4,171 matches
-
trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după 1960, și după 1990 și mai evident) limbajul antropologiei
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după 1960, și după 1990 și mai evident) limbajul antropologiei culturale (deci și denumirile de mai sus) tinde să se unifice sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după 1960, și după 1990 și mai evident) limbajul antropologiei culturale (deci și denumirile de mai sus) tinde să se unifice sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos de "antropologie culturală". În același timp termeni precum "Volkerkunde" sau "ethnologie" tind să fie utilizați doar în sensul indicării unui "specific local" (cu istoria lor), german sau francez, legat de aceste denumiri; respectiv să capete accepțiunea unor științe asociate unor ideologii sau
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
cu istoria lor), german sau francez, legat de aceste denumiri; respectiv să capete accepțiunea unor științe asociate unor ideologii sau regimuri politice care le-au instrumentat (precum în cazul etnologiei și folclorului românești). Se păstrează însă o relativă distincție între antropologia culturală ca știință socială complexă, integratoare etc. și etnografie ca însemnând partea descriptivă (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodată tinde să se extindă accepțiunea termenului etnografie înspre (a) alte domenii (însemnând partea descriptivă sau supusă unei metodologii calitative a cercetărilor
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
ideologii sau regimuri politice care le-au instrumentat (precum în cazul etnologiei și folclorului românești). Se păstrează însă o relativă distincție între antropologia culturală ca știință socială complexă, integratoare etc. și etnografie ca însemnând partea descriptivă (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodată tinde să se extindă accepțiunea termenului etnografie înspre (a) alte domenii (însemnând partea descriptivă sau supusă unei metodologii calitative a cercetărilor din): sociologie, cultural studies, politologie, pedagogie, mass-media și comunicare, studii asupra dezvoltării sau relațiilor de putere (din școli
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
a) alte domenii (însemnând partea descriptivă sau supusă unei metodologii calitative a cercetărilor din): sociologie, cultural studies, politologie, pedagogie, mass-media și comunicare, studii asupra dezvoltării sau relațiilor de putere (din școli, spitale, închisori etc.), respectiv înspre (b) dimensiunea reflexiv-critică a antropologiei (punând accent pe faptul că antropologul reflectează asupra ceea ce face tocmai în postura sa de etnograf). În spațiul științific românesc aceste accepțiuni ale etnografiei nu sunt curente, metodologia etnologică fiind mult mai mult asociată cu o "perspectiva folclorică", și în
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
Membru al rezistenței împotriva dictaturii comuniste, a fost unul dintre reprezentanții marcanți ai mișcărilor pentru drepturi civile și instaurare a democrației în România (1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața Universității, 1990. Este autorul unor cercetări și studii de etnologie, antropologie și folclor, vizând în principal configurarea unei "etnologii a libertății". s-a născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini moldave și aromâne. Tatăl său, Vladimir Munteanu (1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul Ismail
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
cultura tradițională românească”. Marian Munteanu a desfășurat activități de cercetare etnologică și folcloristică în regiunile Suceava, Neamț, Hunedoara, Timoc, Făgăraș, Vrancea - în ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul timpului
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
observate la nivel mondial. Numărul persoanelor care se identifică drept homosexuali este mai mare în mediile urbane decât în cele rurale. Orientarea sexuală este prezentă, în principal, în domenii precum biologia și psihologia (inclusiv sexologia), dar este, de asemenea, subiectul antropologiei, istoriei (inclusiv construcționismul social) și dreptului. Orientarea sexuală este una dintre cele patru componente ale sexualității și se caracterizează printr-o atracție emoțională, sexuală sau afectivă constantă față de indivizi de un anume gen. Celelalte trei componente ale sexualității sunt sexul
Orientare sexuală () [Corola-website/Science/299312_a_300641]
-
identitatea personajelor. Așa cum afirmă Richard Ellmann la începutul biografiei sale despre Joyce, „Încă învățăm să fim contemporanii lui James Joyce”. Structuralismul încearcă să conecteze opera lui Joyce de domenii mai largi precum lingvistica structurală, dezvoltată de Ferdinand de Saussure și antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss. Cele două științe postulează că organizarea fenomenelor lingvistice, psihice și sociale este bazată pe niște legi subconștiente, astfel încât „structuri” precum limba, ceremoniile religioase, comunicarea, relațiile familiale preexistă individului și sunt într-o mare măsură izomorfice
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
lui, Autobianchi Bianchina, pe 12 iunie 1962, cu doar câteva zile înainte de absolvirea liceului, l-a făcut să se răzgândească repede. În loc să piloteze, a urmat cursurile Modesto Junior College și mai târziu a fost acceptat la un colegiu să studieze antropologia. În timpul în care a luat câteva lecții de arte liberale, și-a dezvoltat o pasiune pentru cinematografie și trucurile cu camera de filmat. a absolvit la Brookdale Community College din New Jersey. A urmat cursurile University of Southern California School
George Lucas () [Corola-website/Science/298762_a_300091]
-
din București, unde rămâne până în 1942. Are contribuții extrem de importante în promovarea conceptului de "anatomie funcțională", căutând să elimine descrierea rece și seaca, enumerarea noțiunilor fără a ține seama de ființă vie: Se implică și în studii destul de complexe de antropologie fizică, satisfăcându-și astfel și pasiunea pentru fotografie și etnologie. Alcătuiește o valoroasă colecție de cranii și schelete umane complete, cea mai numeroasă din Europa acelor vremuri. Pune bazele Institului de Antropologie care astăzi îi poartă numele (Centrul de Cercetări
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
Se implică și în studii destul de complexe de antropologie fizică, satisfăcându-și astfel și pasiunea pentru fotografie și etnologie. Alcătuiește o valoroasă colecție de cranii și schelete umane complete, cea mai numeroasă din Europa acelor vremuri. Pune bazele Institului de Antropologie care astăzi îi poartă numele (Centrul de Cercetări Antropologice "Francisc I. Rainer"). Descoperă ganglionii limfatici subepicardici, observă resorbția cartilajului în cadrul osificării, descrie tractul iliotibial și multe altele.
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului. Este președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. S-a născut în București la 18 septembrie 1948, ca fiu al lui Mihail și Bella Oișteanu. Domeniile sale predilecte de studiu sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este membru al Comisiei de Folclor și Etnologie a Academiei Române și al "International Union of Ethnological and Anthropological Sciences" (Londra). Este membru al Grupului pentru Dialog Social. Este de asemenea membru în Comitetul educațional
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
Republicii Populare Române, Mihai Ralea a fost numit ministru plenipotențiar la "Legația Română din Washington," Statele Unite ale Americii. Ulterior, a fost reprezentant al României la UNESCO. Spirit umanist, cu preocupări multiple, în domenii foarte diferite, așa cum ar fi: filosofia (îndeosebi antropologia, teoria valorilor și a culturii), psihologia, estetica și istoria literaturii universale, îndeosebi a celei franceze, Mihai Ralea este dificil de încadrat în doar unul din aceste sectoare în care a excelat. A fost unul dintre marii eseiști ai literaturii române
Mihai Ralea () [Corola-website/Science/298898_a_300227]
-
de la Tașkent la Kașgar din iulie în octombrie 1906, cu omul de șțiință francez, Paul Pelliot. La scurt timp a condus o altă expediție în toamna anului 1908. În această călătorie l-a întâlnit pe Dalai Lama. Pe lângă scopuri științifice (antropologie), expediția a urmărit și interese strategice. După această călătorie, în 1909 a fost trimis ca comandant în regimentul al 13-lea de cavalerie "Vladimir". În următorul an Mannerheim a fost avansat la gradul de general maior și trimis să comande
Carl Gustaf Emil Mannerheim () [Corola-website/Science/297806_a_299135]
-
un aspect important. Mișcările în spectrul politic-ideologic apropiat naționalismului sunt diverse, ori ca element programatic, ori ca formă de propagandă. În secolul al XX-lea interpretarea eronată a anumitor date științifice din acea epocă (privind biologia speciei umane "Homo sapiens", antropologia și ereditatea) și amestecul acestor interpretări cu naționalismul, a produs ultranaționalismul, concretizat prin mișcări de extremă dreaptă ca fascismul sau nazismul, care socoteau „neamul” ca un „organism biologic”. ul patriotic promovează o națiune fără să se opună minorităților conlocuitoare. Naționalismul
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
membru al Academiei de științe din Berlin. În semestrul de vară din 1786, este numit pentru prima oară rector, titlu conferit de Frederic II. Kant va rămâne profesor până în 1797. De la 7 la 10 dimineața cursurile de filozofie alternează cu antropologia, geografia fizică și uneori fizica și matematicile. Nu-și citea cursurile ci vorbea liber, deși urma întotdeauna un manual de bază pentru a satisface prescripțiile academice prusace. În 1794, guvernul prusac îi interzice să se ocupe de materiile religioase în
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
Antropologia se ocupă cu studiul științific al omului (specia "Homo sapiens"). Este o disciplină holistică din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile și tratează toate dimensiunile umanității. În centrul "antropologiei" se află ideea de
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
Antropologia se ocupă cu studiul științific al omului (specia "Homo sapiens"). Este o disciplină holistică din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile și tratează toate dimensiunile umanității. În centrul "antropologiei" se află ideea de cultură și noțiunea că aceasta reprezintă specia umană, că specia noastră și-a dezvoltat o capacitate universală de a concepe lumea simbolic, de a preda și învăța astfel de simboluri în mod social și de a
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
specia umană, că specia noastră și-a dezvoltat o capacitate universală de a concepe lumea simbolic, de a preda și învăța astfel de simboluri în mod social și de a transforma lumea (și pe noi înșine) pe baza acestor simboluri. Antropologia a debutat ca știință a istoriei. Inspirată de triumful metodei științifice în științele naturale, antropologii secolului al XIX-lea considerau că fenomenele socio-culturale erau guvernate de legi și principii care pot fi descoperite. Această convingere, existentă încă înainte ca științele
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
era dublată de viziunea iluministă a umanității - concomitent încrezătoare în emanciparea socio-culturală a oamenilor și critică față de îndepărtarea acestora de natura lor inocentă. Această dublă sensibilitate, față de tradițiile culturale (tradiție) și față de procesele schimbării sociale (modernizare) va caracteriza întotdeauna discursul antropologiei. Termenul de antropologie a apărut în secolul al XV-lea, dar interesul pentru natura omului, viața acestuia, cultură și societate a existat încă din antichitate. Herodot și Tacitus au descris în lucrările lor diferite aspecte legate de triburile celtice și
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
viziunea iluministă a umanității - concomitent încrezătoare în emanciparea socio-culturală a oamenilor și critică față de îndepărtarea acestora de natura lor inocentă. Această dublă sensibilitate, față de tradițiile culturale (tradiție) și față de procesele schimbării sociale (modernizare) va caracteriza întotdeauna discursul antropologiei. Termenul de antropologie a apărut în secolul al XV-lea, dar interesul pentru natura omului, viața acestuia, cultură și societate a existat încă din antichitate. Herodot și Tacitus au descris în lucrările lor diferite aspecte legate de triburile celtice și germanice. Herodot este
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
-lea este caracterizat de dezvoltarea teoriilor "evoluționiste", "deterministe", și "mitologiste" în explicare omului și culturii sale. Ca metodologie, studiul antropologic este văzut ca o analiză a informațiilor coroborate din scrieri istorice, jurnale de călătorii și speculații literar-filozofice. Ideea centrală a antropologiei evoluționiste, care domină această perioadă, este aceea că este posibil studiul formelor incipiente ale umanității prin studierea triburilor "primitive", deoarece acestea se află pe o treaptă inferioară de evoluție, informându-ne astfel exact asupra modului în care arătam și noi
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]