11,393 matches
-
Sean M.Lynn-Jones , Steven E. Miller., The Cold War and After prospects fot Pace, Editura Internațional Security, a publication of The MIT Press, 2001, p.244; footnote> Politica externă a Rusiei rămâne o problemă de interes vital pentru Statele Unite și aliații săi occidentali. Datorită mărimii geografice, populației numeroase, bogăției resurselor naturale, puterii militare dar și celei nucleare, Rusia chiar și după dezintegrarea U.R.S.S.-ului, rămâne o influență în arena internațională.<footnote Brad Roberts , Order and Disorder after the Cold War
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
pronunțat în alianța statelor vestice. Într-adevăr relațiile economice cu fosta U.R.S.S. nu au fost numai în centrul preocupărilor relațiilor Est-Vest. Interesul economic al Statelor Unite în privința U.R.S.S-ului se rezumă aproape exclusiv în exportul de cereale, pe când aliații S.U.A. sunt interesați cu precădere de exportul din sectorul industrial și energetic. Organizația Nord-Atlantică s-a format ca o alianță cu caracter pur militar iar Statele Unite încearcă în perioada Războiului Rece să îi lărgească funcțiile și în relațiile comerciale dintre
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
însă de precizat că fiecare tranzacție stabilea noi standarde ale relațiilor comerciale dintre părți. Aceste evoluții ale tranzacțiilor denotă dinamica și evoluția relațiilor. Tensiunile și agitația creată la nivel ideologic are repercusiuni asupra relațiilor comerciale. Încercările americane de a ajuta aliații europeni de a stabili un control mai riguros al exporturilor din Europa de Est și respectiv Uniunea Sovietică a fost o sursă continuă de discuție în relațiile european-americane în perioada Războiului Rece. În timpul președintelui Nixon s-a produs o deschidere a guvernului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
BushThe end of the cold war, (http://www.presidentprofiles.com/Kennedy-Bush/George-Bush-The-end of-the-cold-war.html); footnote> Așadar Summit-ul de la Malta din decembrie 1989, a marcat în relațiile americano-sovietice sfârșitul războiului rece. Politica economică a Statelor Unite ale Americii în privința Uniunii Sovietice și a aliaților săi a fost caracterizată în primul rând de acțiunile și activitatea de îngrădire a pericolul comunist. Sancțiunile economice ale S.U.A. asupra Chinei. Sancțiunile economice ale Statelor Unite asupra Chinei au evoluat în decursul a jumătate de secol. China este văzută de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
de majoritate albă, dar este destul de dificil de stabilit cât de mult sancțiunile economice au contribuit la răsturnarea regimului alb. Statul a rezistat stării impuse de comunitatea internațională 15 ani, această rezistență fiind datorată Africii de Sud. Însă chiar și fără un aliat puternic precum Africa de Sud se estimează că Rhodesia ar fi rezistat condițiilor economice impuse. Așadar se poate afirma că sancțiunile economice în cazul Rhodesiei au avut efectul dorit, însă un efect care s-a văzut în timp. Rhodesia devine Zimbabwe, iar
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
că Rhodesia ar fi rezistat condițiilor economice impuse. Așadar se poate afirma că sancțiunile economice în cazul Rhodesiei au avut efectul dorit, însă un efect care s-a văzut în timp. Rhodesia devine Zimbabwe, iar Africa de Sud își pierde un important aliat. Astăzi „inflația se îndreaptă vertiginos spre 4000%, șomajul a depășit 80%, iar circa trei milioane de locuitori s-au refugiat în Africa de Sud. Speranța de viață în Zimbabwe a ajuns la 34 de ani pentru femei și 37 de ani pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
externi. Un exemplu în acest sens, este Irakul și măsurile luate pentru a descuraja guvernul Saddam Hussein, au lăsat o urmă adâncă în populația țării, care chiar și înaintea sancțiunilor aveau un nivel de trai destul de scăzut. „Națiunile Unite și aliații se fac răspunzători pentru consecințele umanitare care s-au produs după sancționarea regimului.”<footnote Cester A. Crocker, Fen Osler Hampson, Pamela R. Aall, Leashing the dogs of war: conflict management in a divided world, Editura United States Institute of Peace
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în relații internaționale sunt de părere că centrarea politicii externe ruse pe exportul și monopolizarea pieței de energie nu se limitează la statele din fosta Uniune Sovietică, și este clar menită să atingă scopurile geostrategice în relațiile cu Statele Unite și aliații săi. Președintele Putin a ales ca securitate energiei să fie punctul principal al discuțiilor din cadrul Summit-ului G8 din Sankt Petersburg, pentru a putea evidenția importantă securității energetice globale.< footnote Kevin Rosner, Gazprom and the Russian State, Editura Institute for
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
fundamentală a Statului Român, Armata a reprezentat și reprezintă garanția afirmării și existenței noastre pe acest pământ strămoșesc. Mai mult de atât, Armata a constituit vectorul principal al integrării noastre euroatlantice și mijlocul prin care România își îndeplinește angajamentele față de aliați. Nu trebuie să uităm însă, că încrederea și recunoștința noastră față de această instituție a fost și este plătită cu sângele eroilor căzuți în luptele pentru păstrarea ființei naționale sau în perioada actuală în teatrele de operații la care militarii noștri
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
pădurii și faptul că în poienile pădurii și la marginile ei se poate face agricultură și se pot așeza prisăci iar pe râurile ei puteau fi drumuri lesnicioase și o sursă de pește. Sub raportul apărării pădurea e un excelent aliat permițând atacul brusc și acoperind retragerea ori o capcană pentru neavizați". Cronicarul polon Dlugosz relatând victoria unui detașament moldovean la 1422 asupra cavalerilor teutoni arată că moldovenii au ales dinadins pădurea ca loc al bătăliei „ca mai ușor să lupte
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
8. Capricios 9. Emotiv, rezervat, necomunicativ. 10.Distrat și uituc. B. Motivația Reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivația alimentează și susține efortul creator „cauza internă” a comportamentului, fiind un aliat de bază al individului în lupta cu diferitele obstacole ce apar. Motivația intrinsecă îndeplinește rolul definitoriu în creativitate. Teresa M. Amabile consideră că motivația extrinsecă este eficientă pe termen lung, în timp ce motivația intrinsecă este prioritară ăn sarcinile pe termen scurt
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
teritoriu în acțiunile ofensive și defensive ale rușilor. Mai existau avantaje legate de disponibilitatea unor amplasamente pentru sprijinirea operațiunilor aeriene în zona Adriaticii și Egeei, precum și o poziție de avertizare și interceptare pentru apărarea Uniunii Sovietice. România era considerat un aliat al sovieticilor puțin numeros, dar eficace, postură determinată și de semnarea, la 4 februarie 1948, a unui tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc sovieto-român. Tratatul era îndreptat împotriva Germaniei sau vreunui aliat al acesteia și avea ca principiu apărarea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
apărarea Uniunii Sovietice. România era considerat un aliat al sovieticilor puțin numeros, dar eficace, postură determinată și de semnarea, la 4 februarie 1948, a unui tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc sovieto-român. Tratatul era îndreptat împotriva Germaniei sau vreunui aliat al acesteia și avea ca principiu apărarea comună, mai ales că în concepția lui Molotov „instigatorii unui nou război din lagărul imperialist se străduiesc să creeze blocuri politice și militare îndreptate împotriva statelor democrate”. În timpul războiului Stalin avea relații foarte
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
împotriva unui atac sovietic asupra Statelor Unite sau asupra acelor zone ale lumii care sunt vitale pentru securitatea noastră va fi puterea militară a acestei țări (Turcia n. n.). Astfel americanii își întăreau poziția, întărind un stat pe care-l dorea ca aliat împotriva sovieticilor, iar sprijinul pentru Turcia trebuia să se materializeze cât mai repede, dacă Statele Unite doreau controlul Strâmtorilor. Statul Major Combinat American arăta că penetrarea în Orientul Mijlociu va avea „cel mai serios impact asupra intereselor vitale ale Statelor Unite” și că
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
notă ultimativă, cerând revizuirea Convenției de la Montreux. Ankara era acuzată că nu s-a achitat de misiunea încredințată conform acordului, aceea de a interzice în timp de război accesul în Marea Neagră a navelor de luptă ale beligeranților ce nu erau aliați ai Turciei. Grecia de asemenea se afla în atenția Statelor Unite. Ministrul de război, Patterson, spunea: „independența Greciei și Turciei sunt importante pentru poziția strategică a Statelor Unite”. Turcia și Grecia se aflau într-o situație ce necesita ajutor american și după
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
în care pasivitatea ar avea consecințe serioase”, iar Statul Major Combinat arăta că într-un potențial conflict între Uniunea Sovietică și Statele Unite, Turcia ar putea fi utilizată atât ca bază aliată, cât și ca acoperire pentru o arie din care aliații n-ar putea ataca numai zonele vitale sovietice, ci și amenința liniile terestre de comunicație care tindeau spre rezervele petroliere din Orientul Mijlociu și spre zona Cairo - Suez, cu condiția însă a creșterii asistenței materiale către Turcia. Truman a cerut Congresului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
vedere economic în Europa lucrurile începeau să revină la normal, grație ajutorului american, din punct de vedere al securității, în ciuda semnării Tratatului de la Washington, lucrurile nu stăteau la fel de bine, cel puțin din perspectivă americană și occidentală. Amenințarea comunistă devenise pentru aliați cât se poate de reală. Britanicii, prin premierul Atlee, spuneau: „comunismul sovietic este imperialism... care amenință bunăstarea și modul de viață al celorlalte națiuni din Europa”. Marea Britanie însă, nu putea să se opună sovieticilor fără ajutor american. Se impunea deci
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
participe la planurile militare NATO din zona Mediteranei. Democrații turci au fost dezamăgiți, mai ales că în presa turcă apăruse în octombrie 1950 un articol al generalului Omar Bradley, din care reieșea că un atac militar din partea Uniunii Sovietice sau aliaților acesteia împotriva Ankarei, era considerat un război local. În această situație, Ankara a cerut Secretarului de Stat american, Dean Acheson, ca Statele Unite să-și clarifice poziția față de problema turcă. Turcia a propus Statelor Unite, în februarie 1951, să se alăture alianțelor
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Ottawa, din 15-25 septembrie 1951, s-a decis invitarea Turciei și Greciei pentru a deveni membre ale Pactului Atlanticului de Nord. În octombrie 1951, în contextul crizei din Egipt, guvernul egiptean a solicitat ajutor Statelor Unite, Angliei, Franței și Turciei, întărind Aliaților convingerea că Turcia era un stat important în zonă. Ca probleme organizatorice, se cerea separarea comenzii armatei turce și grecești sub un general englez, dar s-a creat un comandament sud european sub comanda unui general american. Cum era de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
american, astfel încât devenise o „mică Americă”. Ajutorul economic s-a extins peste prevederile Planului Marshall. Turcia își asuma obligațiile pe care le aveau și celelalte țări membre NATO, sub o comandă internațională. Armamentul, echipamentul, mentalitatea, trebuiau adaptate în conformitate cu a celorlalți Aliați, iar asocierea militară cu Statele Unite deja pregătită de Doctrina Truman începea să funcționeze convenabil ambelor părți. Când Turcia s-a alăturat NATO, experiența războiului din Coreea domina gândirea strategică a aliaților. Teama de un iminent atac sovietic în Europa, a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
internațională. Armamentul, echipamentul, mentalitatea, trebuiau adaptate în conformitate cu a celorlalți Aliați, iar asocierea militară cu Statele Unite deja pregătită de Doctrina Truman începea să funcționeze convenabil ambelor părți. Când Turcia s-a alăturat NATO, experiența războiului din Coreea domina gândirea strategică a aliaților. Teama de un iminent atac sovietic în Europa, a determinat formarea unei forțe alcătuită din 96 de divizii, o forță operațională care să fie gata oricând de acțiune. Acesteia i se alăturau 20 de divizii vest europene și 18 divizii
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Greciei și Turciei, Alianța Nord Atlantică era departe de ambițiile sale de securitate. Administrația Eisenhower a proclamat doctrina „massive retaliation” (contraatacul masiv). Aceasta era o strategie ce se punea în aplicare într-un eventual conflict împotriva Uniunii Sovietice și a aliaților săi, care s-ar fi transformat rapid într-un război total. Pentru a contracara puternicul avantaj numeric al armatei sovietice, avioanele americane erau dotate cu arme nucleare. Iar agresiunea sovietică, îndreptată împotriva oricărui aliat NATO însemna automat răspunsul celorlalți și
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
conflict împotriva Uniunii Sovietice și a aliaților săi, care s-ar fi transformat rapid într-un război total. Pentru a contracara puternicul avantaj numeric al armatei sovietice, avioanele americane erau dotate cu arme nucleare. Iar agresiunea sovietică, îndreptată împotriva oricărui aliat NATO însemna automat răspunsul celorlalți și poate chiar al treilea război mondial. Principala problemă internațională rămânea însă tot războiul din Coreea. Deși în septembrie 1951 se semnase la San Francisco un acord de pace care reglementa chestiunea retragerii americane, fixând
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Coreea. Președintele Truman nu a prezentat însă niciodată acest ultimatum, care probabil ar fi dus la un conflict deschis cu Uniunea Sovietică, poate chiar unul nuclear. În martie 1952, Stalin a încercat o deschidere diplomatică pentru reglementarea diferendelor dintre foștii aliați. Dar în loc să înlăture condițiile care au dus la războiul rece, Stalin propunea recunoașterea reciprocă a sferelor de influență: una americană în Europa de Vest, iar cealaltă pentru Uniunea Sovietică în Europa de Est, cu o Germanie unită și înarmată, dar neutră, între ele. Dar
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
s-a declarat în continuare a fi guvern al Chinei, reușind să câștige sprijinul multora dintre membrii republicani ai Congresului American și al unor oameni de afaceri. Refuzul Statelor Unite de a recunoaște guvernul comunist a generat divergențe între acestea și aliații europeni. Implicarea Chinei în războiul din Coreea a determinat pe sprijinitorii americani ai lui Cian Kai Shi să se opună prezenței Chinei comuniste în Organizația Națiunilor Unite. Secretarul de stat al Statelor Unite (1950-1960) John Foster Dulles, un anticomunist convins a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]