4,701 matches
-
a fost un conflict armat dintre Republica Democrată Armenească și revoluționarii turci, care a durat între 24 septembrie - 2 decembrie 1920 și a avut loc în ceea ce este astăzi nord-estul Turciei și nord-vestul Armeniei. Mișcarea de eliberare națională a armenilor a proclamat independența Republicii Democrate Armene mai înainte de încheierea Primului Război Mondial. Tovmas Nazarbekian, comandantul frontului din Caucaz și guvernatorul Armeniei apusene, a devenit primul șef al statului armean. Andranik Toros Ozanian a preluat controlul administrației Armeniei apusene din martie până în aprilie
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
dintre Republica Democrată Armenească și revoluționarii turci, care a durat între 24 septembrie - 2 decembrie 1920 și a avut loc în ceea ce este astăzi nord-estul Turciei și nord-vestul Armeniei. Mișcarea de eliberare națională a armenilor a proclamat independența Republicii Democrate Armene mai înainte de încheierea Primului Război Mondial. Tovmas Nazarbekian, comandantul frontului din Caucaz și guvernatorul Armeniei apusene, a devenit primul șef al statului armean. Andranik Toros Ozanian a preluat controlul administrației Armeniei apusene din martie până în aprilie 1918. El a luptat cu armata
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
ceea ce este astăzi nord-estul Turciei și nord-vestul Armeniei. Mișcarea de eliberare națională a armenilor a proclamat independența Republicii Democrate Armene mai înainte de încheierea Primului Război Mondial. Tovmas Nazarbekian, comandantul frontului din Caucaz și guvernatorul Armeniei apusene, a devenit primul șef al statului armean. Andranik Toros Ozanian a preluat controlul administrației Armeniei apusene din martie până în aprilie 1918. El a luptat cu armata otomană în timpul bătăliilor hotărâtoare din timpul campaniei din Caucaz și a desemnat în funcția de comisar civil pe Drastamat Kanayan. Tratatul
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
tratatul de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) semnat de Marele vizir Talat Pasha au reglementat situația teritoriilor cucerite de Imperiul Rus în timpul războiului ruso-turc din 1877 - 1878, (adică Ardahan, Kars și Batumi), care urmau să fie retrocedate Imperiului Otoman. Tânărul stat armean era plasat între Rusia și Imperiul Otoman. În martie 1918, mai înainte de atacul forțelor otomane, Republica Democrată Armenească a intrat într-o perioadă de stabilitate. R. D. Armenească și-a asigurat sprijinul Occidentului, sprijin mijlocit în parte și de puternica
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
plasat între Rusia și Imperiul Otoman. În martie 1918, mai înainte de atacul forțelor otomane, Republica Democrată Armenească a intrat într-o perioadă de stabilitate. R. D. Armenească și-a asigurat sprijinul Occidentului, sprijin mijlocit în parte și de puternica diasporă armeană, și s-a pregătit să apere regiunile Erzurum, Bitlis și Van). Acestea erau foarte importante pentru noul stat, care să străduia să cucerească o ieșire la mare. În martie 1918, Vehib Pasha a trensferat Armata a 3-a otomană spre
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
să apere regiunile Erzurum, Bitlis și Van). Acestea erau foarte importante pentru noul stat, care să străduia să cucerească o ieșire la mare. În martie 1918, Vehib Pasha a trensferat Armata a 3-a otomană spre pozițiile Armatei de voluntari armeni, intrând pentru prima oară în contact cu armata armeană. Armenii au fost obligați să se retragă din Erzican la Erzurum sub atacurile combinate ale armatei regulate otomane și a milițiilor kurde. Orașul Van, care s-a aflat sub controlul armenilor
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
foarte importante pentru noul stat, care să străduia să cucerească o ieșire la mare. În martie 1918, Vehib Pasha a trensferat Armata a 3-a otomană spre pozițiile Armatei de voluntari armeni, intrând pentru prima oară în contact cu armata armeană. Armenii au fost obligați să se retragă din Erzican la Erzurum sub atacurile combinate ale armatei regulate otomane și a milițiilor kurde. Orașul Van, care s-a aflat sub controlul armenilor de la rebeliunea din 1915, a fost abandonat și el
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
armeni, intrând pentru prima oară în contact cu armata armeană. Armenii au fost obligați să se retragă din Erzican la Erzurum sub atacurile combinate ale armatei regulate otomane și a milițiilor kurde. Orașul Van, care s-a aflat sub controlul armenilor de la rebeliunea din 1915, a fost abandonat și el. A urmat evacuarea orașelor Erzurum și Sarıkamıș, după o serie de bătălii pierdute la Kara Killisse, Sardarapat și Bash Abaran. Trupele otomane comandate de Vehib Pasha au cucerit de asmenea și
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
Trabzonul în nord. După semnarea tratatului de la Brest-Litovsk a fost stabilită noua frontieră turcă. Unele condiții suplimentare au fost impuse Armeniei după semnarea tratatului de la Batumi. Semnarea celui de-al doilea tratat a coincis cu data proclamării independenței Republicii Democrate Armene. Imperiul Otoman a reușit să oblige Armenia să renunțe la Armenia apuseană prin semnarea Tratatului de la Batumi. Cu toate acestea, turcii nu recunoșteau oficial existența noului stat. Imperiul Otoman a fost forțat însă să revină la granițele antebelice după semnarea
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
Pirioghlu a fost aboliti de Înaltul comisar britanic, amiralul Somerset Arthur Gough-Calthorpe. Ca urmare, Armenia a putut cere să incorporeze acest teritoriu. Ardahanul a fost ocupat de trupele georgiene. Luptele au început în iunie 1920, în momentul în care grănicerii armeni au fost implicate în luptele de hărțuire cu liderii militari tribali din districtul Oltu, o regiune care s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp sub administrați R. D. Georgiene, dar care sfârșise prin a trece sub controlul liderilor
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
de hărțuire cu liderii militari tribali din districtul Oltu, o regiune care s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp sub administrați R. D. Georgiene, dar care sfârșise prin a trece sub controlul liderilor militari ai triburilor musulmane. Guvernul armean a ordonat ocuparea parțială a districtului\. Oltu a fost ocupat de armeni pe 16 iunie. Folosindu-se de această mișcare drept pretext de război, generalul Kazım Karabekir a atacat cu patru batalioane în septembrie și i-a alungat pe armeni
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp sub administrați R. D. Georgiene, dar care sfârșise prin a trece sub controlul liderilor militari ai triburilor musulmane. Guvernul armean a ordonat ocuparea parțială a districtului\. Oltu a fost ocupat de armeni pe 16 iunie. Folosindu-se de această mișcare drept pretext de război, generalul Kazım Karabekir a atacat cu patru batalioane în septembrie și i-a alungat pe armeni. Karabekir a atacat mai apoi pe teritoriul R. D. Armene pe 20
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
armean a ordonat ocuparea parțială a districtului\. Oltu a fost ocupat de armeni pe 16 iunie. Folosindu-se de această mișcare drept pretext de război, generalul Kazım Karabekir a atacat cu patru batalioane în septembrie și i-a alungat pe armeni. Karabekir a atacat mai apoi pe teritoriul R. D. Armene pe 20 septembrie, ceea ce a făcut ca guvernul de la Erevan să declare război Turciei patru zile mai târziu. Pe 25 septembrie, forțele lui Karabekir au ocupat Sarikamish și în ziua
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
ocupat de armeni pe 16 iunie. Folosindu-se de această mișcare drept pretext de război, generalul Kazım Karabekir a atacat cu patru batalioane în septembrie și i-a alungat pe armeni. Karabekir a atacat mai apoi pe teritoriul R. D. Armene pe 20 septembrie, ceea ce a făcut ca guvernul de la Erevan să declare război Turciei patru zile mai târziu. Pe 25 septembrie, forțele lui Karabekir au ocupat Sarikamish și în ziua următoare Kaghizman. Turcii s-au mutat mai apoi spre Kars
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
20 septembrie, ceea ce a făcut ca guvernul de la Erevan să declare război Turciei patru zile mai târziu. Pe 25 septembrie, forțele lui Karabekir au ocupat Sarikamish și în ziua următoare Kaghizman. Turcii s-au mutat mai apoi spre Kars, dar armenii au opus o rezistență puternică, întârziind atacul asupra orașului. După cucerirea orașului Merdenik de către turci, armenii au lansat pogromuri împotriva musulmanilor din Erevan și Kars ca represalii. La începutul lunii octombrie, guvernul armean a cerut ajutorul Regatului Unit, Franței, Italiei
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
târziu. Pe 25 septembrie, forțele lui Karabekir au ocupat Sarikamish și în ziua următoare Kaghizman. Turcii s-au mutat mai apoi spre Kars, dar armenii au opus o rezistență puternică, întârziind atacul asupra orașului. După cucerirea orașului Merdenik de către turci, armenii au lansat pogromuri împotriva musulmanilor din Erevan și Kars ca represalii. La începutul lunii octombrie, guvernul armean a cerut ajutorul Regatului Unit, Franței, Italiei și altor aliați, dar fără prea mult succes. Cea mai mare parte a forțelor britanice disponibile
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
au mutat mai apoi spre Kars, dar armenii au opus o rezistență puternică, întârziind atacul asupra orașului. După cucerirea orașului Merdenik de către turci, armenii au lansat pogromuri împotriva musulmanilor din Erevan și Kars ca represalii. La începutul lunii octombrie, guvernul armean a cerut ajutorul Regatului Unit, Franței, Italiei și altor aliați, dar fără prea mult succes. Cea mai mare parte a forțelor britanice disponibile în Orientul Mijlociu erau blocate în luptele cu răscoalele tribale din mandatul britanic al Irakului, în vreme ce forțele franceze
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
și-a declarat neutralitatea în acest conflict. Doar Regatul Greciei a oferit ceva ajutor prin acțiunile militare din vestul Anatoliei. Acțiunile militare ale Greciei nu au fost însă suficiente pentru a-i determina pe turci să slăbească presiunea exercitată asupra armenilor. Pe 11 octombrie, un trimis plenipotențiar sovietic, Boris Legran, a sosit la Erevan cu un document al unui viitor tratat sovieto-armean. Înțelegerea semnată pe 24 octombrie, a fost semnat o înțelegere care asigura sprijinul sovieticilor în lupta armenilor cu turcii
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
exercitată asupra armenilor. Pe 11 octombrie, un trimis plenipotențiar sovietic, Boris Legran, a sosit la Erevan cu un document al unui viitor tratat sovieto-armean. Înțelegerea semnată pe 24 octombrie, a fost semnat o înțelegere care asigura sprijinul sovieticilor în lupta armenilor cu turcii. Această înțelegere asigura practic securitatea Karsului. Această înțelegere nu a convenit deloc turcilor. Marea Adunare Națională a Turciei l-a prevenit pe Karabekir în legătură cu implicațiile acordului negociat de Boris Legran. În ziua în care acordul a fost semnat
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
atunci zonă neutră dintre cele două națiuni încă de la începutul anului 1919. Armenii se temeau că nu vor putea asigura securitatea regiunii în cazul unui atac al turcilor. Turcii, al căror cartier general a fost stabilit la Alexandropol, a prezentat armenilor un ultimatum, pe care aceștia din urmă au fost forțați să-l accepte. Condițiile păreau foarte nefavorabile armenilor, al căror stat putea fi pus în primejdie să dispară. Dacă la început armenii au ezitat să răspundă ultimatumului, înaintarea forțelor lui
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
putea asigura securitatea regiunii în cazul unui atac al turcilor. Turcii, al căror cartier general a fost stabilit la Alexandropol, a prezentat armenilor un ultimatum, pe care aceștia din urmă au fost forțați să-l accepte. Condițiile păreau foarte nefavorabile armenilor, al căror stat putea fi pus în primejdie să dispară. Dacă la început armenii au ezitat să răspundă ultimatumului, înaintarea forțelor lui Karabekir i-a forțat să capituleze. Pe 18 noiembrie 1920 a fost semnată o înțelegere pentru încetarea focului
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
general a fost stabilit la Alexandropol, a prezentat armenilor un ultimatum, pe care aceștia din urmă au fost forțați să-l accepte. Condițiile păreau foarte nefavorabile armenilor, al căror stat putea fi pus în primejdie să dispară. Dacă la început armenii au ezitat să răspundă ultimatumului, înaintarea forțelor lui Karabekir i-a forțat să capituleze. Pe 18 noiembrie 1920 a fost semnată o înțelegere pentru încetarea focului. În timp ce termenii tratatului erau negociat de Karabekir și ministrul de externe al Armeniei, Alexandr
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
unui guvern pro-bolșevi la Erevan. Pe 29 noiembrie, Armata a 11-a sovietică a invadat Armenia prin regiunea Karavansarai (Ijevan). Temându-se că turcii vor captura Erevanul și Echmiadzinul mai înainte ca forțele bolșevice să le poată veni în ajutor, armenii au semnat Tratatul de la Alexandropol pe 2 decembrie. Republica Democrată Armenească era obligată să-și demobilizeze și dezarmeze cea mai mare parte a forțelor, să cedeze mai mult de jumătate din teritoriul pe care îl avusese în perioada antebelică și
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
20 noiembrie) și Karabakh (21 noiembrie), Armata a 11-a sovietică de sub comanda lui Anatoli Ghekker a traversat linia de demarcație dintre Republica Democrată Armenească și Azerbaidjanul Sovietic. Al doilea război sovieto-armean a durat doar o săptămână. Armata și populația armeană, epuizate de șase ani de războaie, nu au mai fost capabile să continue rezistența. Când Armata Roșie a intrat în Erevan pe 4 decembrie 1920, guvernul republicii armene s-a predat pur-și-simplu. Pe 5 decemb rie, Comitetul revoluționar armean, „Revkom
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
Al doilea război sovieto-armean a durat doar o săptămână. Armata și populația armeană, epuizate de șase ani de războaie, nu au mai fost capabile să continue rezistența. Când Armata Roșie a intrat în Erevan pe 4 decembrie 1920, guvernul republicii armene s-a predat pur-și-simplu. Pe 5 decemb rie, Comitetul revoluționar armean, „Revkom”, format în principal din armeni originari din Azerbaidjan, a intrat la rândul lui în oraș. În cele din urmă, pe 6 decembrie, membrii temutei poliții politice sovietice organizată
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]