7,836 matches
-
două ousiai și două ipostaze neamestecate, Însă o singură prosopon sau persoană. Orice altă poziție ar fi Însemnat apolinarism. Obiecția lui Chiril avea să prevaleze și cele două naturi vor deveni o singură physis și o singură hypostasis. Numai prin afirmarea acestei uniri indisolubile putea să explice Chiril de ce trupul lui Isus a fost ridicat la Ceruri. Acesta este, Într-adevăr, cel mai puternic argument al lui În Epistola a doua către Nestorie 51: „trupul Logosului nu este străin de acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a influențat bogomilismul. În cele din urmă, Dragomanov a realizat neputința teoriei sale de a explica prezența miturilor dualiste În America de Nord. În consecință, fără să dea impresia că e conștient de acest lucru, s-a contrazis cu desăvîrșire, recurgînd la afirmarea unei „geneze independente” În arii diferite 8. Oskar Dähnhardt (În anii 1907-1912) a făcut distincție Între două variante principale ale acestor legende și le-a denumit pe una asiatică, iar pe cealaltă bogomilică. În varianta asiatică Tricksterul este de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil să explicăm două teze ale gnosticismului ce merg mînă În mînă: afirmarea cu tărie a liberului arbitru și ura față de astrologie? Să ne ocupăm mai Întîi de prima chestiune. O dată aplicat În mod sistematic asupra Cărții Genezei, principiul interpretării răsturnate, derivat atît din premisele inițiale ale inferiorității Demiurgului cît și din contradicțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
metafizicii platonice a Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile atît de rodnice trasate de John Dillon și Robert Berchman, ar putea să aducă noi surprize. În ceea ce privește polemica gnosticilor contra astrologiei, care este În același timp o puternică afirmare a liberului arbitru uman, explicația este iarăși simplă, dacă Îi vom căuta pe gnostici În cercurile creștine - ipoteză luată recent În considerație și de Elaine H. Pagels 273. Gnosticii au exagerat În mod categoric aversiunea paulină față de influențele astrologice care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
urmărește transcendența pentru a o „construi distrugînd-o”, atunci este Îndreptățită observația că gnosticismul este reversul nihilismului, Întrucît este campionul transcendenței. S-a văzut că una dintre cele mai relevante caracteristici ale gnosticismului și ale celorlalte curente ale dualismului occidental este afirmarea extremă și extremistă a transcendenței În dauna lumii materiale. Dacă vom stărui să numim aceste curente nihiliste, va trebui să definim nihilismul lor ca pe cel mai puternic nihilism metafizic din istoria ideilor occidentale. Nihilismul modern este, dimpotrivă, antimetafizic. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
generează scenarii dualiste, ajungînd Însă la concluzii identice din punct de vedere formal, În măsura În care este recunoscută nevoia de a se anihila conceptul curent (creștin) de „valoare”. Astfel, cele două sisteme diferă În prima și cea mai importantă dintre opțiunile lor - afirmarea versus negarea transcendenței; totuși primul termen al acestei alternative este mai complex, Întrucît afirmarea transcendenței e Însoțită de negarea conceptului comun de transcendență, a celui creștin (iudeo-platonic). Dacă sistemul nihilismului modern pleacă de la un substitut puternic al transcendenței, credința În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este recunoscută nevoia de a se anihila conceptul curent (creștin) de „valoare”. Astfel, cele două sisteme diferă În prima și cea mai importantă dintre opțiunile lor - afirmarea versus negarea transcendenței; totuși primul termen al acestei alternative este mai complex, Întrucît afirmarea transcendenței e Însoțită de negarea conceptului comun de transcendență, a celui creștin (iudeo-platonic). Dacă sistemul nihilismului modern pleacă de la un substitut puternic al transcendenței, credința În Rațiune, el va descoperi, mai devreme sau mai tîrziu, că nu există valoare dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
platforma naționalismului și a „unității În diversitate”. Dezideratul implicării și protecționismul economic Întâlnesc dorințele autorilor care se vor publicați și incluși În proiectul comun al redescoperirii patrimoniului național (În momentul propice al creșterii numărului de posturi și al posibilităților de afirmare). Diseminată după aceleași imperative ale descentralizării pe tot cuprinsul țării, cenzura propriu-zisă și cea doctrinară realizată de noile comitete de cultură și artă județene (mai apoi comitete de cultură și educație socialistă) și de comitetele de partid aferente 38 Își
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și mișcări largi. Relația dintre interlocutori poate fi competitivă, ostilă, conflictuală sau cooperantă, prietenoasă, consensuală. Conflictul apare atunci când interactanții percep scopuri incompatibile, contrare. Se manifestă prin strategii interacționale ale diferențierii și distanțării interlocutorilor, ale negării și exagerării afectelor negative, ale afirmării propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii, apelative injurioase, invective; limbaj excesiv formal sau excesiv informal; repetiții, reveniri la subiect, șabloane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și terorii comuniste și propunerea ridicării în Capitală a unui Monument al Victimelor Comunismului. - Susțin înființarea în București a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din România. Acest muzeu va fi în egală măsură un loc de memorie și unul al afirmării valorilor societății deschise. Pe lângă Muzeu este necesară crearea unui centru de documentare destinat informației publice, cu acces neîngrădit, în care să fie colecționate documente esențiale pentru înțelegerea fenomenului comunist, a universului concentraționar, a propagandei ca mijloc de constrângere spirituală. - Propun
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fi obținute prin acțiunea individului asupra mediului, prin inițiativă și receptivitate la schimbare, prin exprimarea emoției și a dorințelor personale; o viziune pragmatică și materialistă asupra lumii, o atitudine etică a individului în lume stau la baza realizărilor personale și afirmării voinței proprii. În Orient, individul, ca parte componentă a universului și ca membru al grupului din care face parte, are ca valori fundamentale devenirea spirituală, propășirea interioară, cultivarea spiritului, virtutea, modestia, atitudinea rezervată în relațiile cu semenii. Familia. Importanța familiei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În culturile în care conflictul este conceptualizat ca proces accentul cade pe negocierea imaginii mutuale sau de grup (prestigiu, onoare, demnitate, mândrie, încredere, umilire, rușine, vinovăție, neîncredere), în timp ce în culturile în care conflictul este conceptualizat ca rezultat accentul cade pe afirmarea identității personale (a nevoilor, intereselor, emoțiilor personale), pe negocierea și obținerea rapidă a unui rezultat. În modelul colectivist orientat spre proces primează adecvarea în abordarea opozițiilor, atingerea unui consens cu implicații pe termen lung; în modelul individualist, orientat spre rezultate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Românul construiește minuscul, solid și pitit la munte. [...] Îi e frică să atragă atenția aruncând clopotnițe spre cer” (Ibidem, p. 975). Ne-am redus individualitatea și combativitatea la minimum ca să nu irităm inamici prea puternici, ne-am reținut de la orice afirmare de sine ca să ne putem salva viața. De aceea progresul a întârziat atât. [...] În general românul nu crede în bunătatea oamenilor, n-are o concepție idilică și sentimentală a vieții. Câteodată chiar ideea pe care și-o face despre oameni
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
părul este revelator pentru sănătatea fizică și psihică. Calviția este deci văzută la nivel simbolic ca o pierdere a forțelor, ca un semn al slăbiciunii fizice și psihice. Dar, în funcție de epocă și de mediu, poate să aibă un caracter de afirmare de sine sau a valorilor sale. Părul reprezintă forța, peruca simbolizează aportul unei forțe exterioare și indică faptul că subiectul are nevoie de susținere, de o energie suplimentară. Există, de asemenea, o noțiune de imagine înșelătoare și de travestire. Persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
fără discriminare. Curaj, forță A se percepe în vis deosebit de puternic și de curajos și confruntat cu un pericol este expresia eliberării și a exploatării resurselor nebănuite. Cel ce visează este mai înarmat decât crede. Are în el capacitatea de afirmare, dar trebuie să o utilizeze în realitate. Dominarea pulsiunilor și dificultăților nu trebuie să aibă loc cu duritate, ci prin folosirea inteligentă a energiei sale. Durere, suferință Trebuie să facem diferența între durerea fizică de suferința morală. În vis, o
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
2); greutate (2); inima (2); iubi (2); întuneric (2); lacrima (2); nu (2); om (2); părăsi (2); plăcere (2); rană (2); sentiment (2); simți (2); singurătate (2); supărare (2); te doare (2); a tînji (2); urît (2); 2; Adina; afecta; afirmare; a afla; afunda; aici; astăzi; așteptare; de boală; cap; cauza; căldură; a se chinui; chinuit; consolare; consuma; crește; Da; depărtare; deprimat; a deveni mai puternic; dezamăgi; dezastru; doliu; dorință; de dorul casei; dramatiza; durere sufletească; dureri; emoții; epuizare; erou; existență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuvîntare (2); discurs (2); exprimare (2); gîndire (2); guraliv (2); informație (2); mama (2); om (2); plăcere (2); povață (2); prieteni (2); scumpă (2); scurtă (2); stat (2); tăcere (2); ură (2); urîtă (2); vorbire (2); zice (2); adevăr; adevărată; afirmare; aiurea; alină; alint; armă; ascultare; ascultător; auz; auzi; băiat; bani; bîrfe; birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
românească contemporană. • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, își asumă un rol fundamental în crearea și tezaurizarea valorilor culturii și civilizației, în promovarea cercetării științifice, participarea culturii și științei românești la circuitul mondial de valori spirituale, afirmarea identității culturii naționale și dezvoltarea societății românești în cadrul unui stat de drept, liber și democratic, prin: formarea de specialiști pentru învățământ, știință, cultură și activități social-economice; perfecționarea continuă a absolvenților în spiritul progresului cunoașterii și al educației permanente; articularea permanentă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
angajaților; • fixarea obiectivelor activității prin consultarea angajaților și controlul acestora într-ologică a sistemului; • punerea la dispoziția organizației a resurselor umane având în vedere o dublă constrângere - funcționarea armonioasă și eficientă a ansamblului constituit din resursa umană, precum și respectarea dorinței de afirmare, securitate și dezvoltare profesională a fiecărui angajat. Principalele funcții ale managementului resurselor umane sunt: • planificarea resurselor umane; • stabilitatea și menținerea resurselor umane; • stimularea/atingerea performanței dorite la fiecare angajat; • instruirea și dezvoltarea resurselor umane; • îmbunătățirea abilităților profesionale; • comunicarea și negocierea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unor scopuri personale. În organizațiile care oferă servicii educaționale pot fi utilizate, spre exemplu, următoarele strategii motivaționale: • încurajarea autoconducerii și stimularea încrederii în resursele proprii pentru membrii organizației; • orientarea stilurilor manageriale pe grup/organizație; • înlăturarea barierelor și crearea oportunităților de afirmare pentru membrii organizației; • încurajarea inovațiilor și diversificarea posibilităților de alegere pentru membrii organizației; • abordarea motivației în funcție de stadiile profesionale și de ciclurile de vârstă. Climatul motivațional din cadrul unei organizații poate fi: • pozitiv - concretizat prin următoarele aspecte: - exprimarea liberă a opiniilor; - preluarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
propriei personalități și angajări în activitatea profesională. Rezultatele învățării sunt dependente și de performanțele grupului, de echilibrarea obiectivelor formării (cunoștințe - atitudini - motivații - comportamente - reprezentări sociale), de climatul psihosocial al clasei, de modurile de organizare a elevilor, de aprecierea celorlalți, de afirmarea unor lideri, de climatul emoțional și moral al grupurilor din clasă, de sistemul de așteptări al acestei clase și de criteriile de apreciere valorică, de îndeplinirea rolului de lider al clasei de către profesor. La clasă, profesorul nu realizează numai predarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
identităților umane este o dovadă a devenirii și a multiplicității, o tulburare a unității sau a dualității ființei, o ipostază a transpoziționării și a reinițializării subiectului. Corpurile tehnobiologice, cybersociale sau digital-politice sunt hibridate și interfațate până la contagiune și procreare, astfel încât afirmarea eului cu prețul sacrificării celuilalt nu mai este posibilă. Subiectul uman se manifestă pe Internet în comunități virtuale, cu propria singularitate, cu toate că se integrează unor structuri colective pe bază de afinități și interese comune. În cadrul acestor insule care comunică între
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în practicarea democratică a acelorași tehnologii. Astfel, imaginea cyborgului, deopotrivă ca simptom și critică, trebuie manevrată subversiv în sensul economic-social al „împuternicirii” politice. Aderarea democratică are în vedere atenția atrasă asupra structurilor de putere care sunt pasibile de a distruge afirmarea de sine și asupra potențialului de erodare a dihotomiilor de gen ale sinelui. Discursul promovat de Donna Haraway nu ar fi decât un mit politic și nu ar avea finalizare și practicabilitate. Prin urmare, teoreticiana propune o abordare a mitului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
puterii și consumismul pasivezi Atât laturile pozitive, cât și cele negative surprinse în relaționarea dintre feminitate și contextul social al Internetului sunt legitimate prin analize concrete și empirice și adesea sunt la confluența dintre spațiul online și spațiul offline, dintre afirmarea și acțiunea locale și distribuirea globală. După cum se poate vedea, cyberfeminismul este o mișcare cu direcții contradictorii, însă acest lucru nu trebuie înțeles în sens negativ; dimpotrivă paradoxurile și conflictul de idei din interiorul mișcării îi asigură acesteia o dinamică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o identifică Descartes. Mai departe, dacă supunem Îndoielii noțiunile ce le avem despre diferite lucruri, vom avea șansa de a ne apropia mai mult de fundamentul cunoașterii. Aici vom găsi unele de o factură deosebită, „care se cunosc fără vreo afirmare sau vreo negare”, și care nu sunt altele decât așa-numitele „noțiuni simple”, adică prime. Ele nu mai pot fi supuse Îndoielii, căci, dacă ar face-o, spiritul nostru și-ar sustrage posibilitatea de a ajunge la scopul pe care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]