KorAP: Find »[drukola/base=aresta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...630 >

15,741 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

din partea Uniunii Funcționarilor, unul dintre cei trei deputați 57 care au votat împotrivă în ziua de 27 martie 1918, dar a activat ulterior în cadrul Primăriei municipiului Chișinău. A doua zi după intrarea trupelor sovietice, Balamez a fost arestat, A fost arestat la 25 iulie 1940 și a reușit să scape cu viață din „gulag“-ul sovietic (Colesnic, Sfatul Țării, p. 106; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1889 în satul Cărpineni (Chișinău). Absolvent al Școlii de Ofițeri din Pskov

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Școlii de Ofițeri din Pskov și al Școlii Superioare de Documentare și Științe Administrative din București. A fost membru al Blocului Moldovenesc în Sfatului Țării, iar în anii 1922-1938 a fost ales deputat în Parlamentul român din partea PNȚ. A fost arestat la 20 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 128; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1886 în satul Sângerei (Bălți). Absolvent al Școlii de electricieni din Kronstadt și al Facultății de Electrotehnică din Iași. Fost deputat în Sfatul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 128; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1886 în satul Sângerei (Bălți). Absolvent al Școlii de electricieni din Kronstadt și al Facultății de Electrotehnică din Iași. Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la scurt timp după intrarea Armatei Sovietice în Basarabia (Colesnic, Sfatul Țării, p. 168). • Născut în 1887 în satul Dondușeni (Soroca). Fost membru al Sfatului Țării, iar după unire membru al Comisiei de Împroprietărire și Expropriere în județul Soroca. A

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
scurt timp după intrarea Armatei Sovietice în Basarabia (Colesnic, Sfatul Țării, p. 168). • Născut în 1887 în satul Dondușeni (Soroca). Fost membru al Sfatului Țării, iar după unire membru al Comisiei de Împroprietărire și Expropriere în județul Soroca. A fost arestat la 29 iunie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 169). • Născut în 1893 în satul Prepelița (Bălți). Fost membru în Sfatul Țării. A fost arestat pe 23 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 190). • Născut în 1880 în satul Dănceni (Chișinău

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Țării, iar după unire membru al Comisiei de Împroprietărire și Expropriere în județul Soroca. A fost arestat la 29 iunie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 169). • Născut în 1893 în satul Prepelița (Bălți). Fost membru în Sfatul Țării. A fost arestat pe 23 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 190). • Născut în 1880 în satul Dănceni (Chișinău). Absolvent al Academiei Teologice din Kiev, a fost ales deputat în Sfatul Țării din partea Uniunii Învățătorilor Moldoveni. În 1926 a fost ales deputat în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în Parlamentul român din partea Partidului Poporului (Colesnic, Sfatul Țării, p. 218; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1883 în satul Zgărdești (Bălți). A fost Director General pentru agricultură în Republica Democratică Moldovenească și senator din partea PNL. A fost arestat la 5 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 236). • Născut în 1894 în satul Rudi (Soroca). Absolvent al Academiei Agricole din Moscova, a Școlii Militare din Odesa și a Facultății de Agronomie din Iași. A fost deputat în Duma rusă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Școlii Militare din Odesa și a Facultății de Agronomie din Iași. A fost deputat în Duma rusă și în Sfatul Țării. După unire a lucrat la Ministerul Agriculturii, iar în perioada 1933-1940 la Facultatea de Agronomie din Chișinău. A fost arestat la 20 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 270; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 la Chișinău. Absolvent al Universității din Kiev. A fost primar al Chișinăului, membru al Dumei ruse în anii 1907-1917, deputat în Sfatul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
fost primar al Chișinăului, membru al Dumei ruse în anii 1907-1917, deputat în Sfatul Țării din partea minorității grecești. În perioada 1924-1940 a activat în cadrul Băncii Populare din Basarabia. În 1933 a fost ales în Parlamentul român din partea PNL. A fost arestat la 9 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 274; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1890 în satul Tătărăuca Nouă (Soroca). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 2 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 292

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
fost ales în Parlamentul român din partea PNL. A fost arestat la 9 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 274; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1890 în satul Tătărăuca Nouă (Soroca). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 2 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 292; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1884 în satul Isacova (Orhei). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 17 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 298; Postică

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Tătărăuca Nouă (Soroca). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 2 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 292; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1884 în satul Isacova (Orhei). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 17 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 298; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Mihail Starenki și Arcadie Osmolovski, ambii din partea minorității ucrainenilor. La 10 noiembrie 1918, pentru activitatea antiromânească, aceștia au fost expulzați peste Nistru, stabilindu-se în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt cazurile lui Pantelimon Halippa 59, Ștefan Holban 60, Daniel Ciugureanu 61, Ion Pelivan 62, Ion Rășcanu 63, • A se vedea, în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
George G. Mironescu (10 octombrie 1930-17 aprilie 1931), Alexandru Vaida-Voievod (6 iunie-10 august 1932 și 14 ianuarie-13 noiembrie 1933), Iuliu Maniu (20 octombrie 1932-13 ianuarie 1933), deputat în Parlamentul român și senator în perioada 1918-1934. În anul 1950 a fost arestat și ținut doi ani în închisoarea de la Sighet, pentru a fi predat ulterior autorităților sovietice. În URSS a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, fiind eliberat după trei ani. Întors în România, a fost din nou arestat

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
arestat și ținut doi ani în închisoarea de la Sighet, pentru a fi predat ulterior autorităților sovietice. În URSS a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, fiind eliberat după trei ani. Întors în România, a fost din nou arestat și închis la Gherla (Colesnic, Sfatul Țării, p. 181; Giurescu, Amintiri, p. 489). • Născut în 1886 în satul Cărpineni (Chișinău). Absolvent al Facultății de Drept a Universității din Iași. Fost membru în Sfatul Țării, deputat în Parlamentul român în anii

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Născut în 1886 în satul Cărpineni (Chișinău). Absolvent al Facultății de Drept a Universității din Iași. Fost membru în Sfatul Țării, deputat în Parlamentul român în anii 1919-1920, 1920-1922 și 1932-1933, iar în perioada 1928-1931 prefect de Lapușna. A fost arestat abia în 1957 și condamnat la 15 ani de detenție, trecând prin închisorile de la Jilava, Gherla și Botoșani (Colesnic, Sfatul Țării, p. 186). • Născut în 1885 în satul Sirăuți (Hotin). A absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Kiev. La

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
a participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost Ministru al Justiției în guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1 decembrie 1919-12 martie 1920), deputat în Parlamentul român din partea PNȚ în mai multe legislaturi. După instaurarea regimului comunist în România a fost arestat și deținut la Sighet (Colesnic, Sfatul Țării, p. 233). • Născut în 1874 în Cahul. A fost General de divizie și a condus parada militară de la Chișinău dedicată Unirii. A fost deputat în Parlamentul român în mai multe legislaturi, iar în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
român, Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor în guvernul Ion Gigurtu (4 iulie-4 septembrie 1940). După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice s-a refugiat în România, stabilindu-se la București. Pentru activitatea politică din perioada interbelică a fost arestat de către autoritățile comuniste române și încarcerat în închisoarea din Caransebeș (Colesnic, Sfatul Țării, p. 289). • Născut în 1894 în comuna Zăicani (Bălți). Fost membru în Sfatul Țării și vicepreședinte al Congresului Ostașilor Moldoveni. A fost adjunct al Directorului General la

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Moldoveni. A fost adjunct al Directorului General la Ministerul de Război din Basarabia și primar al Chișinăului. La sfârșitul lunii iunie 1940 s-a refugiat peste Prut, iar în perioada 1941-1944 a ocupat postul de primar al Odesei. A fost arestat și închis în 1944 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 231). • Născut în 1880 în satul Teleșeu (Orhei). Absolvent al Facultății de Drept al Universității din Moscova și al Facultății de Agronomie din Paris. A exercitat funcția de Director General de Interne

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
situat în apropierea mănăstirilor Arnota și Bistrița 11. Din declarațiile pe care aveau să le dea cei capturați ulterior aflăm că motivul principal care îi determinase pe acești oameni să plece în munți fusese teama de Securitate 12, care îi arestase în masă pe activiștii Mișcării Legionare începând din mai 1948. Atitudinea fugarilor era evident reactivă. Florian Banu și Silviu B. Moldovan, București, Editura Enciclopedică, 2003 (în continuare se va cita: „Bande, bandiți și eroi“...), p. 69-70 (doc. de la ACNSAS, fond

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
procurarea schemei lucrărilor IPEIL din regiunea Vâlcea, în vederea introducerii informatorilor în cuprinsul acestora 30. • Distrugerea grupului Un grup de 10 (sau 12, nu e foarte limpede) legionari, condus de Temistocle Tomescu (în alte documente lider apare Mircea Măzăreanu), a fost arestat în Gara de Nord din București la 11 aprilie 1949. Grupul era pe punctul de a pleca în munți pe traseul București-Piatra Olt-Băbeni, iar apoi cu decovilul (cale ferată îngustă) până la Bistrița. Fugarii erau așteptați de două călăuze care urmau să-i

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
415. Vezi și „Bande, bandiți și eroi“..., p. 69 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 36, f. 425-440), precum și mărturia lui Gheorghe Gherbezean, supraviețuitor al grupului Arnota, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 212. Există informații că unul dintre cei arestați la 11 aprilie 1949 a fost Gheorghe Iordache Boldur-Lățescu (născut în 1929), student la Universitatea din București. A fost ridicat de Securitate din trenul București-Râmnicu Vâlcea, intenționând împreună cu alți patru colegi de-ai săi să meargă în Munții Căpățânii, unde

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
El a fost depus în sediul Securității din Calea Rahovei (Jurnalul colonelului Ioan Boldur-Lățescu, în „România literară“, nr. 7, 1-7 martie 1995, p. 14). Știm chiar din cele relatate de Gheorghe Boldur-Lățescu că el a fost în grupul de cinci studenți, arestați într-adevăr în seara de 11 aprilie 1949 în trenul București-Râmnicu Vâlcea. Detașamentul din munți aștepta de la ei provizii, haine și câteva arme. Boldur-Lățescu nu a aflat niciodată cum au fost arestați (Gheorghe BoldurLățescu, Viața lui Pahomie, în „România liberă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
el a fost în grupul de cinci studenți, arestați într-adevăr în seara de 11 aprilie 1949 în trenul București-Râmnicu Vâlcea. Detașamentul din munți aștepta de la ei provizii, haine și câteva arme. Boldur-Lățescu nu a aflat niciodată cum au fost arestați (Gheorghe BoldurLățescu, Viața lui Pahomie, în „România liberă“, nr. 441, 13-14 iulie 1991, p. 3). Potrivit jurnalului ținut de tatăl lui Gheorghe Boldur-Lățescu: „De mai mult timp Iordache, la fel ca aproape toți tinerii din generația lui, era profund revoltat

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
centrale electrice etc., care trebuia predat liderului grupului din munți, acesta deținând instrucțiuni de utilizare 32. Un alt grup care se pregătea să plece în munți a fost reținut de Regionala de Securitate Ploiești 33. De asemenea, a mai fost arestat legionarul Gheorghe Pele34. Dispunând de suficiente informații, Securitatea a trecut la operații împotriva grupului din Munții Vâlcei, condus efectiv de Ion Oprițescu. Securiștii reușiseră să recruteze ca informator un țăran (Constantin Ciorgan) din satul Bistrița, județul Vâlcea, persoană de sprijin

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Nicolae Bencescu și Ion Bănică au fost împușcați după ce se predaseră 46. Documentele Securității dezvăluie că partizanii au înregistrat șapte morți: Petre Banu, Nicolae Ștefan, Gheorghe Ionescu, Gheorghe Huțanu, Starovici Băncescu, Nicolae Anghel și Adrian Mohorea. Alți cinci au fost arestați: Gheorghe Ionescu, Constantin Văduva, Gheorghe Stoianu, Ioan Pavel și • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 417 (doc. de la AMI, fond „DMRU“, inv. nr. 7389, dosar nr. 34, f. 253-264). • O.S., Noi doar dublam Securitatea..., în „22“, nr. 25, 28 iunie-4

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Monica Grigore, op. cit., p. 106-107 (doc. de la ACNSAS, fond „Penal“, dosar 145, vol. 1, f. 89). • Aristide Ionescu, op. cit., p. 40, 219. Constantin Nicolae 47. Din alte documente aflăm că au fost uciși în timpul luptelor opt partizani, patru au fost arestați, iar trei au reușit să scape 48. Conform surselor orale strânse după 1989, din grupul Arnota au fost uciși în timpul luptelor zece partizani: Ion Diaconescu, tipograf originar din Târgoviște; Mircea Băncescu, din Suceava, student la Arhitectură în București; Ion Bănică

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]