KorAP: Find »[drukola/base=abur & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...451 >

11,260 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651

Am douăzeci de ani. Azi, tocmai când mă autosărbătoream, singur, crispat În fața chipului meu din oglindă, am descoperit cu spaimă că nu mai am timp. Nu mai am timp pentru orice fel de viață. Și ce steril am plutit În aburul vorbelor până acum; totul nu era decât o bucurie referențială, nu trebuia decât să mă pun În raport lingvistic cu lumea și lumea Îmi răspundea În mod prompt, cu acele răspunsuri știute, Învățate, trecute disciplinat În semnele manualelor stereotipe. Acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
să construiesc cu ele, În loc de cărămizi, un castel cu turnuri Înalte care luminau calea până departe În mină. În clipa următoare, Însă, o simplă sclipire a zorilor mi-a stins toate stelele și, odată cu ele, palatul meu a devenit un abur transparent, ridicându-se ca o ceață a pământului. Când am deschis ochii, totul dispăruse. Ochiul de cer era acum cenușiu. Nu știam unde mă aflam și am privit Încă o dată locul visului, mi-am strâns lucrurile și, cu pasul rar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
făcuse de mult loc și se risipise ici-colo și prin părul negru, abundent. A privit pe geam, a văzut cerul acela Înstelat și a Început să cânte... Mi-am pus fața În palme și am crezut că mă transform În abur, În vis... Avea un profil de neînchipuit atunci când privirea lui răspundea chemării stelelor aprinse. Îl vedeam lângă mine, un colos de frumusețe. Vocea? Ce voce... tenor, cântăreț al frumuseților din vise, nu din viață... Cânta și plângea noaptea de-afară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
că am văzut și ceea ce vreau să scrijelez pe suprafața albă a colii. Viața se strecoară la fel de parșivă Între a scrie și a pronunța aceste cuvinte pe care eu Încerc să le fixez acum În capcana textului. Există doar un abur de energie ce se interpune Între mine și percepția mea; lucrurile mi se pun Împotrivă, nu se dau la o parte nici un moment, mă spionează de parc-ar avea și ochi, și mâini, și gheare, apoi, când vreau să le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Încă despre realismul socialist și despre măiestrie și meșteșug. (ieri) Ne batem cu bulgări de zăpadă la Muzeul Satului; aerul tare ne face exuberanți; mă intrigă o colegă de o grație Înnăscută, ce pare că plutește, trasă În sus de aburul unei eșarfe roșii; tocmai atunci mă izbește un bulgăre de zăpadă În frunte: ai grijă, idiotule, asta ți-ar mai lipsi: să te Îndrăgostești! (vineri) E ger, ieșim la șosea, aerul Înghețat taie obrajii ca briciul; n-am mănuși, mâinile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

lovit în față. Aducea cu sine o răceală profundă, iar eu m-am cutremurat și mi-am dat capul pe spate să mă uit după vreun semn de ploaie. Era uscat, dar cerul deja se întunecase, iar respirația mea scotea aburi. Poate va fi chiar un Crăciun alb, m-am gândit eu. Mai erau doar trei săptămâni. Chiar trebuia să-mi termin cumpărăturile. Atunci l-am zărit. Stătea nemișcat în stradă la doar câțiva metri de mine, cu mâinile în buzunare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
a privit lung câteva clipe, fără să vorbească, iar eu am încercat să decid dacă rânjetul care-i răsucea gura era unul sarcastic sau un semn de înțelegere distorsionată, sau unul al lipsei crase de înțelegere. Își șterse încă o dată aburul de pe ochelari cu mâneca și puse la loc în buzunar plicul boțit și pătat. Mi-am imaginat melancolic halul în care va fi până să ajungă la draga mea Stacey. —Nooo, îmi răspunse Brenda, doar cu brânză. Stacey M -am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
de Crăciun am fost chemat să reprezint un soț în niște proceduri de divorț destul de clare. Mi-am luat vreo două cămăși și niște lenjerie de la Marks and Spencers și, atârnându-mi seară de seară costumul în baia plină de aburi, puteam merge arătând rezonabil de aranjat, fără a fi trebuit să fiu pus în fața problemei de a-mi lua lucrurile de acasă. Odată ajuns la tribunal, îmi păstram calmul superficial cu un efort suprem: dacă aș fi trădat fie și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336

atent rețete dinainte stabilite. Nu-i plăcea pentru că nu avea de-a face cu oamenii care consumau mâncărurile la prepararea cărora ajuta și ea. Nu-i plăcea să stea închisă câte opt, zece ore în bucătării fără ferestre, pline de aburi, unde se auzeau doar strigătele pentru comenzi și troncănitul oalelor care îi aminteau că nu se află în iad. Nimic din toate astea nu apăruse în imaginea idealizată despre viața ei ca bucătar renumit. Încă și mai surprinzător era cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
bine, nu era problema ei. Și nimeni, nici chiar părinții ei nu puteau să spună că preferau dușul cu mâner dăltuit și cada din marmură special aduse din Italia în loc de dușul ultramodern cu pulverizare în ploaie, sauna și camera cu aburi din baia principală. Nicio persoană întreagă la minte, cel puțin. Tocmai de-aia Adriana a trebuit să se îmbrace și să fugă cât mai repede: în numai patru ore, sanctuarul ei lustruit devenise un câmp de luptă. Nu că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
bere și jucau table la o masă mai încolo, locul era minunat de pustiu, așa că Emmy își suflecă pantalonii pescărești și se așeză lângă bazinul cu apă caldă, exhalând în timp ce-și vârâ picioarele în apa din care ieșeau aburi. Formă numărul de telefon al lui Leigh. — Dumnezeule, ce mă bucur să te-aud, spuse Leigh care răspunse de la primul apel. — De ce? E o seară de vineri absolut minunată, iar tu ești logodită cu unul dintre cei mai mișto tipi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
din starea ei de reverie. — George! Oh, Doamne, sunt îmbrăcată. Ce faci? În loc să-i răspundă, el își apăsă buzele peste ale ei. Ea continuă să protesteze până când el îi apucă din nou buza de jos cu dinții. Moliciunea buzelor lor, aburii care se ridicau și senzația unică a apei calde care îi pătrunsese prin haine o făceau pe Emmy să simtă că se topește. Că plutește. Tocmai de aceea când a observat că George îi scoate tricoul ud — se îngreunase de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
își trase pe el o pereche de boxeri și se duse la baie. După ce deschise dușul să curgă apă fierbinte, se îndreptă spre bucătărie, închizând ușa de la baie în urma lui. Acolo, cât aștepta să se încălzească și să se facă abur în baie — exact așa cum îi place lui — își pregăti un micul dejun sănătos: shake de soia, iaurt fără grăsime și trei albușuri omletă. Obiceiul ăsta o irita de Leigh peste măsură. Ce-i cu risipa asta de apă? îl tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
de joi și se simțea deja de parcă nu dormise de patruzeci și opt de ore și trecuse printr-un război mondial. Epuizată și totuși fremătând de o ușoară nerăbdare, Leigh se ridică din pat și intră în baia plină de aburi. Reuși să-și pună pe ea o pereche de blugi albi și să împacheteze toate celelalte lucrurie înainte ca Russell să-și termine dușul, așa că îi transmise un pupic prin ușa de la baie și plecă grăbită. Trăgând după ea o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
două secunde după ce ai plecat tu, spuse Leigh conștientă că ar trebui să o ajute pe prietena ei, dar neavând niciun chef s-o facă. Deocamdată îi era foarte bine să stea acolo și să se uite cum îi ieșeau aburi din gură în aerul rece de afară. Urma să se despartă de Russell. Să se despartă de Russell. Oare chiar avea de gând s-o termine, pur și simplu? Să anuleze logodna, să dea înapoi inelul, să fie nelogodită? Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335

biroul de pe Szeciuan Road, și Îl ajutase să dea foc unor cutii cu acte pe care funcționarii chinezi le aduceau sus cu ascensorul. HÎrtiile arse se Înălțau deasupra Bundului și se amestecau cu fumul coșurilor nerăbdătoare ale ultimelor vapoare cu aburi care părăseau Shanghai-ul. Pasagerii se Îngrămădeau pe pasarele, eurasiatici, chinezi și europeni luptîndu-se să se urce la bord cu boccelele și valizele lor, gata să riște atacul submarinelor germane care așteptau În estuarul rîului Yangtze. Multe focuri se Înălțau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
la În tabăra de cercetași. Ofițerul japonez de pe șalupă semnaliza cu o lampă către vasul de război de lîngă Grădina Publică. În timp ce lumina tremura peste apă, Jim observă că sute de chinezi alergau lîngă consulatul britanic. Valuri de fum și aburi ieșeau pe coșul vasului de război, de parcă vaporul era gata să explodeze. Butoiul de pulbere al tunului din față explodă fulgerător, Înnegrind pasarela și puntea. La vreo șase sute de metri mai departe, se auzi o explozie de răspuns cînd ghiuleaua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
japonez, crucișătorul Idzumo deschisese și el focul. Tunurile lui scoteau flăcări prin fumul care se ridica din cele trei coșuri și se Învolbura deasupra apei, ca un boa negru de pene. Vasul Petrel era deja ascuns Într-o mantie de aburi, sub care flăcările mistuitoare se reflectau În apă. Două avioane de luptă japoneze zburară atît de jos de-a lungul Bundului, Încît Jim Îi putu vedea pe piloți În cabinele lor. Mulțimi de chinezi se Împrăștiară peste liniile de tramvai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
se Întindea peste rîu, și din el se iveau arborii gabieri ai vaselor Idzumo și Wake. În dreptul Grădinii Publice, nori de cenușă incandescentă Încă mai ieșeau din coșul vasului de război japonez. Vasul Petrel se scufunda acolo unde fusese ancorat. Aburi se ridicau din pupa și travers, iar Jim putea vedea șirul de marinari stînd la prova, așteptînd să-și ocupe locurile În cuterul vaporului. Un tanc japonez Înainta de-a lungul Bundului, șenilele lui scoțînd scîntei pe liniile de tramvai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
Își imagină cum ciugulește catargele, sugînd crema din coșurile eduardiene, Îngropîndu-și dinții În carcasa de marțipan și devorînd Întreaga parte din față a corpului vasului. După aceea ar Înghiți hotelul Palace, clădirea Shell, Întregul Shanghai... Din coșurile vasului Idzumo țîșniră aburi, care apoi se liniștiră și plutiră peste apă, ca un văl delicat. Crucișătorul ridicase ancorele și se clătina pe valuri, cu botul Îndreptat În aval. După ce Îi ajutase pe japonezi să preia conducerea În Shanghai, se pregătea să plece spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
despărțea de Idzumo... Trîmbe de fum ieșiră din coșurile crucișătorului care se pregătea să ridice ancora. Oare părinții lui erau la bord? Conștient că s-ar putea ca de-acum Înainte să rămînă singur la Shanghai, pe acest vas cu aburi pe care visase Întotdeauna să-l viziteze, Jim privi spre țărm. Începuse refluxul și cadavrele acoperite cu flori Își urmau drumul pe mare. Cargoul se Înclină Într-o parte și carcasa lui ruginită scîrțîi. Plăcile de metal se frecau unele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
căpitan, Jim Îi făcu semn cu mîna. Bărbatul Îl ignoră, fumîndu-și țigara ascunsă În palmă. Îl urmărea nu doar pe Jim ci și pe un tînăr marinar aflat Într-o barcă de salvare care se desprinsese de celălalt vas cu aburi din port. Dornic să-l salute pe primul său pasager și membru al echipajului, Jim părăsi bordul și Își făcu drum În jos spre punte. Marinarul veni mai aproape, vîslind cu mișcări puternice, scurte, atent să nu tulbure apa. Din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
grupului de cargouri. Jim privi din nou spre oala care fierbea, simțind mirosul amețitor de grăsime arsă. Brusc, Îi trecu În minte că acești doi marinari americani ar putea să vrea să-l mănînce. Dar Basie ridicase capacul tigăii. Un abur parfumat se ridică dintr-o fiertură groasă de orez și pește. Basie scoase două farfurii de tablă și linguri dintr-un sac de piele de sub pat. Încă fumîndu-și țigara Craven A puse porții pentru el și pentru Jim, cu eleganța

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
tatăl lui Îi arătase cum să calculeze Înălțimea, chiar și a celei mai Înalte clădiri, măsurînd cu pasul umbra ei pe pămînt. Se Îndreptau Încă spre nord-vest și aveau să ajungă curînd la linia ferată Shanghai-Woosung. Din radiatorul camionului ieșeau aburi. Stropii Îi răcoriră fața lui Jim, dar pumnul șoferului bătu toba amenințător În ușă, iar Jim Înțelese că el hotăra cînd aveau să se oprească și să se Întoarcă la Shanghai. Resemnîndu-se cu această călătorie inutilă și cu Întoarcerea lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
mîncarea la un foc de bețe. Un camion camuflat era parcat lîngă șine. Era plin de colaci de sîrmă, pe care acești ingineri de transmisiuni o reașezau Între stîlpii de telegraf. — Doamnă Hug... asta-i calea ferată spre Woosung! În timp ce aburii scăldau cabina șoferului, camionul se opri. Începu să-și schimbe direcția. LÎngă Jim, paznicul japonez aprindea o țigară pentru drumul de Întoarcere. Jim Îl trase de curea și Îi arătă dincolo de cîmpul de orez. Soldatul urmări cu privirea brațul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]