5,707 matches
-
temeiul în baza căruia să se mobilizeze la acțiune colectivă. Hitler intuiește și acest lucru, după cum reiese din Mein Kampf: "un număr de dușmani diferiți trebuie totdeauna priviți drept unul singur [...]. Acest lucru întărește credința în propria cauză și sporește agresivitatea față de agresor"353. După cum știe toată lumea, continuă Burke, acel simbol "internațional" al răului, capabil să concentreze asupra sa agresivitatea întregii națiuni, devine, pentru Hitler, "evreul internațional" (the international Jew, în limba engleză), întrucât, nu-i așa, "Prințul (Răului adăugirea mea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Kampf: "un număr de dușmani diferiți trebuie totdeauna priviți drept unul singur [...]. Acest lucru întărește credința în propria cauză și sporește agresivitatea față de agresor"353. După cum știe toată lumea, continuă Burke, acel simbol "internațional" al răului, capabil să concentreze asupra sa agresivitatea întregii națiuni, devine, pentru Hitler, "evreul internațional" (the international Jew, în limba engleză), întrucât, nu-i așa, "Prințul (Răului adăugirea mea) trebuie să fie internațional, universal, "catolic""354. Criticul remarcă faptul că, într-o epocă în care "religia a fost
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unui model religios"356 a constituit o "armă extrem de eficientă de propagandă"357. Simbolul răului, o dată materializat, creează contextul necesar pentru o inversiune surprinzătoare între telos-ul religios și cel capitalist, astfel că lumea "convertită deja" la materialismul capitalist găsește, în agresivitatea cumulată asupra acestui simbol universal al răului, calea de acces la "experiența religioasă" și oaza în care poate respira "neconstrânsă" de efectele extreme ale capitalismului. Astfel, răul universal materializat devine vizibil, dobândește trup și, mai ales, "sânge", ilustrând "idealul neopozitivist
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
instanță sau achitări definitive. Trimiterea lui Adrian Năstase la închisoare accelerează un distrugător fenomen de resurecție a marilor cercetați penal. Speriați de perspectiva viitorului văzut în pătrățele, ei au stat, în principal, la baza suspendării președintelui Traian Băsescu în Parlament. Agresivitatea lor alimentează suspiciunea că guvernul Ponta, instalat în mai 2012 în locul guvernului Ungureanu, dorește, prin demiterea președintelui, preluarea puterii totale, inclusiv asupra justiției. Traian Băsescu are, la rândul său, meritul de a nu distruge o instituție funcțională. În schimb, încearcă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Oamenii îmbrățișează anumite reprezentări atunci când se recunosc în acestea. Elitele încearcă să le vorbească folosind un limbaj care rezonează cu audiența. Weldes demonstrează că elitele SUA, în perioada crizei rachetelor din Cuba, au comparat intențiile lor pașnice cu duplicitatea și agresivitatea evidentă a sovieticilor. Folosind practici care i-a atins pe oameni în viața de toate zilele, precum exersarea procedurilor aplicabile în situația unui atac nuclear sau prin mesaje care încurajau oamenii să-și facă rezerve de mâncare, politicienii au comunicat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
încercat să descopere, chiar în mintea și în sufletul omului, resursele necesare pentru a zăgăzui răul și pentru a lăsa câmp liber binelui. Cum tot istoria o dovedește, valorile religioase și valorile morale nu au fost suficiente pentru a împiedica agresivitatea răului, intrinsecă naturii umane. „Fragilitatea omenească“ la care trimitea John Locke este tocmai vulnerabilitatea regulilor religioase și a celor morale în fața răului. A fost nevoie de multă inteligență și de neobosită inventivitate pentru ca, alături și dincolo de limitele răului, pe care
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
identifice binele comun, punându-se în slujba lui și, în același timp, să creeze cadrul constituțional cel mai potrivit cu tradițiile și cultura fiecărei națiuni, atât pentru a permite și a încuraja această slujire a binelui, cât și pentru a descuraja agresivitatea umană în toate formele ei. Deși evocăm, uneori cu admirație, alteori cu invidie, modul în care funcționează democrația liberală în Occident, în sensul cultural al acestei noțiuni, care include și America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, pentru a deplânge apoi starea de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Construcția și reconstrucția cadrului constituțional și a instituțiilor care definesc democrația liberală cer un efort permanent. Cei care sunt obosiți, dezamăgiți, lehămetiți, plictisiți de acest efort ar trebui să-și amintească în ce fel s-a manifestat și se manifestă agresivitatea umană în absența formelor democrației liberale. Aceste gânduri mi-au venit în minte când am parcurs varianta transcrisă a dialogurilor pe care le-am avut, cu intermitențe mai mari sau mai mici, în ultimii șase ani, cu Robert Turcescu, în
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
religioasă, apartenență politică, statut social, persoane cu dizabilități, acesta fiind idealul într-o societate civilizată. Olimpismul promovează respectul față de sine și față de cei din jur, respectul față de valorile culturale și acceptarea diversității, toleranța, spiritul de echipă și de fair-play, combaterea agresivității și violenței, atât în arenele sportive, cât și în viața zilnică, lupta împotriva folosirii substanțelor interzise etc. Primul pas - și cel mai greu - este să te cunoști, să încerci să fii obiectiv cu propria-ți persoană (calități, defecte, reacții), să
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
mai bun să câștige”. Educația olimpică are un rol deosebit în formarea și acceptarea conceptului de fair-play deoarece orice elev se va manifesta în sport fie ca sportiv, fie ca spectator/”consumator” de sport. Elevii trebuie să înțeleagă necesitatea combaterii agresivității în sport și în viața de zi cu zi. Violența poate înceta odată cu respectarea anumitor reguli, fiecare poate contribui la construirea unei vieți mai bune prin exemplul său personal. 3.4.2. Combaterea violenței în sport Legea nr. 4 din
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
unul omogen, înscriindu-se firesc sub zodia armoniei și a compatibilităților; în acest context, conflictele reprezentau doar aspecte patologice, marginale. Ulterior, riposta și actele de violență ale elevilor au fost înscrise printre constantele inerente realității școlare. În acest sens, autorii Agresivității în școală notează: "Astfel, dacă la nivelul anilor '70 vandalismul și violențele școlare erau interpretate ca fiind fenomene disfuncționale, indezirabile și chiar patologice, în ultimul deceniu ele au început să fie percepute ca un fenomen normal și funcțional: vandalismul, violențele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
crizei profunde din sistemul românesc de învățământ. Din cauza nonimplicării generalizate, școala și-a pierdut valențele formative, atât în ceea ce privește aspectele tehnice ale instruirii, cât și în ceea ce privește competențele cetățeanului. Indiferența nu tolerează spiritul critic și nici interesul de o natură sau alta: Agresivitatea indiferenței poate lua mai multe forme: să nu participi, să nu răspunzi, să nu te implici, să nu gândești, să nu creezi, să nu trăiești evenimentul din jur și, cel mai grav, să nu-ți trăiești propria stare. Indiferența decidenților
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu participi, să nu răspunzi, să nu te implici, să nu gândești, să nu creezi, să nu trăiești evenimentul din jur și, cel mai grav, să nu-ți trăiești propria stare. Indiferența decidenților și a adulților educatori instaurează la copil agresivitatea frustrărilor esențiale: lipsa bucuriei de a trăi, de a fi copil, adolescent, tânăr, om6. Indiferența școlii se suprapune indiferenței sociale, parțial preluându-i efectele, parțial generând-o. Lipsa de orizont, incoerența mesajului politic exprimată prin neputința unei anticipări a viitorului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că influența hotărâtoare asupra copiilor lor o au colegii sau prietenii; • timpul liber al părinților este lipsit de semnificații pozitive. Credem că acești factori valabili în SUA (unde a avut loc cercetarea) sunt semnificativi și pentru situația din România. 8. AGRESIVITATEA UMANĂ ÎNNĂSCUTĂ. Chiar dacă destui reprezentanți ai domeniului științelor socio-umane neagă încă existența ei, noi considerăm că ea trebuie luată în considerare. Se preferă ipoteza rolului hotărâtor al mediului social în provocarea și potențarea agresivității umane, deoarece adepții acestei teorii mizează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și pentru situația din România. 8. AGRESIVITATEA UMANĂ ÎNNĂSCUTĂ. Chiar dacă destui reprezentanți ai domeniului științelor socio-umane neagă încă existența ei, noi considerăm că ea trebuie luată în considerare. Se preferă ipoteza rolului hotărâtor al mediului social în provocarea și potențarea agresivității umane, deoarece adepții acestei teorii mizează pe educație, uitând însă că fondul genetic al individului îl pregătește pe acesta pentru competiție în lupta pentru supremație. Irenäus Eibl-Eibesfeldt consideră că a recunoaște inerența agresivității umane în raport cu individul nu înseamnă și a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
al mediului social în provocarea și potențarea agresivității umane, deoarece adepții acestei teorii mizează pe educație, uitând însă că fondul genetic al individului îl pregătește pe acesta pentru competiție în lupta pentru supremație. Irenäus Eibl-Eibesfeldt consideră că a recunoaște inerența agresivității umane în raport cu individul nu înseamnă și a accepta ineducabilitatea acesteia. Pe de altă parte, aspecte ale agresivității se resimt în multe dintre cauzele unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
însă că fondul genetic al individului îl pregătește pe acesta pentru competiție în lupta pentru supremație. Irenäus Eibl-Eibesfeldt consideră că a recunoaște inerența agresivității umane în raport cu individul nu înseamnă și a accepta ineducabilitatea acesteia. Pe de altă parte, aspecte ale agresivității se resimt în multe dintre cauzele unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea Agresivitatea umană: Spectrul agresivității umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
umane în raport cu individul nu înseamnă și a accepta ineducabilitatea acesteia. Pe de altă parte, aspecte ale agresivității se resimt în multe dintre cauzele unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea Agresivitatea umană: Spectrul agresivității umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui congener, lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu înseamnă și a accepta ineducabilitatea acesteia. Pe de altă parte, aspecte ale agresivității se resimt în multe dintre cauzele unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea Agresivitatea umană: Spectrul agresivității umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui congener, lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se întinde o cursă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de altă parte, aspecte ale agresivității se resimt în multe dintre cauzele unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea Agresivitatea umană: Spectrul agresivității umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui congener, lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se întinde o cursă. Agresivitatea se poate manifesta și prin refuzul contactului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea Agresivitatea umană: Spectrul agresivității umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui congener, lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se întinde o cursă. Agresivitatea se poate manifesta și prin refuzul contactului social, ajutor sau discuție, de pildă. Agresivitatea poate fi îndreptată împotriva unui individ sau
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui congener, lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se întinde o cursă. Agresivitatea se poate manifesta și prin refuzul contactului social, ajutor sau discuție, de pildă. Agresivitatea poate fi îndreptată împotriva unui individ sau unui grup, atât în conflictul ideologic, cât și în cel armat. Tuturor acestor forme le este comun faptul că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se întinde o cursă. Agresivitatea se poate manifesta și prin refuzul contactului social, ajutor sau discuție, de pildă. Agresivitatea poate fi îndreptată împotriva unui individ sau unui grup, atât în conflictul ideologic, cât și în cel armat. Tuturor acestor forme le este comun faptul că se exercită cu ajutorul lor asupra unui congener sau asupra unui grup de congeneri o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
rezolve; iată câteva atitudini inadecvate: • asuprirea elevilor, plecând de la premisa că ordinea este alfa și omega în educație; • ignorarea disprețuitoare a elevilor; • evaluarea elevilor în termeni constant negativi și depreciativi. La asemenea atitudini reacția elevilor poate lua forme extreme: furie, agresivitate verbală, vandalism, bătăi etc. Așa cum reiese dintr-un studiu al lui Dierenfield 121 pentru profesorii britanici, principalele cauze ale comportamentului perturbator al elevilor sunt: • mediul familial dezechilibrat; • presiunea colegilor; • lipsa de interes pentru o anume disciplină de studiu; • dezinteresul pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nevoii sale de a i se acorda atenție. Un astfel de comportament, numit "comportament care solicită atenția", este recunoscut ca fiind o cauză majoră a problemelor din sala de clasă 135. Purtarea elevului poate îmbrăca și o formă lipsită de agresivitate, dar nu mai puțin îngrijorătoare; de pildă, elevul în cauză se poate adresa constant profesorului în timpul orei, poate solicita ajutorul acestuia atunci când este evident că nu are nevoie de așa ceva, îl poate aștepta în fiecare dimineață pentru a-i spune
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]