4,426 matches
-
nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici, fie adoptați este de 39,3 ani. Pentru tații adoptatori, media de vârstă în cazul în care nu au și alți copii este de 39,8 ani, în timp ce pentru cei care au și alți copii, media de vârstă este 42,17 ani. Comparând mediile de vârstă ale mamelor adoptatoare cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tații adoptatori, media de vârstă în cazul în care nu au și alți copii este de 39,8 ani, în timp ce pentru cei care au și alți copii, media de vârstă este 42,17 ani. Comparând mediile de vârstă ale mamelor adoptatoare cu mediile de vârstă ale mamelor biologice 288 constatăm o diferență de peste 12 ani. Astfel media de vârstă pentru mamele biologice la prima naștere este de aproximativ 25,13 ani, respectiv de 26,86 de ani media de vârstă la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv de 26,86 de ani media de vârstă la naștere indiferent de rangul copilului 289. Această diferență de vârstă se reduce însă, dacă luăm în considerare diferența reală de vârstă dintre părinții biologici și copiii lor, respectiv dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
însă, dacă luăm în considerare diferența reală de vârstă dintre părinții biologici și copiii lor, respectiv dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie generală a diferenței de 34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat cu rangul întâi și tatăl adoptiv este în medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tatăl adoptiv este în medie de 36,8 ani, iar diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților adoptatori Număr de ani de căsătorie Frecvențe relative sub 5 ani 12,4 intre 5 si 9 ani 14,2 intre 10 si 14 ani 34,5 intre 15 si 19 ani 21,2 intre 20 si 24 ani 10,6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu presupune neapărat existența relației de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor economice disponibile părinților adoptatori am avut în vedere un indicator al resurselor financiare, mai exact veniturile familiei și un indicator al resurselor materiale, adică tipul și structura locuinței. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare au fost comparate cu media veniturilor lunare ale gospodăriilor din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor economice disponibile părinților adoptatori am avut în vedere un indicator al resurselor financiare, mai exact veniturile familiei și un indicator al resurselor materiale, adică tipul și structura locuinței. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare au fost comparate cu media veniturilor lunare ale gospodăriilor din România, raportat la anul în care familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei) 2003 1055,23 795,09 260,14 2004 1576,69 1085,79 490,9 2005 1536,11
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei) 2003 1055,23 795,09 260,14 2004 1576,69 1085,79 490,9 2005 1536,11 1212,18 323,93 2006 2497,72 1386,32
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1666,44 1119,845 546,36 În ceea ce privește condițiile de locuit trebuie specificat că toate familiile adoptive dețin cel puțin o locuință proprietate privată (apartament în bloc de locuințe sau casă la curte). Numărul mediu de camere destinate locuirii membrilor familiilor adoptatoare, este de 2,77 camere, în condițiile în care numărul mediu de camere pentru o locuință proprie la nivelul României era în 2002 de 2,6. Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatoare, este de 2,77 camere, în condițiile în care numărul mediu de camere pentru o locuință proprie la nivelul României era în 2002 de 2,6. Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare este de 3,29 (din această analiză a fost eliminată o familiei compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]