4,354 matches
-
sfârșitul lumii. * Doar visele zboară fără de aripi. * Amurgul este prefața unei nopți. * Omul este singurul lui stăpân. * Cele mai elegante femei sunt florile de câmp. * Răzbunarea este cea mai prolifică armă. * Prostia nu e molipsitoare, dar nici vindecabilă. * Stafiile nu bântuie vechile castele, ci mințile bolnave. * Vrăjitoria e o escrocherie bănoasă. * Din comerțul ilegal cu ciuperci câștigă mai ales doctorii și preoții. * Nu scoate dintele care nu te doare. * Taie în carne vie, dar fii cu băgare de seamă. * Ca să fii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
doctor în medicină remarcă diferențierea de clasă care se reflectă și în aspectele morbidității: " Întrucât felul de viață pe care-l duce poporul se deosebește de acela al persoanelor bogate, și bolile respectă această deosebire". În această perioadă, ciuma a bântuit ținuturile românești. Grave epidemii s-au înregistrat în 1770-1786, 1812-1814, 1829-1830. Lucrarea lui Gustav Orraeus apărută la Petersburg în 1784, sub titlul Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Jassia et MDCCLXXI in Moscva grassata est (Descrierea ciumei care a bântuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bântuit ținuturile românești. Grave epidemii s-au înregistrat în 1770-1786, 1812-1814, 1829-1830. Lucrarea lui Gustav Orraeus apărută la Petersburg în 1784, sub titlul Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Jassia et MDCCLXXI in Moscva grassata est (Descrierea ciumei care a bântuit la Iași în anul 1770 și la Moscova în 1771), conține informații prețioase despre această epidemie. Prințul Neculai Suțu descrie plastic holera de la 1830: ,,Holera apăru întâia dată în Iași; progresa repede și înspăimântător. Groaza și jelania domneau în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este înfățișarea amestecului de stări contradictorii care-l bântuie pe erou, a temerilor nefericitului mistificator că va fi dibuit, alternând cu speranța că nu i se va întâmpla această nenorocire, apoi iar cu spaime, cu îndoieli, cu despicarea la nesfârșit a firului în patru. „Observ că am rămas mult
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
scrie la romanul monumental Amfitrion. A trecut, după câte știm, pragul paginii 1000. Nu este, cred, o surpriză pentru nimeni că orgoliul creator le-a învins pe toate celelalte de care, prin vreme, acest mare contemporan al nostru a fost bântuit. Amintiri dintr-o tipografie La începutul activității mele de critic literar și publicist, am practicat o vreme îndeletnicirea complementară de corector. În septembrie 1958, Paul Georgescu m-a angajat corector la Gazeta literară, revista pe care o conducea ca redactor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
limite de pe vremuri. Se pare că natura își intră în drepturi întotdeauna dacă omul nu intervine cu armele lui de distrugere, adică toporul sau drujba. Locul era plin cu zmeură, fapt ce mă ducea cu gândul la ursul carpatin, care bântuia zona și nu știai când poți da nas în nas cu el. Dar despre urs voi mai pomeni ceva mai încolo... După această poiană urcușul continua încă vreo 20-25 de minute și intrai în altă poiană cu vegetație aproape luxuriantă
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
era, pe stradă sau aiurea, se așeza în genunchi și începea să se închine și să bată mătănii... Au trebuit să-l pensioneze, că era un membru de partid merituos și cu trecut revoluționar cunoscut. Dar Doamne, ce stafii îi bântuiau sufletul, ce fapte groaznice, grele și nedrepte îi sufocau conștiința? Mă cutremur și astăzi când îm amintesc de această poveste adevărată. Cu prietenul meu împreună am muncit, am făcut muzică, am îndurat frig și foame, am visat la o lume
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
La toate acestea se adăuga faptul că țăranii în uniformă de grănicer erau greu de controlat și de disciplinat. Inițial, ei își avuseseră partea din prăzi, dar continuau să jefuiască chiar și teritoriile ai căror locuitori îi sprijineau. Bandele care bîntuiau în zonele de frontieră erau și ele cauza unor revolte și dezertări frecvente. Reformele introduse în timpul domniei Mariei Tereza aveau drept obiectiv impunerea unei mai mari discipline și a unui control mai strict asupra populației din zona de graniță. Soldații
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Dincoace de linia lui 41.................................... 21. La lemne................................................. 22. Miruna..................................................... 23. Un roman pășunist........................................ 24. Cârnați........................................................................ 25. Albastru de Bucșoiu.......................................... 26. Bucătăria......................................................... 27. Adică orice corp e făcut din silabe................................... Motto: În deșert trăiesc cei ai esuf-ului, ființe negative care bântuie locurile singuratice, golite de orice prezență umană. Mai ales noaptea este propice sosirii lor, și de asemenea amurgul, moment în care unei lumi îi ia locul alta. Cei care se întâlnesc cu ei și nu știu să se ferească rămân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
biografie acceptabilă. Un individ deștept spunea odată că memoria nu e decât o imaginație ceva mai modestă. Și avea dreptate. Am citit fraza aceea de vreo 4-5 ori când am dat peste ea. Pentru că era uimitor că se află acolo, bântuie în libertate, virgină, nebăgată în seamă. Am făcut rău dându-mă drept scriitor. Acum ce-o să credeți despre mine? Nu pot să mă laud cu cine știe ce față de prozator sau stil de viață mai șui, dar unii spun că aș avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe cineva care să-ți caute între coarne. Să știi de ce să te temi. Scriam, vorba cuiva, pentru a mă desolidariza. Îmi propusesem să scriu. Unii îmi recomandaseră chiar să țin un jurnal, ca și cum mă invidiau pentru șansa de a bântui spitalul, de a face aici teren, de a afla povești. Mulți mă închipuie ca pe un tip inuman, o mașină de înregistrat. Și prin mine au acces la realitate. Ce păcat, aud că n-ai fost acolo, cu noi, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a vuit orașul la dispariția fetei, iar boierul și-a vândut casa și a plecat în Grecia. Zeci de ani casa a dus cu ea blestemul unei căsnicii nefericite, iar cei care cumpărau renunțau îndată. Era parcă blestemul unei case bântuite de fantome. A devenit apoi Azil de bătrâni și totul părea că se liniștise, însă lucrările de consolidare a clădirii au dat de intrarea într-o hrubă în care au găsit osemintele unei tinere împușcate în cap. Oamenii și-au
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
motive, prin tre care, cred, greutatea păcatelor sale și familiarizarea lui din vreme cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română și Ideea Europeană
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
supușenie, iam răspuns că așa se va întâmpla. Apoi călugărul a plecat la treburile lui. Noi ne-am trezit singuri în cameră, cu micile noastre bagaje, fericiți că până aici ne-a arhondaric mers bine, dar după atâta umblătură, ne bântuia o foame nemaipomenită. Am făcut repede un consiliu și am decis în unanimitate că toate sunt bune, inclusiv slujba de noapte, la care vom merge, dar treaba asta cu nemâncatul peste noapte, depășește puterile omenești și vom fi nevoiți să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
rea. Acum toată durerea s-a mutat, s-a strâns într-un singur loc: mă doare capul, mă doare atât de tare încât sunt convins că o să-mi plesnească. Într-un târziu adorm totuși, dar dorm puțin, chinuit, întrerupt, agitat, bântuit de tot soiul de coșmaruri pe care nu le țin minte. Când se crapă de ziuă, nu mai rezist și strig cu voce stinsă: Mamă, mi-e rău, mi-e foarte rău. Speriată, mama vine alergând înspre patul meu. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
care au trimis banii, au luat inițiativa și fac demersuri pentru eliberarea fiului dumneavoastră. Acum vin iarăși niște colete, de la doamna Elvira din California. Poate cu doamna, poate cu alții, vom veni la dumneavoastră”. „Veniți mai mulți, așa, măcar să-i bântuiască!” „și mai des, nu?” „Ei, mai des trebuie și putere. Mai zic și așa—cine are de unde să ia, dacă țara nu dă nimica? Nici acei de acolo, nici ăștia de aici ( guvernanții de la București și de la Chișinău), dacă dau
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de la început pe calea bună, cu șansa de a te duce spre împlinire, sunt rezervați și nu-și iau răspunderea unui „Da“ decât dacă se deranjează să te cunoască, dacă dintr-un motiv intim, pornind de la amintirea unei tinereți chinuite, bântuite de confuzii, îți întind o mână. Lui Constantin Șerban, marele romancier din zilele noastre, mâna i-a întins-o un bărbat cu o singură mână. Un ciung, care, pe deasupra, era și fonfăit. A fost singurul care, la prima lectură într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și sentimente“ al celularului și să asculți ce-i trece prin cap omului de lângă tine. Deocamdată, pot să-mi ascult gândurile. E ca și cum aș avea două minți, una care emite și alta care analizează și decide dacă ideile ce-o bântuie pe cealaltă sunt deștepte sau cenușii, lipsite de un înțeles major. Una seamănă, iar alta culege. Când te ocupi de-o viață cu gânditul, a doua minte lucrează mai mult ca la alții. Pianiștii știu că așa stau lucrurile, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
om! Au o coamă mare, blondă...“ CÎnd am Încercat să Închidem ușa, am descoperit că era ca o ușă de grajd - nu se Închidea decît jumătatea de jos. Mi-am așezat revolverul lîngă cap, În caz că puma, a cărei umbră ne bîntuia deja mințile, se hotăra să ne facă o vizită neanunțată pe la miezul nopții. Abia se crăpa de ziuă cînd m-a trezit zgomotul unor gheare zgîriind ușa. LÎngă mine, Alberto amuțise, Îngrozit. MÎna mi se Încleștase pe revolver. Doi ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nu există: totul este complicat la infinit și, atunci când îți dai seama că nu vei ajunge niciodată să pătrunzi natura complicată a lucrurilor, totul redevine simplu, și calm, și necesar... 17 octombrie 1949 Proiectul unei drame en goût espagnol mă bântuie, mai cu seamă după ce am văzut filmul Ruy Blas. Mă gândesc s-o intitulez Infanta... 19 octombrie 1949 Vis straniu... Se făcea că eu și Atti [Costescu] și câțiva alții ne aflam undeva, într-o vizită. Iar eu căutam cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dar mai cu seamă să caut să-mi însușesc măcar elementare cunoștințe în domeniul culturii cinematografice. Cinema! Nici prin cap nu-mi trecuse vreodată să-mi leg viața de această a șaptea minune a lumii. Regizor de teatru - da, mă bântuise gândul acesta încă din adolescență, dar cinema?! și, alături de eroii lui Montesquieu, mă întrebam și eu: „Cum o fi asta să fii cineast?“ Spirit metodic, mi-am cumpărat din librării vreo zece diverse volume care, îmi ziceam, ar putea să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
m-am cutremurat de oroare. A venit să mă vadă și Ticki Rădulescu, dar, îmbrăcat în halat alb, în calitatea lui de medic, a putut pătrunde chiar în salon și am putut astfel să stăm mai mult de vorbă. Afară bântuind căldurile bucureștene și având eu jena mică, mă lăfăiam zi și noapte doar într un minuscul slip de baie, spre amuzamentul studenților cărora le erau prezentate cazurile grave de hepatită. Iar eu eram un astfel de caz. Dar tot din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să schimbe întârzierea mea de o jumătate de oră... Dar mă ruga atât de stăruitor, încât am promis că voi veni imediat. După ce am sunat și mi s-a deschis, încă din hol am văzut-o pe Alice, în dezabie, bântuind prin sufragerie, despletită și cu chipul congestionat de plâns. — S-a prăpădit Mihai! S-a prăpădit Mihai! N-am fost șocat de veste, pentru că deja știam... Am fost șocat însă de felul cum arăta Alice: era mai mult decât suferința
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în mână, una-n alta. Pierderea acestei prietenii a rămas până azi ca o falie în viața mea. A trebuit să găsesc un „animal al inimii“ și un „rege“ și din cauza acestei femei. Pentru că ambele noțiuni sunt cu două tăișuri, bântuie prin mărăcinișul iubirii și trădării. Când scriam, a trebuit să întreb propozițiile apărute pe hârtie și insuficient de expresive: „De ce și când și cum ajunge iubirea legată în sălașul morții?“1. Chiar și atunci când părăsești pe cineva pentrucă trebuie s-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-l transmitea pe mai departe în viitor. Evenimentele ulterioare nu se sinchisesc de separarea trecutului de prezent. Timpul reamintit de-atunci și timpul de azi, care chiar de-a doua zi dimineață devine la rândul său timp reamintit, nu-ți bântuie prin memorie cronologic, ci ca fațete ale lucrurilor. Alte și alte detalii se ciocnesc între ele, reîmperechindu-se și dobândind un nou aspect la fiecare împerechere. Măsura inferioară a lucrurilor se dedă la incursiuni prădalnice. Cele ce ți se întâmplă ulterior
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]