4,715 matches
-
văzut din avion, au început să cânte amândoi, cât îi țineau plămânii, ca să se poată auzi, dincolo de zgomotul infernal al motorului : Pentru tine am făcut nebunii Și credința în zei mi-am ucis ! Pentru tine-n clare nopți argintii Am țesut poezii și vis ! Și am strâns în inimă povara tot mai grea Cald mărgăritar de rouă din iubirea mea... Pentru tine am făcut nebunii Și-am ucis primul meu paradis ! Oamenii nu-i puteau auzi, mulți nici nu băgau de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lemn stabil spre barca clătinătoare, el, ajutând-o, trăiește cu siguranță, câteva secunde, acel „efect al prezentului”; separarea „lui” de tot ce era „Înainte” sau avea să „urmeze”, cum o spuneam, o operație aproape histologică, punerea În lumină a unui „țesut” care altfel stă mereu ascuns, atât de bine ascuns și uneori uitat, Încât pare inexistent. De altfel, nu puțini filosofi afirmă că, „de fapt”, el nu există, fiind mereu un amalgam de trecut și viitor, singurele reale! Evident, noi vorbim
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
încununat cu o giruetă de 5 metri, reprezentându-l pe St. Michael omorând un dragon. Vizavi de Primărie se află fostul Palat Regal, care adăpostește muzeul orașului Bruxelles. În Grand-Place, se așterne la anumite ocazii festive un imens covor roșu-galben-verde, „țesut” din flori vii, care o transformă într-o poiană mirifică, de basm. Ulicioare înguste, aglomerate cu tarabe și mese lungi la care mănâncă o clientelă nesățioasă - e sâmbătă și e amiază -, încât trebuie să te strecori foarte abil, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Multă lume îmi împărtășește curiozitatea. Spectacolul a devenit punctul nevralgic al salbei de happening-uri din acea zi, și publicul a crescut tot timpul, pe nesimțite, oprindu-se la o distanță respectuoasă de locul reprezentației. Mișcările tinerilor artiști, aparent autonome, „țesând” o pânză complicată după logica ascunsă a coregrafiei, amintesc - evident, păstrând proporțiile - evoluțiile extraordinarei formații de dans a lui Maurice Bejart. De data aceasta, s-a renunțat la artificiul unei scene, la confortul sălii special amenajate, în schimbul contopirii cu natura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ian Lancaster Fleming, creatorul lui James Bond, este ușor parodic în scrisul său, pe când John Le Carre este foarte aplicat și credibil în subiectele sale. Nu știu cine o va întrece vreodată pe Agatha Christie în măiestria de a inventa și a țese subiecte cu adevărat halucinante, pe care le producea ca pe bandă rulantă. Evident, nu îndrăznesc să mă compar cu acești autori, dar m-ați întrebat despre modele pe care le frecventez. Încerc să lărgesc tematica romanelor mele. În unele cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
oameni cari au odată în vieața lor o clipă de conștiență, când mărturisesc că în toată vieața au fost inconștienți. (Tanoviceanu)4 Pictorul Marinescu-Vâlsan despre care se zice că-și face singur vopselele și că singur chiar pânza și-o țese, a vândut unui Ovreiu, în calea Victoriei, o groază de tablouri eftine. Se duce cineva la Ovreiu și-l întreabă: Bine, omule, de ce-ai luat așa groază de lucruri proaste? Ovreiul începe a se văita. Vai de mine, domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de a angaja un medic și de a cumpăra stofă scumpă, țesută cu fir de aur (panni d’oro). În aceeași vreme, o solie ungară sosea la Moscova, în ianuarie 1501, iar o alta, polo-lituaniană, în februarie 1501. Nu se ajunge la o împăcare. Pe de altă parte, Ioan Albert trimisese în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mătase, mitrele purtate de înalții ierarhi fiind împodobite cu pietre scumpe, fac ca încoronarea domnului să repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei, oferea posibilitatea procurării mătăsurilor orientale și a brocarturilor țesute la Veneția, la Florența sau la Malines. Domnul comanda asemenea stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502, apărea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnul comanda asemenea stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502, apărea în Senat îmbrăcat cu o haină scumpă, țesută în atelierele venețiene. Doamnele, așa cum apare Maria Voichița în tablourile votive de la Pătrăuți, sau de la Sfântul Nicolae din Dorohoi, sau cum apar Evdochia la Sfântul Nicolae din Iași, soția lui Tăutu la Bălinești și soția lui Șendrea la Dolheștii Mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
românii o făcuseră cu cinci secole în urmă. Și un amănunt interesant, pe pereții reședințelor domnești se aflau tablouri, chipul lui Ștefan cel Mare împodobind iatacul domnului Țării Românești. De altfel, mi se pare semnificativ, că în jurul persoanei domnului, se țes legende care ni-l arată predestinat să fie omul, care depășește condiția umană obișnuită prin faptele sale ieșite din comun. Ca în final, să se spună într-o legendă că „Lumea crede că el nu a murit, făr’ s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reprezintă reluarea vitalității universului de la început și suspendarea duratei epuizate. Modalitatea prin care acest lucru se împlinește este caracteristică fiecărui sex în parte; dacă flăcăul învinge fiara infernală în luptă și parcurge drumul soarelui în incursiunea sa, fata de măritat țese, precum luna, mreje ce modelează lumea. „Revivificarea condiției umane în contact cu sacrul și arhetipurile” este proba maximă a trecerii la o nouă clasă de vârstă. Raportul dintre cele două scheme mitice este descris cu exactitate de Roger Caillios: „paralelismul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Codrii mari nu sunt incluși pe harta traseelor cotidiene, ei țin de geografia sacră, nu sunt de umblat și ordinea lor nu este tulburată fără sens magic. Peregrinarea printre copacii rari, cu iarbă ce știe a crește cum lumea se țese, este rezervată pentru drumul solitar al neofitului, ajuns aici printr-o rupere a nivelului de percepție, redevenită mistică. Imaginea este dezvoltată și în basme: „Atunci, pă timpur’le ălea, era niște păduri...pustială mare, pă motivu că nu să prea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zorile dă zî în basma și limbile la cocoș’, fata - ca să nu să scoale frațâi. Ș-a sumes poalile-n brâu, ș-a întins-o la focu ăla acolo” (Fărcașele - Olt). Puterile ei ordonatoare vor ține diluviul în frâu și vor țese lumea din nou, așa cum luna „«toarce» Timp și «țese» vieți omenești”. Ipostaza umană a astrului nocturn - fata nubilăse află în strânsă legătură cu principiul acvatic. „Toate divinitățile lunare păstrează, mai mult sau mai puțin perceptibil, atribute sau funcții acvatice. La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fata - ca să nu să scoale frațâi. Ș-a sumes poalile-n brâu, ș-a întins-o la focu ăla acolo” (Fărcașele - Olt). Puterile ei ordonatoare vor ține diluviul în frâu și vor țese lumea din nou, așa cum luna „«toarce» Timp și «țese» vieți omenești”. Ipostaza umană a astrului nocturn - fata nubilăse află în strânsă legătură cu principiul acvatic. „Toate divinitățile lunare păstrează, mai mult sau mai puțin perceptibil, atribute sau funcții acvatice. La unele popoare amerindiene luna sau divinitatea lunară este totodată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magic. Implicațiile profunde ale cultului lunar și ale principiului acvatic vor fi prelungite și augmentate de alte segmente ale inițierii feminine. Valoarea magică a leagănului în care dominanta statică este recunoscută se conjugă cu acțiunile subsumate legării: fata coase, chindisește, țese daruri de nuntă. Mai mult, recluziunea ei are o dominantă auditivă excepțională, cântecul știut de fecioară putând opri apele din revărsare și tulbura împărații. Recluziunea - formă a morții initiatice. Apropierea critică a momentului inițiatic este marcată de necesitatea îndepărtării fecioarei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Revenim astfel la tema înghițirii de către un animal, al cărui interior este al gestației din timpul genezei, căci „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a eroinei într-un cuib”. Fata nu doar stă, ci țese, chindisește ori toarce, are activități magice, cu implicații maritale. Argeaua amintește de casa solară prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-un cuib”. Fata nu doar stă, ci țese, chindisește ori toarce, are activități magice, cu implicații maritale. Argeaua amintește de casa solară prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă a instalației tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă a instalației tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă oțelî,/ Cu spată de sârmă,/ Face pânza bună;/ Dar ea ce țesea?/ Fir și ibrișin,/ Lui Soare zăbunî,/ Fir și cu mătase,/ Lu’ Soare cămașă” (MaluIlfov). Țesutul întemeietor de lumi este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă oțelî,/ Cu spată de sârmă,/ Face pânza bună;/ Dar ea ce țesea?/ Fir și ibrișin,/ Lui Soare zăbunî,/ Fir și cu mătase,/ Lu’ Soare cămașă” (MaluIlfov). Țesutul întemeietor de lumi este și un semn al apropiatei nunți, căci mireasa are obligația de a „coase daruri cu semnificații rituale precise”. Pregătirea fetei pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci o repetă în cântecul său, ea nu simte efortul zămislitor al cosmogoniei, ci îl încearcă țesând și îl reiterează la nașterea pruncului său. Capacitatea de a coase minunat dă fetei în colinde un statut înalt, care îi permite să-și aleagă singură mirele demn de așa haine: „Sub tufă de mălin verde,/ Dimineața lui Crăciun!/ Dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împărătesc constituie marca fecioarei inițiate. Condiție maritală reală în mentalitatea tradițională, vocea melodică depășește aici armoniile permise contingentului și atinge muzicalitatea supremă: „Nu e cântec mojicesc,/ E cântec împărătesc” (București). Tot ceea ce ține de inițierea fetei are calități împărătești. Așternuturile țesute de mâna ei sunt regale „Coase, coase, ’nchindisește/ O prostirempărătească,/ Ea silește s-o sfârșească” (Tudora - Suvorov), mirele ei e fiu de împărat în orațiile de nuntă și în basme, unde fecioarele „sălbăticite” în sacru sunt găsite și reintroduse în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ele” (Cerna -Tulcea). Cusătura are un rol cosmogonic, tulburarea ei provoacă „smintirea” creației înseși. Timpul primordial se reconstruiește hic et hunc, pe de o parte cu bourul fertilizator al apelor revărsate, pe de alta cu fata care-l domină și „țese” lumea asemeni lunii, a cărei antropomorfizare este. Universul întreg pare născut din lunar, acvatic și pământ, un univers specific principiului feminin aflat sub interdicția de a vedea lumina solară. Motivul țesutului peste apele revărsate are aceleași conotații ca actele eroice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de soare pentru a induce vitalitate universului. Forța germinatoare a apelor începutului a fost captată în urzeala
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]