6,661 matches
-
Fata se măritase, murise și ea, nu mai rămăsese nimeni din familie în linie directă. - Așa pier toate! oftă foarte comic Hagienuș. Dacă Suflețelar fi auzit și isprava asta, cu siguranță l-ar fi numit vampir, lemur. G. Călinescu La amiază, zidarii opriră lucrul, se așezară să mănânce și îndată apoi se întinseră să doarmă chiar de-a lungul mormintelor. Ioanide pusese și el să se cumpere provizii pentru prânz, și la propunerea lui Hagienuș intrară într-un cavou deschis, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de roman. G. Călinescu XV La începutul lunii decembrie, într-o zi uscată și agreabilă în felul ei, cu o rară fulguială de zăpadă, se răspândi fulgerător zvonul că Dan Bogdan a fost asasinat. Știrea fu confirmată în ziarele de după amiază. Încă din noaptea antecedentă, Gaittany fusese întrebat telefonic de doamna Bogdan dacă Bogdan nu era cumva la el și dacă știe ceva despre soțul ei, întrucît acesta până la orele unsprezece noaptea nu se întorsese acasă, contrar obiceiului. Gulimănescu, intrat în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
său de la orele nouă, nu știa de asemeni absolut nimic. Gaittany, foarte îndatoritor și activ când era vorba de a face investigații telefonice, se oferi să întrebe pe decanul facultății, dat fiind că Bogdan avusese curs între orele cinci-șase după amiază. Decanul telefonă secretarului și află că într-adevăr Bogdan ținuse lecția și plecase după aceea din localul facultății. Gaittany retransmise știrea doamnei Bogdan. El nu se gândea la nimic sinistru și vorbi la telefon cu o afectată politeță, bănuind și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
însemnările făcute pe margini în focul indignării l-ar fi denunțat oricum că citise jurnalul, lipi din nou scoarțele caietului. XVII Panait Suflețel dădu, în urma morții lui Dan Bogdan, niște reprezentații de lașitate nemaipomenită, frizând bufoneria. De la orele patru după amiază nu mai ieșea din casă, spre a nu fi prins de întuneric. Dormea pe la rude - la un cumnat, la un frate - schimbîndu-și des adresa și evitând a spune unde locuiește. Când Gulimănescu vru să-l însoțească o bucată de drum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
porni spre strada Tritonilor. Erminia era și ea pradă celei mai mari dezorientări și abia cu greu Ioanide putu să scoată oarecare preciziune de G. Călinescu la ea. Aproximativ, lucrurile se petrecuseră astfel: cu două zile înainte, pe la patru după amiază, venise pe neașteptate Tudorel și se urcase în odaie la Pica. După zece minute se coborî cu Pica. Aceasta părea foarte turburată și îndemna pe Tudorel să plece, zicîndu-i: - Du-te mai repede! La cinci, fiind aproape întuneric, Tudorel reveni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
felicit pentru opera dumneavoastră rumânească șivă urez succes! Toată asistența fu constrânsă moralmente a se ridica în picioare. Culmea impertinenței, a doua zi un adevărat "comunicat" fu publicat de gazete, sunând astfel: G. Călinescu "Prințesa Hangerliu a vizitat ieri după amiază sediul operei de asistență întreprinse de doamna ministru Pomponescu cu un grup de doamne." Cum de aci înainte Regele Lear zicea în glumă, mergând la madam Pomponescu, "mă duc la sediu", casa lui Pomponescu fu denumită "sediu" în mod general
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu nervos. Madam Pomponescu-Mamy și madam Pomponescu-Maman nu înțelegeau deloc sensul evenimentelor și continuau să vadă în Jean un arbitru al situației. Acesta, din cauza lipsei de societate, nesimțindu-se bine singur, prelungea dejunul și participa la un ceai zilnic, după amiază. - Se înșeală dumnealor dacă își închipuie că se potdispensa de experiența și de prestigiul tău! zicea Mamy. Nu sunt în țara românească mulți oameni ca tine. Pentru întîia dată Pomponescu, în ciuda firii sale congenital infatuate, simți o stânjenire în fața acestor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vin roșu, mă ceartă că nu țin jurnal. Cred că nu am făcut-o din două motive: din lene și apoi din teama de ridicol, din jena pe care aș resimți-o în fața maldărului de banalități adunate cu vremea. La amiază, când m-am dus să-l iau la masă, mi-a spus că în București trebuie să ne vedem mai mult, pentru că în orice prietenie bună lucrurile se desfac unele din altele și se amplifică. Apoi îmi citește o însemnare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de Huizinga, Noica dă din cap a îndoială și e clar, pentru a mia oară, că nu aprobă exercițiul culturii decât sub semnul filozofiei și că în numele ei îi acceptă sau respinge pe alții. Dovadă, debutul "meditațiilor păltinișene" de după- amiază. Nu știu ce este filozofia, dar pot să vă spun, așa cum am făcut-o și în Goethe, ce nu este ea. Hotărât este că nu faci filozofie când nu ești capabil să muți o problemă din făgașul ei obișnuit. Am găsit o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de zăpadă. Apoi ea luase ghemotocul de blană în brațe, încălzindu-l la piept, și acesta își ridica bumbul negru și rece al nasului încercînd să i-l pună pe obraz și ea se ferea râzând nespus de fericită. O amiază de vară când el se întorcea spre casă și când o zărise de departe, ghemuită în mijlocul trotuarului, cu fusta largă făcută roată în jurul ei, privind ceva cu atenție. Apoi, când ajunsese în dreptul ei, ridicase capul și îi spusese, ca și cum aflase
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Budapesta. Acesta este poate singurul rol ce ni l-ar concede din toată inima. [13 aprilie 1877] RUSIA ["ALALTAIERI ÎN 11/23 APRILIE... "] Alaltaieri în 11/23 aprilie delegațiunea plecată din Iași a sosit la Ungheni pe la 5 oare după amiază. Aproape imediat după aceea sosi trenul imperial din Chișinău. Majestatea Sa Împăratul intră în salonul de așteptare a garei, întovărășit de o suită numeroasă. D. Iacobsohn consul imp. rusesc din Iași, prezintă împăratului pe membrii delegațiunii române. Majestatea Sa adresă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
magaziile negustorilor bulgari sunt bine asortate cu mărfuri. Până la întemeierea vilaieturilor (1862) Tîrnova era scaunul guvernamentului Bulgariei dunărene, până ce Mithad Pașa au strămutat scaunul la Rusciuc. [24 iulie 1877] ["LA 20 IULIE (1 AUGUST)... "] La 20 iulie (1 august) la amiază a sosit la Viena d. Mihail Cogălniceanu, a cărui petrecere acolo fusese fixată cam până sâmbătă. A doua zi înainte de amiazăzi d-sa au avut în palatul ambasadei engleze o conferință de mai mult de o oră cu ambasadorul Marei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limbe maghiare. Aș fi putut s-o învăț ca să mîngăi tigresa, dar prefer a o ucide. Ca origine, ca limbă, ca cultivabilitate chiar ne simțim prea mult superioritatea asupra cultei națiuni maghiare, cu ocultele sale bande cari pradă ziua-n amiaza mare până și drumuri de fier. Noi nu ne pretindem culți, ci numai cultivabili, nu avem pretențiuni mari noi ieștia. Am dormit cam mult ce-i drept, doi evi și mai bine, dar somnul nostru a fost sănătos și ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să reînviem și să readucem în fața celor de azi și a acelora care vin, sufletul curat al țăranului care a fost și nu mai este ? Sau o imagine precum era aceea prilejuită de ieșitul satului la cositul fânului, când, la amiază, se revărsa o adevărată simfonie sonoră și imagistică, ce rezulta din bătaia concomitentă a coaselor de către cosașii înșiruiți de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se ridică și vorbește dându-și importanță): Am visat că în sfârșit am devenit un spărgător adevărat... și că mai ales nu am fost descoperit de întregul aparat de stat, că stau pe WC și am obrajii roși. E după amiaza dinaintea unei seri sfinte de ajun și exact cu un an în urmă îi făcusem de petrecanie maică-mi. Și într-adevăr nu putusem să fiu dovedit, deși până atunci fusesem pentru orice lucru tras la răspundere. Dar acum stau
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
un pseudonim pentru a nu fi recunoscut, Filocolo (cel care suferă din dragoste), ajunge într-o societate distinsă de bărbați și femei, în rândul cărora se evidențiază Fiammetta, fiica regelui.605 Tânăra, o donna angelicata, propune grupului să petreacă după amiaza într-o manieră elvată, dezbătându-se niște întrebări legate de dragoste, quistioni d’amore, atmosfera creată semănând cu cea din romanele medievale. O aleg pe ea drept regină a cercului lor, misiunea Fiammettei fiind de a răspunde la întrebări puse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Unirii de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a fost primită cu mare entuziasm de românii acestor locuri, evenimentul fiind sărbătorit în frunte cu primarul Gheorghe Diaconescu, preotul Ion Zaharia și învățătorul Bichescu. Dimineața au mers la biserică, iar după- amiaza au organizat serbări, hore și baluri. În primul război mondial, care izbucnise în anul 1914, după doi ani de neutralitate, în luna august a anului 1916, conducerea țării a hotărât intrarea României în război, alături de puterile Antantei. După ofensiva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul moldovenesc al potroacelor, ce trezește pe nuntași după o noapte de petrecere. După o săptămână de la nuntă, tinerii căsătoriți mergeau la părinții fetei și la nași, cărora le duceau daruri, schimbând impresii despre primele zile ale căsătoriei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un pseudonim pentru a nu fi recunoscut, Filocolo (cel care suferă din dragoste), ajunge într-o societate distinsă de bărbați și femei, în rândul cărora se evidențiază Fiammetta, fiica regelui.605 Tânăra, o donna angelicata, propune grupului să petreacă după amiaza într-o manieră elvată, dezbătându-se niște întrebări legate de dragoste, quistioni d’amore, atmosfera creată semănând cu cea din romanele medievale. O aleg pe ea drept regină a cercului lor, misiunea Fiammettei fiind de a răspunde la întrebări puse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și iarba codrului, de fiertură de mure amestecată cu untură ori fiertură de coada șoricelului cu untdelemn, de iarbă mare cu vin, fiertură de frunze și rădăcini de pătlagină În lapte dulce; consum de borș crud și slănină crudă (la amiază și seara), de rădăcini de iarbă mare și tătăneasă, rase cu miere de albine. Cataplasme cu frunze și rădăcini de pătlagină, tocate și fierte În lapte dulce, aplicate pe piept. Consum de cărbuni stinși și pisați, În apă călduță. Inhalații
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rac, 3 dramuri ghiocei, 3 dramuri sacâz, 50 dramuri nohot prăjit și pisat bine. Se pun Într-o sticlă să stea 22 de nopți, clătinându-se sticla de 3 ori pe zi și apoi să bea cu un filigean dimineața, amiaza și seara, până când se va sfârși, păstrându-se Însă de acrime, de sărat și de apă rece, vreme cât le va bea. Pentru junghi: să mergi la spițerie (farmacie) și să zici să-ți facă pe jumătate de cot de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Într-o sticlă și apoi, făcând o pâine albă, să se pună sticla În pâine și s-o bage la cuptor până se coace bine. Să bei apoi 3 măsuri mici de 6 dramuri pe zi, una dimineața, una la amiază și una seara. Acru să nu mănânci, nici să bei și cu lecuire se va izbăvi. De dureri de cap: rută cu unt de rozmarin, pisați cu oțet, pune la cap. Sau naranză să tai ori gulii cu cafea să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură: pelin să fierbi cu vin, să-l ții În gură. Alta: să iei pelin uscat, ca 2 pumni, să-l pui Într-un vas, amestecându-l cu vin bun și astupându-l să-l pui În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și cu puțintel bumbac, să pui la măsea. Pentru Îndulcitul (diabet zaharat) și curățarea sângelui: fumărie să fierbi cu apă și să o bei În toate zilele. Alta: un dram de praf de mărgăritar să iei pe zi, dimineața, la amiază și seara, 10 zile. Manuscrisul nr.271, rețete din 1828, Academia Română Pentru ieșire afară (contra constipației) și de dureri de stomac: revent oprărit cu apă să se bea. Pentru putere la om : apă (ceai) de izmă (mentă) și scorțișoară, câte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o femeie) și foarte slab, cel de la Ambasada României din Cipru, la Nicosia, 4 august 2009. MUNCA ... în actualitate ( ! ) De pe 5 decembrie (2006) am depășit 16 ani de existență ai Televiziunii Vaslui. Spun de pe 5 pentru că acum 16 ani, după amiază, cei 12 inițiatori ai Studioului TV Vaslui ne-am întrunit să pornim această "intreprindere" îndrăzneață, sprijiniți de prefectul Th. Tărnăuceanu. Gest de mare curaj atunci, moftul celor cu bani mulți (și destui, negri) astăzi. Mare necesitate atunci, încă necesitate astăzi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]