistemul internațional. Modelul neorealist are o viziune îngustă asupra socializării întrucât presupune că tendințele sistemice încurajează simpla reproducere a unei balanțe de putere waltziene. Totuși, reformularea modelului liberal arată că dinamica socializării la nivelul internațional ar putea fi mai complexă decât prevede neorealismul. Odată cu apariția unei mase critice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
evaluare preliminară a felului în care principalele puteri europene s-au folosit de instituțiile internaționale pentru a se adapta la schimbările din perioada 1989-1991 (Keohane ș.a., 1993). Totuși, una dintre limitările acestui program de cercetare constă în caracterul său extrem de îngust, cu consecința că exclude arii importante de cercetare. De exemplu, realiștii arată că în Asia de Est există candidați la statutul de putere majoră, dar tiparele interdependenței economice și instituționale rămân subdezvoltate. În lipsa precondițiilor pentru schimbări pașnice, identificate de instituționaliști
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se evidențiază o cale de urmat către o nouă sinteză, în care pacea democratică ar genera efecte de socializare, odată cu apariția la nivel global a unei mase critice de democrații liberale. Anterior acestei etape, instituționalizarea ar putea apărea între limitele înguste specificate de teoria instituționalistă, dar echilibrul dominant va fi oferit în continuare de o balanță waltziană de putere. Totuși, după această etapă, are loc îndepărtarea traiectoriei socializării de balanța de putere și apropierea de pacea democratică. Prin urmare, densitatea instituțională
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un proces complex de favoruri instituționale interne, în care emit angajamente retorice care exagerează riscul reprezentat de amenințările externe pentru asigurarea coeziunii și solidarității naționale. Ulterior, acest "mit al imperiului" iese de sub controlul elitei conducătoare din cauza activităților grupurilor de lobby înguste, imperialiste și militare, care sunt capabile să preia statul. În cele din urmă, elita de stat ajunge să creadă în propria propagandă, din cauza consecințelor neintenționate generate de angajamentele care, inițial, erau pur retorice. Rezultatul acestei interacțiuni complexe a dinamicii politice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un examen serios. Ele se bazează pe ideea de interes public, bine sau prost apreciat, și, în ceea ce mă privește, pledez mai mult pentre ele decât o fac mulți dintre epigonii noștrii contemporani ai lui Cato, mișcați de un spirit îngust de imunditate sau de invidie. Dar ceea ce revoltă conștiința mea de economist, ceea ce mă face să mă înroșesc pentru renumele intelectual al țării mele este momentul când se ajunge (și se ajunge negreșit) la această banalitate absurdă și întotdeauna întâmpinată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
corespunzător de muncitori dezrădăcinați, o populație flotantă, declasată și îndrăznesc să spun periculoasă când fondul se epuizează! Dar se întâmplă următorul lucru (și prin aceasta intru în subiectul meu): această activitate febrilă, și ca să zic așa împinsă pe un teritoriu îngust, frapează toate privirile, este ceea ce se vede; poporul aplaudă, se minunează de frumusețea și ușurința procedeului, reclamă înnoirea și extinderea sa. Ceea ce nu se vede este faptul că o cantitate egală de muncă, probabil mai judicioasă, a fost lovită de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ta, dar de astă dată este problema mirării tale, a lui tháumazein, de unde pleacă orice operă adevărată. Ai deci tăria să te purifici uitând de tine. Căci tocmai aceasta este purificarea: puterea de a te spăla de murdăria sinelui tău îngust. Și o faci cuminte, neostentativ, cu o mirare în imediat care te poate duce la o cunoaștere esențială a omului european sau, poate, chiar a celui de mîine." Sâmbătă, 22 noiembrie 1980 Au trecut trei zile și prefața la Scrisoarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
abia atunci, în această arvună a morții, simți câtă imperfecțiune este ascunsă în tainițele unei specii pe care o lăudăm cățărați în permanență pe superficiile ei. Problema gravă este că în asemenea împrejurări nu mai e vorba de bietul sine îngust, de care nu mai contenește Noica să-și bată joc, ci de un atom de spiritualitate, de un principiu al persistenței de care sîntem deposedați de pe pozițiile unei formațiuni perisabile. 19 ianuarie - 25 ianuarie 1981 Luni, 19 ianuarie 1981 Simt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un antrenor și cel antrenat, o inițiere în ezoterismul culturii, având drept punct final creația culturală ca formă stranie a sacralității moderne. Căci oare cultura, această variantă modernă a spiritului obiectiv, nu aducea cu sine "uitarea cea bună" a eului îngust și accesul pașnic la un sine lărgit? Începută modest, aproape cu discreție prevăzătoare, aventura paideică a lui Noica a sfârșit în sublimul donchijotesc al celui care are nevoie să transforme întreaga lume în scenă a faptei sale. Dacă România are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]