5,053 matches
-
Vasiliu) Lucrarea a beneficiat de o bursă de cercetare COPYRO Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Ediție, prefață, tabel cronologic și note de Ilie DAN EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 MEMORIALISTICA LUI GANE Întâiul prozator al Junimii, Nicolae (sau Nicu, pentru prieteni și apropiați) Gane, după debutul cu "nuvela" Fluierul lui Ștefan în "Convorbiri literare" nr. 3 din 1867, a devenit repede cunoscut și apreciat nu numai în cadrul celebrei societăți ieșene, ci și în provincii istorice românești precum Transilvania, Banat și Bucovina. Ediția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
puneau presiune pe legitimitatea acestuia. În privința primeia dintre aceste probleme, în timpul Războiului Burilor (1899-1900), două scandaluri contractuale au amenințat să prăbușească familia Chamberlain. Aceștia erau bogați oameni de afaceri din Birmingham, din care făceau parte Joseph, secretarul colonial și asociat apropiat al lui Powell Williams, secretar financiar la ministerul de război cu responsabilitatea contractării, și fiul său Austen, consultant tehnic al Amiralității. În primul rând, compania Kynoch's, în care membrii familiei dețineau acțiuni substanțiale și al cărei președinte era Arthur
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
mare degradare 9 a infrastructurii. De exemplu, în Sierra Leone, cerințele anexate unui împrumut în anii 1980 erau atât de stringente, încât guvernul a trebuit să declare că vânduse în întregime corporațiile naționalizate comercianților libanezi (care erau nerăbdători să fie asociați apropiați ai grupului conducător (Hibou 1999: 92)). Inevitabil, astfel de situații sporesc vulnerabilitatea statelor la privatizarea efectivă de către elemente criminale. Desigur, pentru ca Fondul să supraviețuiască (și, atât în 1971 după abolirea sistemului Bretton Woods, cât și între anii 1980 și jumătatea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cu cei de care depindea reușita și poate viitorul lor, în loc să vorbească, să stimuleze la vorbă pe interlocutorul lor prin întrebări sau remarci favorabile. Chiar dacă tânărul nu a apucat să spună multe, interlocutorul său, poate viitorul lui șef, va spune apropiaților săi: „am avut astăzi o discuție foarte plăcută cu un tânăr încântător”. În alt capitol Dale Carnegie dă un exemplu cu o persoană importantă care cheamă un prieten și-i spune: „am o problemă încurcată și am mare nevoie de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
planuri de viitor, aici ne-am retras în clipele de neliniște, de îndoială, de suferință, când am fost nedreptățiți, umiliți sau jigniți de alții. Casa noastră a fost mereu insula noastră de liniște sufletească, de refacere, de împărtășire cu cei apropiați a tuturor bucuriilor și necazurilor, și asta o face să fie pentru noi unică în lume. Mergând mai departe, vom înțelege de ce țara în care ne-am născut, în care am trăit tinerețea, în care am muncit, am iubit, am
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
curînd un agent sau un intermediar decît un simplu vorbitor de limbi străine. Datorită calităților lor în acest domeniu, grecii au reușit să dețină controlul a patru posturi importante din administrația otomană: cel de mare dragoman, care a devenit ceva apropiat de un secretar permanent al afacerilor externe, cel de dragoman al marinei, intermediarul dintre marele amiral al marinei și insulele grecești, și cel de domnitori ai provinciilor românești ale Valahiei și Moldovei. Rolul jucat de ei în administrarea Principatelor va
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fi de acord cu o împărțire, punînd stăpînire pe Egipt, Siria și Algeria, regiuni care fuseseră deja scoase la bătaie. După cum se vede, în ciuda faptului că politica Marii Britanii, a Franței și a Austriei intrau adesea în conflict în Orientul Apropiat, toate erau extrem de îngrijorate de acțiunile Rusiei. Fusese desigur limpede pe tot parcursul secolului al optsprezecelea că guvernul rus avea într-adevăr intenții teritoriale clare, toate putînd fi realizate numai în detrimentul otomanilor. Începînd din timpul domniei lui Petru cel Mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
atenție elementelor care erau oarecum străine vieții de zi cu zi a locuitorului de rînd din peninsulă. Cu toate că ideologia europeană, renașterea conștiinței naționale în rîndul intelectualilor, apariția unei clase de negustori ortodocși și obiectivele conflictuale ale marilor puteri în Orientul Apropiat joacă toate un rol în studiul nostru, cauzele imediate ale primelor revolte sînt mai curînd condițiile interne din Balcani, aproape toate apărute în secolul al optsprezecelea. Prima în ordinea importanței era evidentul eșec al guvernului otoman de a impune respectarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
zi și mi-am amintit că, în urmă cu o zi, la ora la care el murise, mă trezisem cu un fel de neliniște, căreia nimic rezonabil nu-i putea da vreo explicație. Era internat de vreo două luni. Doctorii, apropiații mai sperau să-și revină. Slăbise aproape 25 de kilograme și albise complet. Am fost la el, dar la poartă am dat peste un cerber feminin cu mandibulă de buldog, cu care nu se putea negocia. Cine vă pune să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
neîncăpătoare. Eram fascinată de schemele logice, ajutătoare, de desenele cu spectru aplicativ, dar dincolo de toate, era omul, doar omul care sfințește locul, iar Dumnezeu îi sfințește calea și devenirea. Acesta era distinsul domn profesor Băcăoanu, un om, un nume, un apropiat al inimilor noastre frământate și mereu în căutarea adevărurilor existențiale, a celor lumești, a celor palpabile, nicidecum a celor sofisticate, filosofice. Doamne, ce-o fi fost în capul nostru dacă l-am fi avut la momentul acela pe umeri, de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
după ce ieșise din cimitir, venind de la cealaltă soră a mamei, Natalița. Din 14 frați câți au fost, au mai rămas, iată, doar trei, ea, nenea Toma și nenea Sabin. E dureros să constați că, Încet-Încet, tot mai mulți dintre cei apropiați se duc la cele veșnice, iar În curând nu voi mai ști pe nimeni, pentru că și verișorii s-au risipit și, nevăzându-i cu anii, s-ar putea să nu-i mai recunosc, așa cum s-a Întâmplat cu majoritatea celor
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
convingă dacă explicațiile lui au fost înțelese. Se pare că e mulțumit de ce descoperă pe fața mea, căci continuă cu încă un pas ințierea mea în tainele locului: -Veniamin, apropo de cine locuiește aici: țin să cunoști pe cineva, un apropiat al meu. Vino. Pornim amândoi, plutind într-o direcție necunoscută mie. Mă uimește ce aripi imense are. Cât stătuserăm de vorbă, le ținuse strânse, nu-mi dădusem seama de dimensiunile lor. Abia acum le pot admira în toată măreția lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
când s-a trezit, pentru a doua oară i-a surâs șansa. Petrea, un învățător dintr-un sat de lângă Serenite, care-l cunoștea pe tata, l-a chemat conspirativ în dosul ultimei barăci a coloniei. Acolo, învățătorul și alți câțiva apropiați de-ai săi au aprins un foc adevărat, de lemne: oamenii strânseseră bani și îl plătiseră pe paznicul care era șeful de tură, iar acesta le îngăduise să facă focul. Lemnele pârâiau, săreau scântei, se înălțau flăcări aurii, mari, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a inspirației, pe care el o irosea acum?... A luat totuși trenul și a pornit spre orășelul Serenite. A participat confuz, abulic la toată ceremonia funerară, desfășurată cumva în clandestinitate, oricum foarte discret (doar mama, el și o parte dintre apropiați, cei mai curajoși - pe tata nu putuseră să-l cheme, îi trimisese mama vorbă prin cineva, dar nu știa dacă ajunsese sau nu la el vestea nefericită...). Clandestinitatea, discreția se explicau prin aceea că fratele lui nu murise de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe unul sau pe altul, ci i-a comunicat pe tonul său exasperant de protocolar, de amabil, dar de data asta cu o nuanță nouă (categoric și deopotrivă insinuant), că domnul profesor se cade să-l însoțească întrucât cineva, un apropiat de-al său, dorește neapărat să-l vadă. Vlad s-a supus, n-avea de ales. Și a avut surpriza ca în clădirea fără nume de instituție unde l-a condus trimisul lui Cameniță să dea cu ochii de Cameniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să mai fie niciodată, și atunci?!... De aceea, cred că nu pot lipsi din aceste rânduri nici cuvintele de mulțumire îndreptate spre cei care m-au încurajat să investesc energii spirituale și materiale, atât celor din familie, cât și multor apropiați nenominalizați, în rândul cărora se înscriu, la loc de cinste, semnatarii Manifestului cu care se încheie prezentul volum. De asemenea, m-a surprins și încurajat deplin generozitatea cu care s-au oferit să ne sponsorizeze cei dintâi ieșeni cu deschidere
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
cât a fost mama în viață ați ajutat-o de câte ori a fost nevoie; că în fiecare zi erați la spitalul ieșean unde a fost un timp internată. Domnule Chirilă, vă mulțumesc din suflet pentru tot ce faceți pentru mine și apropiații mei. Zilele trecute (sâmbătă, 15.04.2000), la „Focul din Vatră”, de la postul de Radio Chișinău, prin vocea prezentatoarei Luminița Dumbrăveanu, am aflat că ați adus de la Suceava o casetă cu un cântec, despre noi. Am ascultat cu toții cu plăcere
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
o prosperă afacere cu hârtie igienică. Patronul, un om admirat de toată lumea pentru talentul de a nu-și plăti niciodată lucrătorii în ziua de leafă, dar și pentru priceperea de a-i ameți cu vorbe mari, își cheamă în birou apropiații și li se adresează, privindu-i provocator în ochi: mă, suntem noi mai proști ca alții? La o astfel de întrebare ce conținea și răspunsul ar exista o alternativă, în sensul că domnul Milică de la magazie, doamna Stela de la contabilitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pentru căței însă am păreri și nu mă sfiesc să le spun. Vorbesc însă cu necunoscuți despre iubirea dintre oameni, dintre bărbați și femei, într-un fel în care nu mi-am permis niciodată, nici cu cei ce-mi sunt apropiați. E mai degrabă o dublă spovedire decât o conversație sau o dezbatere de idei. Ce ne aseamănă pe noi, cei care discutăm despre iubire cu străinii, e nevoia de a ne lămuri asupra sentimentului, dar nu pentru câini, ci pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu ecou, De ce destin va este teamă? S-aduna anii peste noi... E varsta-ne un anotimp Când presimțim... copacii goi Și că ne-asteapta rece timp... Voi, toți de-aici, tot mai puțini, Măi tulhurati de-al vieții rost, Apropiați sau... mai străini, Vă amintiți, totuși, ce a fost... ...................................... Deși diverși în unitate O taină veșnic ne adună; Un gând e unic peste toate: Să fim, o clipă, împreuna! Noi după școală, am primit Mereu noi lecții, de la viață; De
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93288]
-
carte poștală trimisă, cu ani în urmă, de Cioran lui Constantin Noica: "Mă uit în jurul meu în metrou și îmi dau seama că sunt singurul francez din vagon". [...] Parisul este o imensă salată geografică, sociologică, antropologică: Africa, Extremul Orient, Orientul Apropiat, Estul european, elite glamoroase și declasați putrezi, excentrici aroganți și funcționari fără chip, inerții tradiționale și experimente acute. Tot mai greu de găsit în acest iureș al diversității este Parisul însuși, nu-l identifici decât dacă te plimbi prin spațiul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la Houston, la douăsprezece ore după operație. 18: Încrederea lui Crowhurst se bizuie și pe priceperea sa în construirea uneltelor nautice. Vladimír Holan, poet praghez: „Iată vremea când e imposibil să mai iubești propria nenorocire. Căci ea aparține tuturor celor apropiați...”. 21: Ziua egală cu noaptea. În niște păduri adânci din America de Sud s-au descoperit formidabile galerii săpate de cârtițe. Galeriile - zic specialiștii calificați - atestă o intuiție fenomenală a spațiului subteran, o intuiție aproape umană: coridoare-de-înmagazinat-hrana, coridoare-dormitor, coridoare-sufragerii, coridoare, parcă, bucătării
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
la moarte pe cetățeanul contrarevoluționar Saint-Prix și hotărăște, de asemenea uciderea câinelui său, care mușcase un soldat al Republicii. Actul de acuzare precizează că animalul fusese dresat să latre în chip diferit la vizitatorii casei; într-un fel pe cei apropiați, adică trădătorii, în alt fel pe străini, adică patrioții. Câinele era caracterizat drept un dușman al poporului, irecuperabil. La 28 Brumar (18 noiembrie 1793), comisarul secției de la Tuileries, împreună cu sergentul Bonneau, execută condamnarea câinelui, în timp ce stăpânul era ghilotinat în piață
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Cronică de la câmpie (1955), ciclu nuvelistic cu subiect țărănesc tratat tot în viziune realist socialistă. În 1960 pleacă cu mașina în RDG, reușește să treacă în Berlinul de Vest, unde cere azil politic. Gestul său atrage măsuri punitive împotriva celor apropiați, arestarea părinților săi, a surorii sale, ca și a Henriettei Yvonne Stahl, reținerea în țară a fiicei sale. După revoluție a sprijinit prin intervenții în presă candidatura lui Ion Iliescu la președinția României (1996). DUȚU Alexandru „Spre asemenea obiective se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Chiar și în revoluție trebuie să existe o măsură, nu-i așa? Mai mulți activiști ai C.C., U.T.C și U.A.S.C.R. năvălesc la Marian în casă, cerându-i ajutorul. Marian este de mulți ani prieten cu un apropiat al lui Iliescu. Băieții în cauză l-au ajutat în anii ’80 să obțină pașaport, casă și alte privilegii. Pentru asta i-a plătit din plin. Uneori, chiar în aur. Le-o spune verde-n față. E liber de obligații
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]