17,588 matches
-
asupra ciclului familial propriu-zis și al văduviei. Desfășurarea vieții de familie de la oficializarea căsătoriei până la văduvie vizează opt stadii: 1. începutul vieții de familie; 2. apariția copiilor; 3. familia cu copii preșcolari; 4. familia cu copii școlari; 5. familia cu adolescenți; 6. familia ca centru de lansare, când copiii încep să părăsească familia plecând la școală, căsătorindu-se, angajându-se și stabilindu-și propria rezidență; 7. familia de vârstă mijlocie, caracterizată în general de perioada când toți copiii au plecat și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă mai mulți copii și survin astfel probleme suplimentare legate de relațiile între frați și (sau) surori, de competiția pentru a obține cât mai mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
20% (Healy, Stewart, Copeland, 1993). Copiii sunt îngrijorați de ceea ce se va întâmpla cu ei, dacă își vor mai vedea bunicii și alte rude când părintele nu mai este cu ei, dacă trebuie să-și schimbe școala și locuința etc. Adolescenții nu își asumă în aceeași măsură vina, condamnând mai degrabă nediferențiat, pentru că părinții le-au stricat în acest fel viața. Ei sunt foarte sensibili la problema noii legături de dragoste a părinților și, desigur, fiindu-i și mai transparent, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au „cale de ieșire” în interiorul configurației familiale, și nu e de mirare că mulți abandonează familia sau rămân cu sechele psihoemoționale semnificative. Și numărul lor nu este mic. Acum câteva decenii, în SUA s-a constatat că aproape jumătate dintre adolescenții ai căror părinți au divorțat se simțeau „prinși la mijloc”, cel puțin unul dintre părinți vorbindu-l de rău despre celălalt, iar trei sferturi dintre respectivii adolescenți declarau că această situație îi stresează (Lutz, 1983). Bineînțeles că disputa pentru loialitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
S-a produs o schimbare dramatică în domeniul sexualității premaritale în lumea occidentală, dar din ce în ce mai substanțial pe toată planeta. Dacă în anii ’50-’60 în SUA s-a înregistrat o adevărată „revoluție sexuală”, inaugurându-se ca fenomen răspândit sexul printre adolescenți și tineri, astăzi este aproape de neînchipuit o relație serioasă de dragoste fără sex. E. Laumann și colaboratorii (1994) relatează, pe baza unor anchete de teren, că în rândul tinerilor adulți americani numai 5% dintre femei și 2% dintre bărbați au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atitudinea față de sexualitatea premaritală. Ele se referă nu atât la acceptarea de principiu, ci la condițiile desfășurării ei. În cadrul populației studențești nord-americane, băieții declară în mai mare proporție decât fetele că ar face sex cu cineva relativ străin. De asemenea, adolescenții doresc și susțin că au mai multe partenere (sexuale) decât adolescentele (Buss, Schmitt, 1993). S-ar putea ca declarațiile respondenților să fie și o chestiune de aderare mai mult sau mai puțin explicită la o anumită imagine-stereotip - bărbatul, „mascul”, femeia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prezervative în mod regulat și că s-a redus numărul de preadolescente însărcinate și cel de boli venerice, dar în proporție destul de mică (apud Baron et al., 1998). Dar așa cum sugerează considerațiile de mai sus, sexualitatea premaritală se referă la adolescenți și tineri necăsătoriți, conceptul mai larg ce reflectă realitățile erotice ale lumii moderne fiind cel de sexualitate nonmaritală (Strong, DeVault, Sayad, 1998), ce are ca sferă noțională relațiile adulților celibatari, divorțați și văduvi și, desigur, coabitanți. Mai mult, și a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cea extramaritală, deși aici în mult mai mică măsură (adulterul fiind sancționat și legal). Menționăm „și-a sporit” fiindcă și înainte de a doua jumătate a secolului XX, atitudinea față de comportamentul sexual al adulților necăsătoriți era mai tolerant decât cea față de adolescenți și tineri. Coabitarea apare așadar ca o formă oarecum oficializată social a sexualității nonmaritale și, după cum s-a arătat, ea îndeplinește și alte funcții decât cele erotice, însumând o serie de avantaje psihologice, sociale și economice, fără a fi supusă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume, și cu deosebire în Europa și America, au loc numeroase conflicte între generațiile din familie. Ele se desfășoară cu predilecție pe planul atitudinilor și valorilor. În mod tipic, părinții consideră actuala mentalitate și conduită a tinerilor (în particular a adolescenților) ca fiind prea libertină, fără un suficient respect pentru tradiții și „bunul-simț”. La rândul lor, copiii și tinerii percep generația în vârstă ca fiind de modă veche și represivă. Aceste acuzații se reproduc din generație în generație. Generația „hipi” a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cotidian personal (sex, îmbrăcăminte, coafură etc.), în schimb majoritatea se raliază la valorile și normele sociale dezirabile atunci când e vorba de mari probleme, cum sunt necesitatea organizării sociale, rolul și utilitatea familiei și a religiei. Un consens sporit între răspunsurile adolescenților și ale părinților s-a evidențiat vizavi de proiectele școlare și profesionale. La clasele mijlocii și superioare, intenția de a urma universitatea și de a dobândi astfel un statut și un prestigiu social înalt s-a remarcat și la respondenții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-a evidențiat vizavi de proiectele școlare și profesionale. La clasele mijlocii și superioare, intenția de a urma universitatea și de a dobândi astfel un statut și un prestigiu social înalt s-a remarcat și la respondenții părinți și la adolescenți. Simetric, la familiile muncitorești, răspunsurile comune ale părinților și copiilor s-au concentrat în jurul ideii de a intra cât mai repede în viața activă și de a câștiga un salariu. Un studiu comparativ-cultural (Schlegel, Berry, 1991) constată că, pe ansamblu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
muncitorești, răspunsurile comune ale părinților și copiilor s-au concentrat în jurul ideii de a intra cât mai repede în viața activă și de a câștiga un salariu. Un studiu comparativ-cultural (Schlegel, Berry, 1991) constată că, pe ansamblu, în lume, relațiile adolescenților cu familiile lor sunt armonioase, tensiunile și conflictele apărând în acele societăți în care: rezidența este neolocală; schimbările socioeconomice sunt rapide, iar individualismul și realizarea personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus că la vârsta adolescenței, datorită acutei tendințe de afirmare, „modernul” este adus mereu în față și „tradiționalul” neglijat, în vreme ce tinerii tind spre o sinteză a lor. Datele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mereu în față și „tradiționalul” neglijat, în vreme ce tinerii tind spre o sinteză a lor. Datele culese de la subiecții adolescenți și tineri, ca și răspunsul experților arată că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând aceleași probe la adolescenți și tineri din România după anii ’90, în linii mari orientarea axiologică a acestora are același profil (Iluț, 2001, 2004). Dincolo de simplele constatări ale divergențelor axiologice dintre generații, cei implicați direct în ele, cu deosebire părinții și educatorii, se întreabă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt soluțiile de dezamorsare sau aplanare. Recunoscând că nu e deloc ușor să oferi rețete generale eficiente, cred că anumite idei pot avea o valoare orientativă în planul relațiilor interpersonale și în cel educativ. Dacă mentalitatea tineretului, cu precădere a adolescenților, este una de căutare, de moratoriu, de ce n-ar fi și atitudinea noastră față de ea în acest spirit? Unele dezacorduri dintre părinți și copii, tineri și adulți au ca bază neînțelegerea și intransigența vârstnicilor vizavi de valorile de afirmare „superficială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse de sociologul american, rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent de atitudinile prealabile, cei care au coabitat la vârsta de 18-23 de ani au declarat atitudini tolerante față de acest fenomen câțiva ani mai târziu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a stării dorite, că se întrezăresc soluții de rezolvare. În cazul familiei, întrucât actorul cu probleme este unul colectiv (cel puțin două persoane), deși cele trei caracteristici subzistă, intervin o serie de condiții specifice și de nuanțe. Astfel, comportamentul unui adolescent poate fi o problemă pentru părinți, fără să fie în sine o problemă pentru el - faptul că vine târziu seara acasă, de exemplu. Fiind însă o problemă la nivelul părinților săi, prin reacțiile acestora, ea devine și problema lui. Mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contingenționale între cei doi soți, dar mai ales între părinți și copii, ca modalități de schimbare a unor conduite nedorite (venirea seara târziu acasă, de pildă). Ele reprezintă acorduri de obicei scrise între cele două părți prin care copilul sau adolescentul câștigă puncte în măsura în care se primesc recompense. Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Stephen, K. (1987), „Technology, proximity, and measures of kin support”, în Journal of Marriage and the Family, 49. Livingstone, F. (1969), „Genetics, ecology, and the origins of incest and exogamy”, în Current Anthropology, 10. Lutz, P. (1983), „The stepfamily: An adolescent perspective”, în Family Relations, 32-3. Lynch, J. (1995), „Chasing deadbeat parents”, în Spokesman Review, 26 martie. Macklin, E. (1987), „Nontraditional family forms”, în M. Sussman, S. Steinmetz (ed.), Handbook of Marriage and the Family, Plenum Press, New York. Malinowski, B. (1926
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
elogios pe Liviu Rebreanu, dar nu gustă modernitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, nerecunoscând nici o calitate romanului Concert din muzică de Bach. Revenind la cei de la „Viața românească”, comentează pe larg și entuziast La Medeleni de Ionel Teodoreanu, considerând, spre deosebire de G. Călinescu, psihologia adolescentului tot atât de interesantă pentru scriitor ca și aceea a omului matur. În același timp, nu poate să nu observe că romanul e prea literar și, de aceea, în bună măsură artificial, că e prea încărcat și are un stil prea ornamentat
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
al lui Aron Blumenfeld; 3.I.1852, Jezierzany, Polonia - 7.I.1908, Iași), dramaturg. Este fiul Ceciliei și al lui Ioină Roman, așa cum rezultă din declarația din dosarul de împământenire. Și-a pierdut de timpuriu părinții, evrei săraci din Galiția. Adolescent, s-ar fi stabilit, prin 1868, la Hârlău. Cu un profesor particular, învață germana. A fost învățător la Sadagura, apoi contabil la Bacău, pregătindu-se să-și dea bacalaureatul la Suceava. Sigur este că în toamna lui 1869 a plecat
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Chișinău (1970) și cursurile literare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A funcționat ca economist, iar din 1987 ca director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare netă între
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
mai au putere. / Ce-ar mai fi de adăugat, inconștientă doamnă moarte?” (Idila). Apar, cu obstinație, și nu doar aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul / năpădit de bălării / și de ierburi otrăvitoare / coboară spre
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]