4,162 matches
-
limba francează The City, colecția de eseuri semnate de Park, Burgess și McKenzie, Împreună cu texte ale lui Simmel și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contribuții: Small Însuși a scris 10% din articole, restul contributorilor (a few others) fiind colegii lui Small de la Chicago, respectiv prietenii acestora. În această etapă, revista este puternic interdisciplinară, În sensul că acceptă contribuții din afara sociologiei: economie, istorie, științe politice, antropologie, filosofie, psihologie etc. Perioada de după anii ’20 Înseamnă ,,academizarea” revistei. Se constituie departamente de sociologie bine conturate, În particular avem Departamentul de la Chicago, condus de Park și Burgess, departament al cărui control asupra AJS este imens, ținând cont că AJS
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conceptului generațional, cât și În selectarea metodei de analiză a raporturilor dintre generații. După cum am amintit, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică, ce desemnează „un ansamblu de persoane, născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii.” (Segalen, 1996, 202). Această funcție a filiației
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alianța. Trei sunt concluziile generale ce pot fi sintetizate din acest articol. I. Așa cum am precizat, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică ce desemnează un ansamblu de persoane născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un bun suport educațional pentru orice student care se confruntă cu realizarea unui proiect de cercetare. Daniela Botone Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.) La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche, Studi e materiali di antropologia culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David Kideckel semnează În volumul de față. Aportul mai multor generații de cercetători străini În studiul antropologic al societății românești așteaptă Încă recoltarea de către antropologii românii a unor date de teren despre alte culturi. Oricum, situația actuală a acestei discipline În țara noastră beneficiază În cel mai Înalt grad de asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Oricum, situația actuală a acestei discipline În țara noastră beneficiază În cel mai Înalt grad de asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de altă parte, uzul limbii engleze ca lingua franca și la conferințele internaționale fără participare englezească face ca antropologia anglofonă ,,să nu mai aibă de mult monopol” asupra acestei limbi. Marianne Mesnil Își Începe analiza prin evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre Eminescu apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie dominantă”. Nicolae Constantinescu identifică o ,,antropologie de dinaintea antropologiei” În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii etnografi și folcloriști români de la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul secolului XX. Astfel, studiile etnografice ale lui Simion Florea Marian despre ciclul vieții la români - Nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie dominantă”. Nicolae Constantinescu identifică o ,,antropologie de dinaintea antropologiei” În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii etnografi și folcloriști români de la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul secolului XX. Astfel, studiile etnografice ale lui Simion Florea Marian despre ciclul vieții la români - Nașterea la Români
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practicat o formă de anthropology at home, În cazul ,,observării participative” a satului său natal, Șepu. La rândul său, folcloristul Dimitrie Caracostea ,,a Îmbrățișat teoria funcționalistă” independent de B. Malinowski, E. Durkheim sau A.R. Radcliffe-Brown. Ținând tot de ,,preistoria antropologiei românești”, cercetările folclorice ale lui Petru Caraman asupra tatuajului la români citează numeroase surse etnografice și istorice asupra originilor acestei practici, Între care F. Ratzel și E.B. Taylor. Giovanni Pizza face mai Întâi o corelație Între ritualul ,,căderii Rusaliilor” descris
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe distincte de investiții regionale”. Analiza etnografică in situ afirmă așadar un rol ,,angajat”, practic al antropologiei, ca, de pildă, În recomandarea privind aplicarea legislației muncii pentru limitarea muncii ,,la negru” În Făgăraș sau investițiile În infrastructură și diversificarea pieței muncii În Valea Jiului. Cristina Papa și Veronica Redini Își aleg ca ,,obiect” etnografic, oamenii de afaceri ,,transmigranți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat de Peter Skalník (reprezentant de frunte al Școlii cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat de Peter Skalník (reprezentant de frunte al Școlii cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii de publicații de profil - ,,Prague Studies in Sociocultural Anthropology”. Editorul acuză (În introducere) ,,cercul vicios” ce face ca În această ,,regiune dezavantajată istoric” disciplina
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
disciplina În discuție să nu fie recunoscută Întrucât nu are ,,docenți” și să nu aibă asemenea specialiști Întrucât nu figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]