33,912 matches
-
fi creat pe baza canalului "Zvezda" ("Steaua") al Ministerului Apărării, precizează Kommersant, iar candidații care au cele mai mari șanse pentru ocuparea funcțiilor de director general și redactor șef sunt șeful postului de radio Golos Rossii, Andrei Bîstrițkii, și rectorul Academiei internaționale de televiziune și radio, Anatoli Lîsenko, potrivit Agerpres. Chiar dacă Medvedev avansa ideea înființării unei televiziuni publice încă din decembrie 2011, acum a confirmat că noul post ar trebui să înceapă să transmită din 1 ianuarie 2013. După cum titrează Nezavisimaia
Rusia va avea televiziune publică, cadoul de adio al lui Medvedev () [Corola-journal/Journalistic/58424_a_59749]
-
spețe, în complete speciale de judecată. Alessandra Giusepina Greceanu este licențiată a Facultății de Drept, Universitatea București, și absolventă a Institutului Național al Magistraturii, promoția 1993-1994. În 2000, s-a specializat în drepturile refugiaților și străinilor în cadrul unui master la Academia Central Europeană de Știință și Artă, organizată împreună cu Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați.
România are un judecător la Tribunalul de Dispute al ONU () [Corola-journal/Journalistic/58427_a_59752]
-
Români, 1936), a tălmacit operele lui Boccaccio, Goldoni, Machiavelli, D’Annunzio, Papini (Un om sfîrșit, Viața lui Iisus), Pirandello, Bontempelli. A colaborat la Enciclopedia Italiană Treccani. A fost corespondent al lui Pirandello și al lui Papini la Roma. Encomiat de Academia Italiană în 1938 și titular al Premiului San Remo în 1940. Alcătuitor al primului Dicționar Român-Italian. * ** Dosarul întemnițărilor successive ale marelui cărturar îl găsim în cadrul Dosarului Pșenalț/359 volumul 5, Arhiva CNSAS; pe coperta dosarului de penitenciar ștampilele temniței Aiudului
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revistă juridică sau la o editură cu specific juridic, lucrător de specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistică, laboratoarele de expertiză criminalistică sau în unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice. Procurorii care au promovat examenul de capacitate în această calitate pot fi aleși judecători fără
LEGE nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106256_a_107585]
-
marcată, personal e mai frecvent: eu personal cred că..., părerea mea personală este că... Comică e și apariția adjectivului personal ca amplificator al formulei de atenuare și limitare conversaționale părerea mea, clișeu mult ironizat, cu ani în urmă, de revista Academia Cațavencu. Am întâlnit formula, recent, într-o declarație politică televizată, abundând în formule evazive și insinuări avansate cu prudență: „Cred că este un caz destul de complicat, punctul meu de vedere personal, și cred că se va analiza (...); este un caz
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
i-a transmis copilului poezia orală și înțelepciunea strămoșilor. În 1964, când avea doar nouă ani, e înscris de tatăl său la școala de cadeți, menindu-l unei cariere militare. Stă 11 ani la internat. Apoi, își continuă studiile la Academia Militară. Scrie de la vârsta de 11 ani. A început cu povești inspirate din tradiția orală transmisă de mama sa. Debutează, la vârsta de 17 ani, cu o proză intitulată Huria. Continuă să scrie, în paralel cu cariera militară. Temându-se
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
Italia de partea stângii, nefiind la prima experiență politică. Numele Margheritei Hack s-a regăsit printre cele ale candidaților la parlamentare din 2006 și la alegerile regionale din Italia, în 2005 și în 2010. Margherita Hack a fost membru al Academiei "Dei Lincei" de la Roma, al Uniunii Internaționale de Astronomie. În 1978 a fondat publicația “L'Astronomia”, cea mai cunoscută revistă italiană de astrofizică.
Margherita Hack, „Doamna stelelor”, a murit by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55903_a_57228]
-
de doliu național în memoria poetului Dumitru Matcovschi. El va fi înmormântat sâmbătă, în satul natal Vadul-Rașcov. Moartea scriitorului Dumitru Matcovschi reprezintă o pierdere enormă pentru cultura și literatura românească, apreciază președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, și președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca. "Este o pierdere incomensurabilă. Dumitru Matcovschi lasă un gol imens în literatura și în cultura noastră", a comentat pentru Agerpres Arcadie Suceveanu moartea marelui poet. Dumitru Matcovschi și opera sa s-au asociat întotdeauna cu Basarabia
A murit Dumitru Matcovschi. În Moldova, sâmbătă, zi de doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55910_a_57235]
-
naționale’, a declarat președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. "Dumitru Matcovschi a fost o mare valoare, un simbol, un luptător pentru adevăr. A fost foarte sincer, ceea ce i-a adus disconfort, dar a fost tot timpul vertical", a declarat și președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca. Născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul-Râșcov din județul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeți ai Republicii Moldova, recunoscut în critica literară pe plan internațional, și un simbol al mișcării
A murit Dumitru Matcovschi. În Moldova, sâmbătă, zi de doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55910_a_57235]
-
adevăr, au apărut câteva cărți întregi despre el1, ceea ce nu s-a întâmplat, în aceeași măsură, de pildă cu Arghezi. Îți pot furniza un argument similar în plus. La comemorarea lui Sadoveanu 2, organizată de Secția a XII-a a Academiei RSR, participarea publicului din afară a fost cu mult mai bogată. A trebuit să aibă loc în aulă, nu în sala Prezidiului, ca în cazul lui Arghezi 3. Afirmația mea4 se referea la majoritatea criticilor și a scriitorilor de azi
O scrisoare inedită de la Iorgu Iordan by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5600_a_6925]
-
Nicolae Manolescu Secretarul perpetuu al Academiei Franceze, Hélène Carrère d’Encausse, a publicat recent o istorie a venerabilei instituții, creată de cardinalul Richelieu în 1635, și a cărei principală atribuție a fost de la început apărarea și ilustrarea (la défense et l’illustration) limbii franceze. O întrebare
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
principală atribuție a fost de la început apărarea și ilustrarea (la défense et l’illustration) limbii franceze. O întrebare pe care autoarea și-a pus-o a fost aceea dacă acest rol mai este posibil astăzi. Răspunsul ei este că astăzi Academia nu mai poate interveni direct în evoluția limbii, dar poate să „însoțească” această evoluție. Cuvântul trebuie înțeles ca un apel la folosirea tuturor mijloacelor pentru a asigura o cultură a limbii, în stare de a o feri de degradare și
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
limba unei țări n-a fost mai grăbită să-și schimbe straiele sau să-și neglijeze ortografia. Există globalizare și în limbă. Și niciodată n-au fost mai ineficiente măsurile directe de intervenție ale lingviștilor. Nici chiar în Franța, unde Academia are drept de legislație. Tot ce a putut face, cu ani în urmă, un ministru al Culturii a fost să impună termeni franțuzești în locul unora englezești, pentru câteva concepte tehnologice noi, cum ar fi télécopie pentru fax sau ordinateur pentru
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
tehnologice noi, cum ar fi télécopie pentru fax sau ordinateur pentru computer. Cât privește o reformă a ortografiei, menită a o simplifica și a o face mai puțin expusă erorii, ea a dat greș de câteva ori, cu toate eforturile Academiei. În România, o astfel de reformă a avut loc de două ori, în 1953 și în 1995, dar fiindcă Academia noastră nu legiferează, ortografia a rămas în coadă de pește, fiecare scriind cum îl taie capul. Eșecul mai are o
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
o simplifica și a o face mai puțin expusă erorii, ea a dat greș de câteva ori, cu toate eforturile Academiei. În România, o astfel de reformă a avut loc de două ori, în 1953 și în 1995, dar fiindcă Academia noastră nu legiferează, ortografia a rămas în coadă de pește, fiecare scriind cum îl taie capul. Eșecul mai are o cauză în faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
aibă un colector de greșeli din coloanele proprii, pe care să le facă publice număr de număr, spre rușinarea redactorilor și a colaboratorilor. Din publicațiile culturale n-ar trebui să lipsească o rubrică de limbă. Are dreptate secretarul perpetuu al Academiei Franceze: limba trebuie „însoțită” în evoluția ei, nu abandonată cu nepăsare unui destin care o conduce spre o moarte lentă și inevitabilă. Limba română de mâine? Nici nu vreau să mă gândesc!
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
fost depus niciun document pentru a cere autorizație. Mai mult, nu avem date oficiale care să confirme existența gazelor de șist la noi în țară", spune Vadim Ceban, șeful Direcției securitate energetică din cadrul Ministerului Economiei. La rândul lor, geologii de la Academia de Științe a Moldovei nu cunosc informații despre existența gazelor de șist pe teritoriul Republicii Moldova. "Ultimele studii au fost realizate în anul 1931, unde se spune că în mai multe regiuni au fost găsite șisturi, din care e posibil să
Republica Moldova are gaze de șist, potrivit unei companii londoneze by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50634_a_51959]
-
fost bine cotată și, ulterior, a devenit o carte cu care în 1962 am luat Premiul Academiei Române. Îmi aduc aminte, m-am întâlnit cu compozitorul, cu academicianul Mihail Jora; a ridicat bastonul și a spus: „Tinere, ți-am dat Premiul Academiei pentru cartea dumitale! Vezi ce faci de acum înainte!” D. Av. - O premoniție? Un avertisment? O.L.C. - Eram deja urnit pe direcția muzicii românești. Am decis să n-o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
De ce v-ați oprit la anul 1920? Lucrarea putea fi continuată...; au existat determinări conjuncturale? O.L.C. - Unii mi-au reproșat că dispun de un singur titlu! În ciuda vastității lucrării. Mi-am continuat însă munca de documentare în sălile bibliotecii Academiei...; actualmente dispun de cincizeci de caiete a câte patru sute de pagini, cu elemente bibliografice asupra muzicii românești...; în mod sigur nu voi apuca să le public pe toate. Dar dispun de un teritoriu, de o documentare care nu suferă comparație
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
ca Pereș s-au ilustrat în rușinoasa imnologie de partid. Printre zelatori, găsim poeți talentați ca Adrian Păunescu sau George Țărnea. În fine, printre cele mai penibile ocazionale sunt cele de după 1989 din ziarul „Dimineața”, în linia elogiilor, sau din „Academia Cațavencu”, în linie satirică. Vă scutesc de reproducerea lor. Din tot acest veștejit florilegiu, citabile sunt epigramele din 1931 ale lui Păstorel. Iată una care îl ia drept țintă pe Nicolae Iorga, șef de partid și ministru: „L-a pus
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
au mâncărimi filosofice, politice etc. Dacă nu ai suficient tact pentru a te retrage din fața veleităților cultural-politice-conspiraționistoteologice, ai sfeclit-o! Popa ține să-și încoarde capacitățile ‘telectuale, uitînd că un strop de har face mai mult decît un scaun la Academie.“ (p. 68) Asemenea fragmente cad sub pragul estetic al minimei calități literare, impresia pe care o dau fiind cea de texte menite presei de tabloid, nu gazetăriei culte din suplimentul Aldine. E ca și cum, într-un tom cu pagini de sobră
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
BULETINUL OFICIAL nr. 69 din 31 iulie 1978 Articolul 1 Pregătirea ofițerilor necesari armatei se realizează în școli militare de ofițeri activi, cursuri pentru pregătirea de ofițeri activi, școli militare de ofițeri de rezervă și în Academia militară, la cursuri cu frecvență. Școlile militare de ofițeri activi sînt instituții militare de învătămînt cu nivel de pregătire echivalent cu acela al instituțiilor civile de învătămînt cu durata similară. Școlile militare care pregătesc ofițeri activi și cele care pregătesc
DECRET nr. 1037 din 31 iulie 1968 ***Republicat privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor militare de învăţămînt pentru pregătirea ofiţerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106265_a_107594]
-
ministrului apărării naționale. Pregătirea ofițerilor de rezervă în specialitățile pentru care nu se pot organiza școli militare de ofițeri de rezervă se face pe lînga școli militare de ofițeri activi sau pe lîngă alte unități stabilite de ministrul apărării naționale. Academia militară este instituție de învățămînt superior care pregătește ofițeri cu studii militare superioare și ofițeri ingineri și subingineri, în facultățile (secțiile) și specialitățile prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 2 Durată învățămîntului în școlile militare de ofițeri activi este de
DECRET nr. 1037 din 31 iulie 1968 ***Republicat privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor militare de învăţămînt pentru pregătirea ofiţerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106265_a_107594]
-
1981, de 4 ani. Durată cursurilor pentru pregătirea de ofițeri activi se stabilește de ministrul apărării naționale. La școlile militare de ofițeri de rezervă durată învățămîntului este cea prevăzută în normele legale în vigoare pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar. În Academia militară durată învățămîntului este de 2 ani la facultățile (secțiile) de comandă și stat major, politica militară și de servicii, de 5 ani la facultățile tehnice pentru ingineri și 3 ani pentru subingineri. Articolul 3 Admiterea în școlile militare de
DECRET nr. 1037 din 31 iulie 1968 ***Republicat privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor militare de învăţămînt pentru pregătirea ofiţerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106265_a_107594]
-
este de 2 ani la facultățile (secțiile) de comandă și stat major, politica militară și de servicii, de 5 ani la facultățile tehnice pentru ingineri și 3 ani pentru subingineri. Articolul 3 Admiterea în școlile militare de ofițeri activi, în Academia militară și la cursurile pentru pregătirea de ofițeri activi se face prin concurs. La concursul de admitere în școlile militare de ofițeri activi și la cursurile pentru pregătirea de ofițeri activi se pot prezenta absolvenți de liceu cu diplomă de
DECRET nr. 1037 din 31 iulie 1968 ***Republicat privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor militare de învăţămînt pentru pregătirea ofiţerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106265_a_107594]