6,575 matches
-
acest test trebuie combinat cu alte metode de cercetare. Corelarea rezultatelor obținute cu ajutorul celor două metode de cercetare chestionarul și testul proiectiv ne-a condus către selectarea cu o mai mare precizie și obiectivitate a grupului de profesori cu reactivitate accentuată la stres. O altă metodă utilizată a fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este îngrijorător dacă ne gândim la relația de interdependență dintre starea de sănătatea fizică, mentală și emoțională a formatorului și armonia comunicării didactice. Profesorul comunică nu numai prin ceea ce spune sau face, ci și prin ceea ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres în vederea asigurării unei interacțiuni pozitive și constructive cu elevii. Din prelucrarea statistică a rezultatelor primului instrument aplicat Chestionarul adaptării la stres cu ajutorul Bateriei de teste Soft RQPlus, am obținut pentru fiecare liceu un eșantion de profesori cu reactivitate accentuată la stres [Anexa 2] și un eșantion de cu reactivitate scăzută la stres [Anexa 3]. Datele au fost analizate în corelație cu interpretarea desenelor (arborilor) profesorilor după următoarele elemente cheie: a) simbolismul spațial: amplasarea arborelui în pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A, B, C, D]; • schimbările de direcție, întreruperile de linii, dezorganizarea în pagină; • liniile nonfigurative/disparate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
echilibrați psihic, dinamici, flexibili, creativi, rezistenți la stres și la accelerațiile proceselor sociale și educaționale, capabili să se autoanalizeze constant în relația cu elevii. Dacă valorizarea personală, socială, financiară a profesiei didactice ar crește, atunci, neîndoielnic, numărul profesorilor cu reactivitate accentuată la stres s-ar micșora. Verificarea ipotezelor cercetării Rezultate importante am obținut după aplicarea Grilei de observare, care, din păcate, ne-a demonstrat influența reactivității la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor gesturilor în comunicarea didactică, confirmându-se prima ipoteză
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala de clasă cu o postură a corpului rigidă sau aplecată/încovoiată comparativ cu cei care prezintă o reactivitate scăzută la stres și adoptă o postură relaxată (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 12,04
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vedere anatomic de ,,mușchii netezi, comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe fond de stres. Prin încovoierea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încă de la intrarea în sala de clasă, postura corpului profesorului oferă informații despre starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27,48 37,13; p < 0,001) [Anexa 7]. Mimica profesorului se referă la acele modificări ale fizionomiei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora în sala de clasă și, implicit, apropierea sau distanțarea de elevi. Profesorii cu reactivitate accentuată la stres au tendința fie de a nu se deplasa, păstrând distanța față de elevi, fie de a se mișca prea mult, provocând agitație, comparativ cu cei care au reactivitate scăzută la stres și se deplasează moderat (coeficientul Pearson Chi-Square este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește comunicarea vizuală, profesorii cu reactivitate accentuată la stres stabilesc frecvent contactul vizual de sus în jos comparativ cu cei care manifestă echilibru psihic și stabilesc un contact vizual direct cu elevii (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 10,17 17,46; p < 0,05) [Anexa 9
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de comunicare nonverbală. Reținem faptul că stabilirea și păstrarea contactului vizual reprezintă garanția unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
partea superioară a brațelor unui elev. Atingerea poate să sporească sau să slăbească controlul în relația profesor-elev în funcție de mai mulți factori (natura relației, locul atins, starea de dispoziție, interpretarea gestului, credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor" ar utiliza gesturile armonios, alături de idei-forță, fraze care surprind plăcut, statistici relevante tematicii dezbătute, accente discursive etc., atunci captarea atenției elevilor ar fi asigurată. • Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește clarificarea semnificațiilor cuvintelor: profesorii cu reactivitate accentuată la stres apelează mai frecvent la ,,adaptori obiectuali" și ,,auto-adaptori". (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 14,05 26,62; p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai mare a gesturilor care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică și invers. Pentru a verifica cea de-a doua ipoteză, am utilizat analiza de conținut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
negativ. Valorile coeficientului și semnificația p < 0,001 ne arată cât de semnificativă este corelația între gesturile profesorilor și efectul produs asupra elevilor. Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
asemenea, am corelat protocoalele de observație de la cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor rezultate veridice și prelucrării statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în jos
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
inferențiale (prin calcularea coeficientului de corelație Pearson Chi-Square), am arătat faptul că gesturile profesorilor au o rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a transmite conținutul afectiv al mesajului profesorului și de a indica starea emoțională a acesteia. Din păcate, nu toate gesturile înlesnesc o funcție formativ-pedagogică, fapt demonstrat de prezența unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mentale la potențial maxim. 43. Mă simt debusolat atunci când trebuie să-mi schimb planul de acțiune. 44. Sunt dispus să-mi schimb opiniile atunci când apar elemente noi. 45. Găsesc motive de râs. Anexa 4 Arbori desenați de profesori cu reactivitate accentuată la stres Cod 14 Grad didactic I, vechime în învățământ 21 ani, Liceul Industrial A Cod 36 Grad didactic II, vechime în învățământ: 11 ani, Liceul Industrial. B Cod 58 Grad didactic I, vechime în învățământ 16 ani, Liceul de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ce a caracterizat România în perioada interbelică etc. "Descoperirea" abilităților transferabile are un rol extraordinar de motivant pentru clienți, întrucât le oferă acestora feedback cu privire la valoarea lor pe piața muncii. Din acest motiv, este important ca utilizarea lor să fie accentuată în etapa următoare, cea de stabilire a obiectivelor. Exercițiu: Completați în lista de mai jos (câte 5-7 înregistrări pentru fiecare coloană; nu este necesar să existe o corespondență pe orizontală între ele): Comentarii: Sunt (însușiri pozitive)... Pot să fac... Îmi
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
specifice de abordare a tensiunilor dintre practici și teorii. 2.4. Tendințe critice Practica artistică postbelică a reprezentat nu doar o continuare a activităților culturale specifice avangardei ci și o multiplicare a tipurilor de critică care au percutat la schimbările accentuate din viața socială, politică, economică ori tehnologică, cauzate de necesitatea regândirii raporturilor de comuniune și de producție a existenței. Astfel, asocierea unor critici cu descrierea, legitimarea ori comentarea opozițională a unor curente artistice a generat mai multe tipuri de critică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
avem un guvern suveran în această țară. Vor hotărî dacă vom continua să decidem asupra propriilor noastre probleme în viitoarele alegeri generale. Ieri, Tony Blair a arătat clar care îi sunt intențiile. În cazul în care va fi reales va accelera procesul de integrare europeană. A spus că plănuiește să renunțe la liră în următorii doi ani (Hague, 2001). Alegerile din Marea Britanie nu reprezintă un caz singular, ci unul general. Cetățenii europeni nu numai că pot alege reprezentanți și politici ale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
dosarul vame șilor etc.), organizate în timp pe verticala sistemului, ceea ce indică amploarea fenomenului. Dosarele din fotbal par să reprezinte marele eșec al DNA. Încep să apară achitări în primă instanță sau achitări definitive. Trimiterea lui Adrian Năstase la închisoare accelerează un distrugător fenomen de resurecție a marilor cercetați penal. Speriați de perspectiva viitorului văzut în pătrățele, ei au stat, în principal, la baza suspendării președintelui Traian Băsescu în Parlament. Agresivitatea lor alimentează suspiciunea că guvernul Ponta, instalat în mai 2012
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]