13,008 matches
-
biblique, fac acum săpături în Iordania, lângă frontiera irakiană. Ei îmi spun că bornele indicând distanțele pe vechile drumuri romane, pe care ei le-au scos din nisip, servesc ca suporturi pentru uși la posturile poliției locale, că activitățile lor arheologice suscită, printre beduini, cea mai completă lipsă de înțelegere. Până și muncitorii lor de pe șantier sunt convinși că săpăturile n-au alt rost decât fie regăsirea amplasamentului locuințelor străbunilor acestor prelați (urmași ai bizantinilor, ce-i drept), fie, și asta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
printr-o canalizare subterană bazinele mântuitoare. Sub protectorat american (Ammanul găzduiește principala Centrală a CIA din regiune), Iordania are tot interesul să se ofere ca "răsăritul credinței creștine" pentru zișii born again ai Bible Belt. Nu e lipsită de titluri arheologice pentru așa ceva. Iar Jesus lover-ul texan care atârnă greu în balanță se poate astfel aventura fără nicio teamă de cealaltă parte a țării surori. Suntem invitați în ceva ce seamănă cu holul unui hotel cu cinci stele, pavat cu marmoră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
VI-lea, expusă pe vertical și încadrată glorios cu două drapele, al țării și al dinastiei, într-un fel de altar teologico-monarhic. Greu de făcut distincția între cultul creștin și mult mai tânărul cult al statului. Ascultăm cuminți un expozeu arheologic, genealogic și apologetic în același timp. Îl aud cu încântare (fiecare cu amorul său propriu național) pe ghid citând abundent din "pelerinul din Bordeaux", faimosul călător francez din secolul al IV-lea, a cărui povestire ar atesta, prin verificări ale
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ironii. Părintele lui Homais merge până la a firitisi voltairianismul anusului său care sloboade un mic salut sonor la trecerea pe poarta Jaffa și la intrarea călare în Orașul Sfânt. 1850: patriarhia latină este restabilită, consulatele europene se instalează pretutindeni, săpăturile arheologice sunt reluate. Treizeci de mii de suflete în Ierusalimul anului 1880. Începe epoca steamboat-ului și a Orient-Expresului. Se trece la acoperirea lacunelor opt secole de neglijare după prăpădul regatelor latine încercându-se recuperarea timpului pierdut prin stângăcii pioase. Venită la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
unuia nu mi s-a arătat nimic. O mică livadă cu bananieri la Genesareth, o biserică ultramodernă (1982) la Tabgha, locul înmulțirii pâinilor, și o alta, tot ultimul răcnet, în formă de farfurie zburătoare, acoperind la Capernaum (un simplu șantier arheologic) câteva bucăți de zid numite convențional casa sfântului Petru, iar alături, resturile unui templu roman ridicat pe temelii de bazalt negru. Știu că omul din barca de la Genesareth a stat multă vreme aici, că aici a fost micul lui port
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ruine. Vestigiile de culoarea prafului ale celei mai vechi cetăți din lume, cărămizi așezate fără mortar pe un pat de pietre se dezintegrează lent nevăzute de turiști și fără glorie. În jurul celebrului tumul, a fost amenajat, pentru vizitatori, un punct arheologic. Un vag zid de cetate, un turn din neolitic deja mult scurtat de vremi și care continuă să se surpe, bătut de ploi și de vânturi. Proptelele și parapeții zac pe jos, o streașină stă de-a curmezișul, parcursul este
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și semnul libertăților luate față de dogmă. Personal, aceasta mă încântă, ca de altfel toate ilogismele purtătoare de viață. Oricât de înclinat aș fi și aș rămâne spre laicitate, nu văd inconvenientul care ar rezulta din aceea că Școala Biblică și Arheologică Franceză, prima instituție de acest gen autorizată de Imperiul Otoman, și-a fixat sediul în mănăstirea Sfântul Ștefan a dominicanilor. Din 1890, călugării savanți arborează tricolorul francez în vîrful clopotniței, de sărbătoarea Sfântului Ștefan și pe 14 iulie, ca și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Luca, pe acest allegro foarte temperat care va pune niște balsam pe inimile rănite, atât pe a celui care se duce la Templu, cât și pe a celui care nu se duce. Mulțumiri În afara călugărilor de la Școala Biblică și Arheologică Franceză din Ierusalim, țin să aduc mulțumiri deosebite lui Jacques Huntzinger, fost ambasador al Franței în Israel, ca și lui Jean-François Colosimo, profesor la Institutul Saint-Serge, lui Olivier Salvatori de la editura Gallimard, lui Henry Laurens, de la Collège de France și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al împăraților bizantini. Din momentul în care s-a descifrat acest simbol pe acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, s-a considerat că Ștefan cel Mare a preluat “elementele” de legitimitate imperială, pe care le implica acoperământul amintit. Descoperirile arheologice au identificat plăci de ceramică decorate cu vulturi bicefali, existente mai înainte de domnia lui Ștefan cel Mare. Ideea imperială era prezentă în Moldova. În titulatura lui Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan, de pe un epitrahil, întâlnim următoarea formulă: Io, Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după cum o arată prisania lor, alte șase biserici au fost atribuite de tradiție lui Ștefan, iar o inscripție de la Athos arată că domnul a zidit biserica din Basarabia, Căpriana. Domnul a mai făcut un paraclis și la cetatea Hotinului. Cercetările arheologice au descoperit urmele unei biserici, la Șipote, lângă Suceava, fiind considerată o ctitorie a lui Ștefan cel Mare. În Transilvania, la mânăstirea Vadului, întemeiată de Ștefan, domnul a ridicat după tradiție o biserică. În felul acesta numărul ctitoriilor lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare dăruia mânăstirii de la Tazlău trei sate “care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra”, ceea ce însemnă că aceste curți erau vechi și aveau un domeniu foarte însemnat, din moment ce domnul își îngăduia să ia trei sate. Săpăturile arheologice au scos la iveală elemente care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat domnesc. A existat și o curte domnească construită de Ștefan cel Mare, pe care au ars-o turcii în timpul incursiunii făcute în anul 1485, când domnul se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
povestesc și eu câte ceva din experiența mea pe insula Lampedusa din vara anului 1999 și așa timpul trece mai repede. Ajung la Agés, un sat pitoresc, prin care trec repede îndreptându-mă spre Atapuerca, în câmpie. Aici există un sit arheologic cu vestigii umane din vremuri străvechi, din ultimul milion de an, iar situl este patrimoniu Unesco. Mă opresc la un bar pentru o bere fară alcool iar lângă mine se așează un pelerin german, un bărbat înalt și puternic, cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
jos rucsacul și servește ceva. îmi spune că vrea să ajungă până la Burgos ceea ce mi se pare prea mult; încă 23 de km, după ce a parcurs deja 16. Privindu-l cum arată, cum este echipat, cred că va reuși. Situl arheologic de la Atapuerca Repornesc la drum și pentru un timp destul de lung tot urc, pe lângă un centru militar, protejat de trei rânduri de sârmă ghimpată. Ca și în alte zile, picioarele încep să mă doară mai tare, rucsacul mi se pare
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
m-a asistat tăcută în tot ceea ce am întreprins. Și a început munca: clase de condus ca dirigintă, material didactic, activități în școală și în afara școlii, cerc de istorie, cerc de cultură istorică, excursii, vizitarea monumentelor istorice și a șantierelor arheologice, lecții la muzee și la Arhivele Statului, colaborări cu personalități culturale ale Iașului. Privind acum în urmă, cu nostalgie, cu iubire și, se înțelege, cu firești păreri de rău, consider că cea mai nobilă misiune a unui dascăl, în afară de
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
în cadrul experimentului UNESCO „Educația pentru pace prin cultură”. Dezbaterile din ședințele de cerc au fost adeseori urmate de activități practice la Muzeul de Istorie a Moldovei, de excursii pentru vizitarea monumentelor istorice de la Hârlău, Dobrovăț, Aroneanu, Cotnari, Hlincea, a șantierului arheologic de la Cucuteni - Băiceni și bineînțeles, a monumentelor orașului Iași. După cum se poate observa, istoria locală. Iașul cultural, vechi și nou, a fost o preocupare permanentă a noastră. Nu numai Iașul istoric, ci și Iașul literaturii. Ne-am plimbat pe urmele
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
În schimb, în Lima, capitala Perului, trăiesc peste opt milioane de peruani. Am fost șocat de aprecierea că aproape jumătate din populația țării nu depășește vârsta de 21 de ani. Istoria Perului m-a fascinat, este extrem de interesantă. Primele mărturii arheologice despre locuirea teritoriului acestei țări fuseseră descoperite ca datând din mileniul al unsprezecelea înainte de Cristos. Civilizația Norte Chico de pe coasta Oceanului Pacific a fost localizată între anii 3000 și 1800 î.Ch. și este considerată de specialiști ca cea mai complexă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
O cercetătoare peruană, care a studiat timp de mai multe decenii practic aproape jumătate din viața ei a fost consacrată acestor gravuri a ajuns la concluzia că acestea ar fi, de fapt, cel mai mare calendar astronomic din lume. Descoperirile arheologice dovedesc existența unor sisteme avansate de agricultură, inginerie și arhitectură, unele dintre ele putând fi văzute și apreciate și astăzi de vizitatori. Un exemplu semnificativ poate fi sistemul de apeducte subterane din Nazca, care permitea aprovizionarea cu apă din subsol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
raporturile româno-sovietice după ruperea unilaterală a relațiilor diplomatice, la 13 ianuarie 1918, privind locul chestiunii Tezaurului în aceste negocieri, inventare cuprinzând evidența obiectelor de artă bisericească adunate în 1916, de la mănăstirile și bisericile din Oltenia, Muntenia și Moldova, evidența valorilor arheologice și artistice din muzee de stat și colecții particulare etc. S-a avut în vedere, de asemenea, confruntarea evidențelor restituirilor parțiale din 1935 și 1956 cu evidențele care au stat la baza expedierilor Tezaurului din 1916 și 1917. Această operațiune
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din nou la depunerea lor la Kremlin, precum și ulterior cu ocazia verificărilor stării depozitelor. Aurul BNR n-a făcut însă obiectul restituilor parțiale. În 1935 și 1956, s-au adus în România părți din averea Arhivelor Statului, Academiei Române, tablouri, obiecte arheologice și obiecte de artă bisericească. Această categorie de bunuri, expediate la Moscova cu al doilea transport, făcut în iulie 1917, n-au avut inventare clare nici când au fost preluate de la instituțiile menționate și de la mănăstiri, nici când au fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
măsele de mastodonți etc. S-au găsit, de asemenea, unelte ale oamenilor preistorici (paleolitic și neolitic): răzuitoare și lame de cuțit (la Curteni și Arsura), vârfuri, percutoare, nuclee de silex, topoare de mână, unele șlefuite și perforate, dălți etc. Informația arheologică actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la începutul Neoliticului (mileniile IV-III î. Hr.), și în Epoca Metalelor (Hallstatt și La Tène, în mileniul I î. Hr.). Prin cercetările de suprafață au fost identificate urmele unor așezări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mare de ceramică, creează impresia că populația a părăsit cetatea, în grabă, în fața unui pericol iminent. De asemenea, la Bunești, au fost descoperite 14 monede de tip Huși-Vovriești, probabil emisiuni locale, prebastarne (secolul al III-lea î. Hr.). Pe baza descoperirilor arheologice menționate mai sus, specialiștii au ajuns la concluzia că, strămoșii noștri au creat și au dezvoltat o cultură originală, cunoscută în istoria antică a Europei cu numele de geto-dacică, pe fondul hallstattian, cu rădăcini adânci în epoca bronzului, în care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
filiera romană. De asemenea, arheologii au dat la iveală chiupuri (vase foarte mari) de păstrat cereale și vestita ceașcă dacică. În spațiul Hușilor, reprezentativă pentru secolele III-X este prezența culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, dovedită de ceramica specifică descoperită aici. Materialul arheologic a fost colectat cu ocazia cercetărilor de suprafață efectuate în comunele Tătărăni, Arsura, Vetrișoaia, Albița, Curteni și Moșna. Secția de arheologie și istorie veche a Muzeului de Istorie din Huși păstrează în prețioasele sale colecții, și două fibule de bronz
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolele VI-VII. În zona Huși au fost identificate mai multe așezări din secolele VI-X, din care s-a colectat îndeosebi ceramică lucrată cu mâna și la roată. Dintre acestea, notăm așezările de la Arsura, Cordeni, Albița ș. a. Analizând materialul arheologic descoperit în diverse așezări, istoricii dovedesc continuitatea de locuire în acest spațiu al populației autohtone, care, pe parcursul secolelor, a venit în contact cu diverse alte grupuri etnice, dintre care unele s-au stabilit aici, fiind asimilate. Ultima populație migratoare a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neîndoielnic, o perturbare puternică în rândul populației din zona Hușilor, care însă nu a părăsit depresiunea Hușilor, ci s-a retras sporadic în locuri mai ferite, în codrii Buneștilor și ai Dolheștilor. Și pentru perioada următoare, a Evului Mediu, cercetările arheologice au fost continuate și rezultând contribuții deosebite la cunoașterea istoriei medievale a târgului Huși (secolele XIV-XV), cum ar fi așezarea de la punctul Bența (comuna Duda-Epureni), care a oferit un bogat material arheologic, constând din ceramică și obiecte din fier. Au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Și pentru perioada următoare, a Evului Mediu, cercetările arheologice au fost continuate și rezultând contribuții deosebite la cunoașterea istoriei medievale a târgului Huși (secolele XIV-XV), cum ar fi așezarea de la punctul Bența (comuna Duda-Epureni), care a oferit un bogat material arheologic, constând din ceramică și obiecte din fier. Au fost recuperate vase, cuțite, fragmente de zgură de fier, care atestă aici existența unor ateliere pentru redus minereul. Acestora, însă, li se adaugă numeroase alte izvoare istorice, care vor creiona împreună istoria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]