3,900 matches
-
este cunoscută apartenența confesională. Satul Țigănești s-a format după anul 1800 din familiile de clăcași ai mănăstirii care, învecinându-se cu lacul Țigănești, a preluat numele acestuia. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Țigănești", era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
din anul 1950, când, în urma desfințării comunei Piteasca-Pasărea, satele Pitească și Cozieni au trecut la comună Găneasa, în vreme ce satul Pasărea a trecut la comună Brănești. În acel an, comuna a primit numele de Găneasa, după nouă reședința și a fost arondata raionului 23 August al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, a trecut la județul Ilfov, iar din 1981, în urma unei mici reorganizări administrative, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
extinderii bisericii greco-catolice . Și această din urmă opinie este puțin probabilă. Mănăstirea a fost părăsită în împrejurări pe care documentele păstrate nu le menționează și, treptat, clădirile s-au ruinat. În 1837, localitatea Cătălina este înregistrată cu statutul de pustă, arondată administrativ satului Sărata . Referitor la acest statut, regăsit în documente în cazul unor așezări din Transilvania, în opinia lui Hodor, care cunoștea bine zona, fiind proprietar de pământ în Panticeu în preajma revoluției de la 1848, prin pustă se înțelege un loc
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
ministrul de interne, în care se spunea că „nu s-au semnalat nicăieri incidente serioase în tot județul.” La începutul secolului al XX-lea, comuna Jilava-Mierlari avea 3178 ha și 1807 locuitori, ce trăiau în 457 de case. Comuna era arondată plășii Sabarul și era formată din satele Jilava, Mierlari și Odăile. În comună funcționau două școli — una de băieți și una de fete; o moară de apă și două biserici (una în Jilava și una în Mierlari). Existau atunci aflau
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Pe raza orașului Dolhasca funcționează o unitate de învățământ mediu care poartă numele Grupul Școlar „Doamna Oltea” (mama domnitorului Ștefan cel Mare). În afară de acest grup școlar, în Dolhasca și în satele arondate orașului mai funcționează 10 școli și 13 grădinițe. De asemenea, în localitate se află 2 cămine culturale, ambele cu vechi state în activitatea teatrală și corală. Principalul obiectiv cultural și turistic din Dolhasca este Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
state în activitatea teatrală și corală. Principalul obiectiv cultural și turistic din Dolhasca este Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș din anul 1530. Obiectivul se află în satul Probota, fostă comună până în 1968, atunci când după noua împărțire administrativă devine sat arondat comunei Dolhasca.
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
Smirna a județului Ialomița. În 1950, comuna Traian a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, dar a fost imediat desființată, satul ei component fiind arondat comunei Grivița. Comuna s-a reînființat în 2003.
Traian, Ialomița () [Corola-website/Science/302057_a_303386]
-
activitatea policlinicii universitare, cea mai mare din regiune, a dispensarelor din Iași, a policlinicilor stomatologice din oraș, a trei creșe și 13 dispensare rurale din județul Iași. Prin aceste unități spitalul asigură asistența medicală primară pentru întregul oraș și comunele arondate, acoperind aproape 1.000.000 locuitori, și asistența medico-chirurgicală de urgență și programată supraspecializată pentru întreaga regiune, cu 7 județe acoperind o populație de 5.000.000 locuitori. Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" este deopotrivă unitate de îngrijire medicală, învățământ și
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
575 de locuitori. În 1931, comuna Văsuiu s-a desființat, câte un sat cu numele "Văsuiu" figurând atât la comuna Spinești, cât și la comuna Poiana. În 1950, comuna Spinești a dispărut, fiind inclusă în comuna Păulești, la rândul ei arondată raionului Năruja din regiunea Putna. În 1952, raionul s-a desființat, iar comuna Păulești a trecut la raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Spinești a fost desființată și satele incluse în
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
Poșta făcea parte din comuna Ștubeiu-Orăști, iar satul Bălăceanca— din comuna Bobești-Bălăcanca. În 1925, comuna Tânganu fusese deja desființată, iar comuna Cernica era formată din satele Cernica, Căldăraru, Tânganu, Tânganu-Nou și Tânganu-Moara, având în total 3120 de locuitori și fiind arondată plășii Pantelimon a aceluiași județ. Tot atunci, satul Poșta trecuse de la comuna Ștubeiu-Orăști la comuna Bobești-Bălăceanca din aceeași plasă. În 1950, la reorganizarea administrativ-teritorială a României comuniste, comuna Cernica a fost arondată raionului 23 August aflat în subordinea orașului republican
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
comuna Bobești-Bălăceanca din aceeași plasă. În 1950, la reorganizarea administrativ-teritorială a României comuniste, comuna Cernica a fost arondată raionului 23 August aflat în subordinea orașului republican București, rămânând astfel până în 1968, când a devenit parte a județului Ilfov, fiindu-i arondate și satele Bălăceanca și Poșta. Din 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, și devenit din 1998 județul Ilfov. În comuna Cernica se găsesc trei situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes național. Este vorba de
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
În 1950, ele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Homorâciu a fost desființată și inclusă în întregime în comuna Izvoarele, iar satul Costeni a trecut la comuna Măneciu, toate acestea fiind arondate județului Prahova, reînființat. În comuna Izvoarele se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1743-1744, cu absidele laterale construite în 1877) din satul Homorâciu; (1854) din Izvoarele; și (începutul secolului al XVIII-lea, 1824-1828) din satul Schiulești, ansamblu
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
stația de cale ferată Cahul. Face parte din euroregiunea Dunărea de Jos. Atestat documentar la 12 mai 1425. De la începuturi și până în prezent este populat majoritar de etnici români. Biserica ortodoxă din localitate are hramul Sfântul Teodor Tiron, fiindu-i arondate două cimitire (unul mai vechi în intravilan și altul în extravilan). Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității Crihana Veche se compune dintr-un
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
o înclinație usoară. La nord orașul este marginit de satele Băltați și Bircii, la sud de Ciurești, la sud - est de Corbu, la sud - vest de Movileni, la est de Optași - Măgura, la vest cu Bălteni, Mierlești și Perieți. Satele arondate localității Potcoava sunt: Fălcoeni, Potcoava, Valea Merilor, Trufinești și Sinești, așezare de-a lungul pârâului Plapcea. Mediul geografic - terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse - a oferit condiții favorabile pentru stabilirea și dezvoltarea așezărilor, a desfășurării activităților omului pe
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
și închidea principala cale de acces din Țara Hațegului spre zona Sarmizegetusei Regia. După cucerirea Daciei de către romani, aceștia au fondat la limita de vest a Țării Hațegului, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orașului roman acoperea practic aproape toată depresiunea Hațegului. Metropola romană a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, staționată aici probabil încă de la sfârșitul primului război daco-roman (102) După retragerea romană în 271, timp de aproape o
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
oaspeți regali” (catolici) de la Hațeg și Sântămăria-Orlea. Către sfârșitul secolului XVII, în perioada principilor calvini ai Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi I, o parte a hațeganilor trece la calvinism. O dată cu înființarea graniței militare, în 1765, satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
în DN1A). Localitatea Fierbinți din această zonă este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de "Fierbinți-Stroești", era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
Franciscan al Tartariei Aquiloniensis elaborată în 1334 au fost înscrise următoarele mănăstiri franciscane: Cusminen (după unii autori Cosmin, iar după alții Cernăuți), Cereth (Siret), Moldauie (Baia), Cotcham (Hotin) etc. Aceste mănăstiri au fost scoase în 1345 din Vicariatul Tartariei și arondate nou-înființatului Vicariat al Rusiei. În această mănăstire își avea reședința provincialul franciscan din Vicariatul Ruteniei. Lista din 1334 a fost actualizată pe la 1399 sau 1400 de Bartholomeo din Pisa (Pisanus); mănăstirile de la est de Carpați sunt următoarele: Horecea (Cernăuți), Siret
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
, înființată în anul 1993, prin Legea 92/1992, de organizare judecătorească, are sediul în municipiul Iași, bd. A. Panu, nr.25. are în circumscripția sa Tribunalele Iași și Vaslui. Judecătoriile arondate acestora sunt Iași, Pașcani, Hârlău, Răducăneni, Vaslui, Bârlad, Huși, Murgeni. Curtea de Apel Iași are sediul în Palatul de Justiție Iași, construit în stil arhitectonic modern în anii 1981- 1986 de Institutul Județean de Proiectări Iași. Edificiul cu opt nivele
Curtea de Apel Iași () [Corola-website/Science/314585_a_315914]
-
au reinființat în baza noii legi de organizare judiciara cu nr. 92 din 1992, printre aceste si Curtea de apel Iași In prezent există 15 curți de apel civile și o curte militară de apel. Curtea de Apel Iași are arondate două tribunale, respectiv Iași și Vaslui.
Curtea de Apel Iași () [Corola-website/Science/314585_a_315914]
-
certificare, certificată prin semnătura directorului și ștampila instituției, se depune la secretariatul unității de învățământ stabilite de CJEC/CMBEC drept centru de examen, la care unitatea de învățământ a fost arondată. Pe baza tabelelor transmise de toate unitățile de învățământ arondate centrului de examen, secretarul/secretarul-șef din unitatea de învățământ centru de examen întocmește lista provizorie cu elevii înscriși pentru susținerea examenului de certificare pentru fiecare specializare. ... (6) După încheierea cursurilor anului școlar, secretarul/secretarul-șef al unității de învățământ
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
a candidaților, în situația constatării fraudei sau tentativei de fraudă. Articolul 33 (1) Fiecare unitate de învățământ nominalizată ca centru de examen își va elabora propriul calendar de desfășurare a examenului de certificare care va fi comunicat unităților de învățământ arondate. Probele de examen vor fi planificate în prima săptămână, după încheierea cursurilor claselor terminale din învățământul liceal în anul respectiv. ... ---------- Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 5.087 din
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
participa la programe de formare profesională în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Centrele regionale organizează și coordonează activitatea prevăzută la alin. (1) la nivelul județelor arondate acestora. ... Articolul 28 (1) Centrele regionale furnizează, în principal, următoarele servicii: ... a) formarea profesională a persoanelor prevăzute la art. 27 alin. (1), realizată la solicitarea agențiilor teritoriale, a angajatorilor, precum și a altor entități interesate în domeniul formării profesionale, în vederea dobândirii
STATUTUL din 8 noiembrie 2006 (*actualizat*) Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265308_a_266637]