12,690 matches
-
folclor (I. G. Sbiera) și din opera câtorva scriitori (Grigore H. Grandea, Alice Călugăru, D. Ciurezu, Iulian Vesper), vin să întregească acest efort. SCRIERI: Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
sugereze starea de provizorat, atmosfera confuză a anilor de după război. Confruntarea politică violentă din aceeași perioadă este o componentă esențială și în romanul Solemnitățile umiliților (1991), care încheie o trilogie istorică menită să reflecte destinul românilor din Bucovina de la intrarea ținutului, în 1775, sub austrieci până prin anii ’60 ai veacului trecut - primele două cărți fiind Solemnitățile supușilor (1980) și Solemnitățile fericiților (1983). Fluxul epic nu reconstituie evenimentele istoriei, ci dezvăluie consecințele acestora, implicațiile în viața obișnuită. Venetici de pretutindeni speculează în
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
lumii (1981), Aventură dincolo de timp (1990) sunt narațiuni agreabile, având în centru peripețiile unui grup de copii. Personajul central, Bărzăunul, regăsibil în majoritatea cărților lui V., întruchipează adolescentul dornic de a întreprinde noi explorări, fascinat de istorie și de peisajul ținuturilor în care trăiește. În Aventură dincolo de timp autorul pornește de la universul copilăriei și al adolescenței pentru a face trecerea către literatura fantastică. Îmbinarea realului cu fantasticul este realizată cu naturalețe, demonstrația urmărită fiind ruptura dintre vis și decepția pe care
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
istorie a culturii”, V. valorifică cercetările de istorie, arheologie și cultură locale, comunică texte și date inedite sau care corectează unele informații despre viața și activitatea unor scriitori, oameni de cultură, cărturari care s-au născut sau sunt legați de ținuturile dâmbovițene, mai ales în volume tematice, cum sunt cele cu privire la stolnicul Constantin Cantacuzino, poeții Văcărești, I. C. Vissarion, Ion Ghica, Udriște Năsturel, I. Al. Brătescu-Voinești, Ion I. Heliade-Rădulescu, Raicu Ionescu-Rion, Ioan I. Ciorănescu, Elena Văcărescu ș.a. Contribuțiile sunt semnate de Constantin
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
sa, V., originar din „Țara Rusească”, este autorul unor scrieri dedicate temei „rugăciunea lui Iisus”, alcătuite ca predoslovii la patru autori duhovnicești: Grigorie Sinaitul, Filotei Sinaitul, Isihie Sinaitul și Nil Sorski. În 1715 devine ieromonah la schitul din Dălhăuți, în ținutul Vrancea, apoi egumen. Prin 1730-1733 întemeiază în localitatea buzoiană Bisoca schitul Poiana Mărului, al cărui stareț va fi până la moarte. V. este în același timp conducătorul duhovnicesc a încă unsprezece schituri. Personalitatea sa are o însemnătate fundamentală pentru formarea lui
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
poate spune că punctul fix după care se orientează mișcările sufletești ale poetului este Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa mea să răsară / Ca floarea-soarelui îmi rotesc / fruntea-ntr-acolo spre seară”. Transilvania, și mai ales ținutul Maramureșului revin intens în poezia de maturitate. Nostalgie a locurilor și a oamenilor, nostalgie a condiției de homo faber, sentimentul că toate acestea îl repudiază sau că el, poetul ajuns „domn”, nu mai găsește căile de comunicare de altădată: „Încep
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
nu era de cuviință a se numi dascăl, ci călău”), Panaioti Corfioti, ce deschisese o școală la hanul lui Filaret. După moartea lui Ladà, în 1816, V. intră slujbaș la Nazlâm, un negustor lipscan, iar mai târziu se stabilește în ținutul Hotinului. Capătă o slujbă de funcționar: „scriitor de limba moldovenească” la judecătoria din Hotin. După trei ani demisionează și, cu partea lăsată prin testament de Ladà, cu economii și cu zestrea soției (Zoița, fata paharnicului Mihalache Ghițăscu), cumpără moșii în
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
Hotinului. Capătă o slujbă de funcționar: „scriitor de limba moldovenească” la judecătoria din Hotin. După trei ani demisionează și, cu partea lăsată prin testament de Ladà, cu economii și cu zestrea soției (Zoița, fata paharnicului Mihalache Ghițăscu), cumpără moșii în ținuturile Hotin și Iași. Se statornicește în 1839 la Pociumbeni, unde, „ajuns la liman liniștit”, obținând și titlul de nobil în 1856, se va ocupa tot restul vieții cu agricultura. V. a scris, pe la 1845, o autobiografie rămasă în manuscris, intitulată
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
poetului înfiorare, neliniște. Niciodată departe (1976) se caracterizează printr-o monotonie care se manifestă atât în plan tematic, cât și la nivelul limbajului (spațiul poemului este asaltat de „taine”, „stele”, „munți” etc). În centrul cărții se află tot dragostea pentru ținuturile natale, versurile celebrând sentimente precum nostalgia și iubirea de țară. Figura mamei este omniprezentă în versurile lui V., fiind cea care își poate ajuta fiul, „vechi nomad”, să se purifice: „Mamă, spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
lui Amor de către o „tânără copilă”, răsărită din români, oferă prilejul dezvoltării poemului pe linia motivului „Amor cu aripile muiate de ploaie”, care, pornind de la o odă a lui Anacreon, a cunoscut o largă circulație. Pe fundalul de pastel evocând ținutul Târgoviștei („Se întinde o câmpie/ De sub poale de Carpați/ Câmp deschis de vitejie/La românii lăudați”) este proiectată imaginea unui trai sănătos, vergilian, a cărui robustețe se răsfrânge deopotrivă în viața echilibrată a trupului și în dialogul, fără neliniști, al
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
N. Iorga asupra lui Grigore Alexandrescu și recenziile sale la volume de Artur Stavri, D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este evident în V., care include în sumar materiale culese din toate ținuturile românești: Milius (poveste din Năsăud), basme prelucrate de Gr. Sima al lui Ion, snoave și anecdote adunate de D. Stăncescu și de N. D. Popescu, folclor bucovinean strâns de S. Fl. Marian. Studii asupra folclorului publică Virgil Onițiu (Straturi în
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
în poezia noastră populară) și Mihail Strajanu (Descântecele). O preocupare constantă a fost mai buna cunoaștere a istoriei țării, ilustrată în evocări sau în studii aparținând lui I. Slavici, N. Iorga și Emanuil Grigorovitza. Se insistă, de asemenea, prin prezentarea ținuturilor de peste munți (Licee românești și biserici din Năsăud), asupra ideii de unitate națională. În V. figurează numeroase traduceri, selecția oprindu-se asupra marilor scriitori ai lumii, chiar dacă nu totdeauna asupra celor mai reprezentative opere: Honoré de Balzac, Guy de Maupassant
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
și parabolice, din care se conturează un univers specific creației sale viitoare, cu un reper - tărâmul imaginar Vladia - articulat mai târziu din aceste „bucăți de puzzle” în romanul cu titlul omonim (1982). În volumul de debut scriitorul explică misterul acestui ținut ficțional (modele putând fi Gabriel García Márquez cu Un veac de singurătate ori Samuel Butler cu Erewhon): „Vladia și oamenii săi nu există și de aceea cred că nu e prea greu de inventat”. „Nevoia” de Vladia a personajului principal
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
pe care o descoperă sau o inventează, respingându-i ori neputându-i-se adapta. În Vladia, roman legat indisolubil de Stăpânirea de sine (1986), U. revine la realismul magic din proza scurtă, alternând normalul cotidian cu fantasticul parabolic. Într-un ținut al somniei, în care poți face absolut ce dorești, treptat se naște plictiseala pe care o dă libertatea fără limite și sens, lumea de aici fiind apăsată de „singurătatea neomenească, lipsită de suferință și tristețe”. Lui Vicol Antim i se
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Ștefan Roll (Viața romanțată a Coastei de Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă posedă și viața romanțată, cultivată cu frenezie: F. Aderca se ocupă de „oamenii excepționali” Stalin, Hitler, Kemal Atatürk, Henry Ford, W. R. Hearst, Andrew Carnegie, ca și de Cleopatra, Richard Wagner, Paul Cézanne, Isadora Duncan, Sarah Bernhardt
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
ș.a.) dezvoltă episoade eroice din vremuri de demult. Dintre ele se detașează Șana, unde, pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele, alături de cel drag, împotriva pașei din Ianina, venit cu puhoi de oaste să supună ținutul grămoștean, în cele din urmă sinucigându-se, pentru a nu cădea în mâinile dușmanului. Alt volum, Golgota românească (1995), în româna literară, exaltă de asemenea trecutul, însă majoritatea poemelor consemnează experiența dură a închisorilor prin care Z. a trecut, pe
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
în 1897 o decizie fermă a patronului transformându-l într-o tipăritură perenă, încredințată unui responsabil indicat anume. Locul central în fiecare număr este ocupat de un roman de aventuri în serial, cu subiecte fantastice sau cu acțiunea plasată în ținuturile exotice, de relatarea unei expediții în jurul lumii sau la antipozi. Așa sunt Castelul din Carpați, Stăpânul lumii, Michael Strogoff, O dramă în Mexic, Insula părăsită, Cinci săptămâni în balon etc. de Jules Verne, Haiducul Macedoniei, Misterele Mexicului sau Logodnica mexicană
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
un pronunțat caracter etnografic sunt Limba românească în Serbia din volumul lui Ioan S. Nenițescu, De la românii din Turcia europeană și Orașul Bursa, Valahia moravă (sau Mezericul valah) de T.T. Burada, Țara țopilor, o analiză interesantă a unei comunități din ținutul Câmpenilor, în Munții Apuseni, în care se aduc argumente scoase din Magnum Etimologicum Romaniae al lui B.P. Hasdeu și din istoricul bizantin Constantin Porfirogentul, îi aparține lui Rubin Patița. Alte note și însemnări de voiaj, toate scrise cu spirit de
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
în țara noastră. Încă de la formarea statului român modern, diviziunile statale s-au manifestat ca unități administrativ-teritoriale solide, având fiecare particularitățile sale. După 1918, până la trecerea țării noastre în zona de influență sovietică, teritoriul României era împărțit în mai multe ținuturi sau provincii, fiecare cuprinzând mai multe județe. Apoi, la începutul anilor ’50, a fost adoptat modelul sovietic de organizare administrativ-teritorială în regiuni și raioane. Întregul teritoriu cuprindea 16 regiuni, fiecare regiune conținând 12-18 raioane. Acest model era specific centralismului birocratic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reprezentanții mișcării autonomiste din Basarabia <ref id="32">32 APEIR, fond 151, inventar 1, dosar 2796, f. 25. </ref>. Giers a transmis aceste informații și guvernatorului Basarabiei, Alexei Haruzin, care recunoștea și el că În cadrul unei anumite părți a populației ținutului „Într-adevăr se remarcă un curent românofil” <ref id="33"> 33 Ibidem, f. 28.</ref>. După părerea sa, curentul era „necunoscut și complicat” și necesita „o studiere multilaterală și o luptă hotărâtă, căreia urma să i se confere o anumită
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lui A. Haruzin la București, dar putem presupune că aceasta a avut, totuși, loc. Aceasta ar reieși și din faptul că promisiunea guvernatorului rus de a lupta Împotriva mișcării naționale a fost pusă, În scurt timp, În practică. Astfel, În ținut a fost instituit un corp special de jandarmi pentru a Înăbuși, În special, acțiunile revoluționare, dar și cele naționale. În diferite localități ale Basarabiei au fost Înființate noi posturi de jandarmi, care urmau să supravegheze populația locală. Poliția și jandarmeria
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
-le că nutreau intenția unirii Basarabiei cu România <ref id="46"> 46 Șt. Ciobanu, op. cit., p. 62. </ref>. Toată presa românească din ținut, inclusiv ziarul Moldovanul, a fost suprimată. Colaboratorii acestor publicații erau spionați, urmăriți, persecutați. Liderii mișcării naționale din ținut au fost arestați. Alții s-au resemnat, Încetând lupta și așteptând timpuri mai bune. O parte au părăsit Basarabia, refugiindu-se În România. Unii s-au Înscris la Universitatea din Iași, alții s au Încadrat În viața politică și culturală
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
mare număr de naționaliști basarabeni și-au găsit refugiul la Moscova, Sankt Petersburg, Kiev și Odesa. Tineri moldoveni ce-și făceau studiile la Kiev au fondat un cerc național moldovenesc. În pofida tuturor persecuțiilor, o parte dintre naționaliștii basarabeni rămași În ținut au continuat să activeze În condiții mai mult clandestine, pentru a menține trează conștiința națională românească În Basarabia. Jandarmeria locală relata că un șir Întreg de intelectuali din Chișinău, precum Nicolae Alexandri din satul Voronovița, județul Hotin, Andrei Marcu, Învățător
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
acceptat să colaboreze cu autoritățile țariste constituie un argument serios În defavoarea sa. În același timp, cu toate restricțiile impuse de administrația locală, În perioada respectivă, În Basarabia n-a fost oprit afluxul de literatură românească editată În Regat. Totodată, În ținutul dintre Prut și Nistru au fost tipărite mai multe cărți și broșuri În limba română. În mare măsură, acest fapt se datorează și lui Gh. V. Madan care, prin atitudinea sa tolerantă față de publicațiile românești locale sau față de cele aduse
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
țara, până la ultima suflare” <ref id="111"> 111 Idem, nr. 20, 25 mai 1913.</ref>. Publicația se pronunța Împotriva migrației organizate, a strămutărilor masive de populație românească În Siberia și Extremul Orient și a promovării pe această cale a deznaționalizării ținutului <ref id="112"> 112 Idem, nr. 32, 1 decembrie 1913.</ref>. Pentru Îndrăzneala cu care erau abordate problemele stringente ale basarabenilor, gazeta a fost deseori sancționată de autorități. Numărul 48 al ziarului a fost confiscat din tipografie, iar redactorul său
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]