KorAP: Find »[drukola/base=țipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...318 >

7,946 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444

peste umeri, bust, o cămașă guatemaleză trainică, aspră, brodată; pe cap o perucă precum acelea purtate de comicii În travesti la convențiile de comis-voiajori. Părul ei de fapt era ușor cârlionțat, avea o distorsiune minusculă. Asta o scotea din minți. Țipa că e rar, are păr masculin. Rar clar că era, dar nu și celălalt lucru. Îl avea drept de la mama lui Sammler, o femeie isterică, desigur, dar orice altceva decât masculină. Dar cine știe câte dificultăți sexuale și complicații se asociau cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
vază barocă de categorie grea, Îl făcu să simtă că odaia de la etajul doisprezece era ca o vitrină de bibelouri În care era Închis, și picioarele satanice de găină, de un galben zbârcit, scurmând În hârtiile lui, Îl făcură să țipe. Shula-Slawa apoi pică de acord că ar trebui ca el să se mute. Spuse tuturor că lucrarea de-o viață a tatălui ei, memoriile lui despre H.G. Wells, Îl făceau să fie prea Încordat pentru a se putea trăi În preajma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
asemenea brutal. Și acceptarea excrementului ca standard? Extraordinar! Tinerețe? Laolaltă cu ideea de potență sexuală? Toată această militare-sex-excrement, explozivitate, abuzivitate, rânjire de colți, urlet de maimuță barbară. Sau ca maimuțele-păianjen În copaci, cum citise odată Sammler, defecând În mâini și țipând, bombardând exploratorii de dedesubt. Nu-i părea rău că se lovise de aceste fapte, oricât de triste, de regretabile aceste fapte. Dar efectul fu că domnul Sammler se simți oarecum separat de restul speciei lui, dacă nu chiar rupt Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
domnul Sammler avea nervi pe America albă protestantă pentru că nu menținea ordine mai bine. Predare lașă. Nu o clasă conducătoare puternică. Nerăbdătoare Într-un mod umilitor, tainic să coboare și să se se amestece cu toate mulțimile minoritare și să țipe Împotriva ei Înseși. Și clerul? Făceau din săbii pluguri? Nu, mai degrabă făceau din zgarde de câini bikini. Dar lucrurile nu erau nici albe, nici negre. Atent la pași (câinii), căutând o bancă pentru zece minute ca să se gândească sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646

din partea unora dintre colegele de clasă care i-au cerut băiatului în cauză să-și „arate și el șurubelul“ și s-au făcut oferte de lentile cu lupă pentru această întreprindere. Sheba deja se lupta să-și țină lacrimile. A țipat la ei să stea potoliți și, spre surpriza ei, pentru o clipă a fost aproape liniște. Începuse să se prezinte din nou când o fată cu genitori originari din sud-estul Asiei, pe care Sheba o văzuse ca pe un copil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
clasa a izbucnit în râs. — Miss, cum se face că nu purtați chiloți?... Haideți, Miss, arătați-ne țâțele... Miss, Miss, de unde aveți bluza asta? De la Oxfam 1? În acest moment Sheba chiar a început să plângă. — Vă rog, continua să țipe pe deasupra gălăgiei generale, vreți să nu mai fiți așa de groaznici, măcar un minut? La vremea respectivă, nu știam nimic exact despre aceste lucruri. Dar auzisem câte ceva din cleveteala voiasă a cancelariei despre problemele pe care le avea Sheba. Umbla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
iar apoi, când încercarea eșuează, să recurgă brusc la furie. Dar, în cele mai multe cazuri, aceste treceri sunt făcute calculat, cu ferocitate prefăcută. Profesorul se preface furios. Dacă copiii văd pe cineva ca Sheba că își pierde cu adevărat controlul - că țipă, înjură și tot așa - sunt încântați. Se simt, pe bună dreptate, victorioși. Aș fi vrut s-o iau pe Sheba deoparte și să-i spun, cu tact, unde greșește. Dar n-am îndrăznit. Nu știam cum să abordez subiectul fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
a fost super, a răspuns Bangs. Am fost să-i văd pe Arsenal sâmbătă. — Da? a zis Sheba. — Ce meci, a zis Bangs, absolut extraordinar... Sheba a dat din cap. — I-am bătut pe Liverpool cu 3 la 0, a țipat Bangs prostește. Și-a strâns pumnul și a dat cu el prin aer, triumfător. — Yesss. — Ahh. Sheba era atentă acum la un pliculeț de ceai pe care încerca să-l stoarcă de peretele cănii. — Ce bine. Apoi a scos pliculețul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
așa deschisă și drăguță cu el, și-a zis. Acum, va trebui să se retragă. Spre sfârșitul primei jumătăți de oră, Kilbane și Connolly au început să se bată în joacă - se rostogoleau pe podea în timp ce restul elevilor de la HC țipau încurajări. Nici unul n-a răspuns atunci când ea s-a ridicat de la catedră și le-a ordonat tare să se oprească. Până la urmă a amenințat că trimite după domnul Mawson dacă nu se opresc și nu merg cu ea afară. A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
pentru forța ei morală. Connolly s-a întors a doua zi. Sheba avusese grijă să închidă ușa cu cheia și n-a răspuns când el a strigat-o. — Am de gând să tot vin până când o să-mi dai drumu’, a țipat el înainte de a pleca. Și chiar s-a întors. A venit în fiecare zi a săptămânii. Sheba a pus două scaune în dreptul ușii pentru o mai bună protecție, dar, de fapt, Connolly nu dădea semne că va încerca să intre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
tot șoptea ceva în ureche atunci, primă dată, în spatele cuptorului. Era ceva urgent ce mormăia el și Sheba a fost nevoită să-l pună să repete de câteva ori. Doar când s-a ridicat de pe ea brusc și aproape a țipat, cuvintele lui au căpătat sens: — Miss, zicea el, e ok dacă îmi dau drumu’ în tine, Miss? Când am auzit prima dată această anecdotă, mi s-a confirmat presupunerea mea destul de sceptică cu privire la calitate sexului pe care îl poate avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
drăguț era, ce băiat pe cinste. Și apoi deodată au început toți să vorbească în șoaptă. Am întrebat, „Ce? Ce este?“, dar nu-mi răspundeau. Apoi a venit doctorul și au început să murmure și mai tare. Am început să țip. „Ce s-a întâmplat?“ Și într-un final doctorul a venit la mine și a zis: „Sheba, mă tem că copilul tău are sindromul Down.“ M-am uitat la Sue. Avea gura încrețită de îngrijorare. Arăta de parcă era gata să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
Barbara vrea sherry. — Nu, sincer, am protestat eu. E foarte bine și altceva. Vin alb... — Știu, a zis Sheba. Avem niște Marsala în bucătărie. Îl folosesc la gătit. Vrei Marsala, Barbara? — Sigur. Dar vă rog, nu vă deranjați... — O, a țipat Sheba, arătând spre picioarele mele. Eși rănită... M-am uitat în jos și, fără să mă înșel câtuși de puțin, am văzut că-mi șiroia sângele pe glezna stângă; aproape îmi intrase în piele bareta de la porcăria aia de sanda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
își sorbea votca pusă de tatăl ei, nici măcar nu și-a ridicat capul. — Hmm, ai ceva bani de buzunar pentru mine, Benno? a zis Richard, legănând copilul care stătea cu capul în jos într-o parte și în alta. Ben țipa de plăcere în timp ce monedele îi cădeau din buzunare. — Ok, a zis Sheba. Hai să nu înnebunim complet chiar înainte de masă. Richard a pus jos copilul. — Ok, Benno McBenjaboo, gata, e timpul să ne purtăm frumos. Pe doamna o cheamă Barbara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
am prefăcut convinsă. A fost doar un singur moment stânjenitor în timpul cinei și n-a avut legătură cu mine. S-a petrecut atunci când Sheba a încercat s-o convingă pe Polly să mănânce un pic mai mult, iar Polly a țipat la mama ei s-o lase în pace. — Polly, te porți foarte urât. Nu-ți permit să-mi răspunzi așa, a zis Sheba pe un ton potolit. Atunci nu te mai lua de mine cu mâncarea, a răspuns Polly ridicând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
crezi, Barbara? Eu credeam mai degrabă că el era un nebun prețios, dar asta am ținut-o pentru mine. — Ei bine, nu sunt sigură, am început eu, dar deja atenția lui Richard se îndrepta spre altceva. — E timpul pentru desert, țipa el acum, pe tonul lui baritonal care se voia glumeț. Hai, Bash, spune-ne ce avem ca desert? Desertul era înghețată de vanilie și prăjituri de ciocolată cumpărate. — Mă tem, Barbara, că suntem oameni care caută satisfacție imediată, a zis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
a întrebat doi oameni foarte grași care se aflau la check in unde merg amândoi. Cei doi grași nu erau din întâmplare un cuplu și sugestia că ar fi fost i-a panicat. Depărtându-se unul de altul, amândoi au țipat într-un glas: „Nu suntem împreună!“. Le-am înțeles groaza. Chiar și eu cu Jennifer cădeam câteodată pradă unei conștiințe a impresiei pe care o produceam noi două împreună. Separat, treceam fiecare neobservate destul de comod - eram invizibile, de fapt - așa cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
în general femeile obișnuite trecute de patruzeci de ani. Împreună, însă, totdeauna am suspectat că eram ușor comice: două femei, țipător de nemăritate, împreună la plimbare. O scenă de musical cu fete bătrâne. Pentru o clipă am avut impulsul să țip la bărbatul din LoPrice - să-i spun că nu eram în nici un caz ca el, că eu aveam prieteni. Că tocmai mă întorceam de la o cină încântătoare și caldă în familie, în casa cuiva. Dar sigur că n-am făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
și mâinile. Și chiar și pe vreme mai îngăduitoare, frica de insecte sau de rahatul câinilor făcea completa relaxare imposibilă. Odată un bărbat s-a împleticit peste luminișul unde erau înghesuiți Sheba și Connolly. Sheba s-a panicat și a țipat, ceea ce l-a făcut și pe bărbat să țipe și să fugă. Apoi, Connolly a încercat s-o liniștească - asigurând-o că bărbatul nu avea să se mai întoarcă. Dar ea nu s-a lăsat convinsă și seara a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
frica de insecte sau de rahatul câinilor făcea completa relaxare imposibilă. Odată un bărbat s-a împleticit peste luminișul unde erau înghesuiți Sheba și Connolly. Sheba s-a panicat și a țipat, ceea ce l-a făcut și pe bărbat să țipe și să fugă. Apoi, Connolly a încercat s-o liniștească - asigurând-o că bărbatul nu avea să se mai întoarcă. Dar ea nu s-a lăsat convinsă și seara a fost un dezastru. Mai târziu, Sheba a descoperit că ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
stăteau în fața ei. — Acum, zicea ea cu un puternic accent german, am eztraz ochii. O să vă laz pe toți să vă uitați cu atenzie la ei. Vă rog ză îi dați și colegului după ce azi terminat. Copii se bâțâiau și țipau în timp ce două boabe mari, decojite, de struguri treceau de la unul la altul. — Zper că toți v-ați zpălat pe mâini, zicea Sheba. Nu v-ați zpălat? Ei, nu-i nimic... Oh, priviți. A venit asistenta mea, doctor Barbara Babinski. Vino

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
decât ar fi cerut-o împrejurările. Dar la vremea aceea eu îmi imaginam - îndrăzneam, cum ar veni, să sper - că acea emotivitate avea legătură cu mine. * Chiar după ce am scris această ultimă propoziție, Sheba m-a sunat de la familia Beckwith țipând ceva ininteligibil despre Richard care mă ruga să vin s-o ajut. Am încercat timp de câteva minute, fără succes, să înțeleg ce-o supăra. Apoi am renunțat, m-am urcat în mașină și am condus până în Downshire Hill, unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
grijă de Ben... — Ești una din studentele lui Richard? am întrebat eu. — Da, într-un fel. Richard îmi coordonează teza. La asta, am simțit cum Sheba mă apasă puternic cu genunchiul. — Câți ani ai? — Douăzeci și cinci. Nu e treaba ta! a țipat Richard. N-o să tolerez asta. N-o să te las s-o interoghezi. Ea n-a făcut nimic rău, știi? — Scuză-mă, am spus. Tu mi-ai spus că pot să-i pun întrebări. N-am întebat nimic exagerat... — Nu-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
Înțeleg. Dar nu e totuși o măsură prea severă? Richard zâmbea satisfăcut. — Uh, uh, pare să fie mama Shebei... Cu ce pot să te servesc ca desert? Avem niște mandarine fabuloase. Când eram gata să răspund, Sheba a început să țipe. — Oh, pentru numele lui Dumnezeu! Nu, nu. Cred că s-a purtat foarte urât. Da, doar că... Are doar șaptesprezece ani, nu? Expresia amuzată de pe fața lui Richard a pălit. — Ce e, Bash? S-a întâmplat ceva? Sheba n-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
de efort ca să audă ce spune Sheba. — Dar nu e rolul dumneavoastră să o ajutați să depășească asta? întreba ea acum. Nu mi se pare că ați făcut vreun efort s-o ajutați... M-am așezat la loc. — Bathsheba! a țipat Richard. S-a ridicat și s-a dus în camera cealaltă. — Ce se întâmplă? l-am auzit întrebând supărat. Cei doi au vorbit unul cu altul un moment în șoaptă. Apoi am auzit-o pe Sheba zicând, șuierând exasperată: — Doamne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]