16,035 matches
-
trecătorilor. De-a alungul aleii, stau mândrii trandafirii stropiți cu roua tainicelor mele gânduri. Doamne, cât iubesc florile, în special trandafirii! Sunt captivată de aceste minunății ce-mi sărută inima cu petale de dragoste și nostalgie. Parcă, trandafirii îmi simt bătăile inimii, dorul de tine, lacrimile ce-mi scaldă așternutul clipelor solitare în fiecare noapte. Această mărturisire am mai făcut-o și în alte scrieri de ale mele... Nu mă satur să vorbesc despre ei. Încerc să inventez cuvinte care să
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
care o depusese, la greutatea cu care agonisise acei bănuți, și într-adevăr s-a simțit emoționat profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat o bătaie zdravănă, punându-i astfel pe fugă, și s-a adresat părintelui, care tocmai se ridicase din țărână: "Părinte, binecuvântat fie numele Domnului, căci a ajuns până și la o oaie rătăcită ca mine! Până azi am trăit în fărădelege, dar
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
launa la alta și mă bcur că nu s-a supărat pe mine. A avut viață grea. Tata chiabur, studii întrerupte, ani grei de închisoare. Și el se miră că î-a mai fost dat să vadă lumina soarelui. Foame, bătăi, nici un fel de grijă pentru bolnavi. Era în celula lor un vârstnic mai blând, pâinea lui Dumnezeu care le mai alina durerile, începând cu sufletul. Când cineva se văita că e puțină mâncarea, scotea din sarsana o bucată de pâine
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
și mai vârstnicilor romani și nu numai a lor spre acest gen de activitate. Îi atacase însă mai ales pe cei care trăiau din aceste activități în dorința lor de a obține bunuri și privilegii din senin, fără muncă, fără bătăi de cap, ocolind legea și bunul simț. Desemnase atunci un funcționar care făcu o estimare a sumelor care se îndreptau către ocultism și, spiritul economic și cumpătat al împăratului își dădu seama că cifrele erau cât se poate de serioase
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
sigil de foc, ia sama, Limba dorului de mamă. Neamul cel năpăstuit, Neamul îndumnezeit, Neamul cel anahoret Neam rămas fără Poet. Neam cu limba presurată, Neam de sârmă înghimpata. Neam lovit de aprigi soarte Neamul meu - rănit de moarte. În bătăi de vânturi rele Neamul neamurilor mele. Asta-i neamul cel mereu Cruce grea de Dumnezeu. Eu cu legământ mă leg, Neamului cel neîntreg, Neamului cel văduvit Neam ce astăzi e lovit, Neamului în jale, bietul, Fiindcă i-a plecat Poetul
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
și de fapt al omenirii e asigurat de EA. Acțiunile ulterioare demonstrează că a avut curajul să depășească pragul unei societăți civile falimentare trecând de la poetizarea teoretică, derivată din idealism, la futurologia unui alt început concret luându-se numai după bătăile inimii. Un caz special îl constituie însăși biografia Angelei Nache Mamier ... a renunțat la un moment dat de a mai scrie poeme, a plecat în Franța creând un nou cuplu, și-a cărat copii pe care i-a crescut de-
UN CAZ SPECIAL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361854_a_363183]
-
atât cu aparatură medicală, cât și cu personal calificat. Erau veniți aici, la lucrările hidrocentralei, de la savanți până la foști deținuți politici, de la intelectuali de marcă până la oameni simpli, obișnuiți cu munca grea. Sus, la Corbeni, erau sediile Miliției și Securității. Bătăi, crime, încăierări, apoi verificările făcute de cei cinci securiști asupra a tot ce li se părea suspect, nimic nou. Intelectuali de renume ai țării, veniți din temnițele comuniste, lucrau pe șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
atât cu aparatură medicală, cât și cu personal calificat. Erau veniți aici, la lucrările hidrocentralei, de la savanți până la foști deținuți politici, de la intelectuali de marcă până la oameni simpli, obișnuiți cu munca grea. Sus, la Corbeni, erau sediile Miliției și Securității. Bătăi, crime, încăierări, apoi verificările făcute de cei cinci securiști asupra a tot ce li se părea suspect, nimic nou. Intelectuali de renume ai țării, veniți din temnițele comuniste, lucrau pe șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
întregii săli. Gălăgioșii își opresc disputa curioși să vadă ce va urma iar eu mă uit stingherit în podea. Cântărețul își pune cuminte alături și vioara și arcușul și i se uită în ochi ca un copil obișnuit să mănânce bătaie și când trebuie, și când nu trebuie. - Și dacă faceți asta domnule, credeți că o să cânt mai bine?! Și ce a urmat, m-a surpins și pe mine. Marius s-a ridicat de pe scaun, s-a dus la el, i-
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
în tâmpla pământului. nu se întâmplă nimic. un simplu fapt banal de a fi și un țurțure în inima largă a sentimentului. inutilitate și încă puțin gând, balansându-și picioarele firave între joc și lumina dintâi. restul e cacialma. o bătaie continuă de clopote false și strigăte lejer destrămate de cântecul păsărilor aproape călătoare... tac. surâde tâmpla, în ultima plecăciune în fața unor icoane pictate de mâinile copilului orb. îngerii sunt îngeri. o tușă de culoare și-a aninat pumnii mărunți de
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
în sine mama. - Și ce vroia Alex, mamy? îndulci tânăra tonul. - De unde să știu eu dragă, dacă tu ești tot timpul aeriană? Sună-l și află! și își repeta în sine, obsesiv: Cu cine o fi semănând, Doamne?!" Simțind cum bătăile inimii i se întețesc, Alma fugi, uitând de câinele care se gudura pe lângă ea, flămând. “Ah, fata asta a mea”, gândi mama, “nici măcar de câinele despre care zice că e al ei, nu-i în stare să aibă grijă. Tot
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
fug la gară pentru trenul către Constanța. După o asemenea experiență amară, nimic nu mă mai putea reține în acest oraș și odată ajuns acasă la țară, nu am mai vrut să plec înapoi, nici dacă mă omora tata în bătaie cu biciul. Cu nu știu ce alte aranjamente, tot printr-o rudă de-a mamei, actele mi-au fost transferate la liceul “Ana Ipătescu” din Constanța și așa am devenit elev al acestui liceu, amplasat în partea veche a orașului, doar la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
era riscant acolo, pentru că intrau tot felul de tipi și persoane dubioase, de prin Piața Chilia, sau docheri, cărora, dacă le plăcea o tânără, indiferent dacă era însoțită sau nu, o abordau direct, iar partenerul putea fi repede luat la bătaie. Perioada liceului a trecut repede și, după absolvirea lui, fiecare și-a urmat cursul propriei vieți. Apoi, grupul nostru de prieteni s-a risipit așa cum s-a și format, repede și fără regrete. Erau prietenii de conjunctură, fiecare era amic
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
salată, sau un pomișor. Peste ani devine un copac viguros parcă acolo a existat din totdeauna. Eu fiind născută în acest mediu, m-am obișnuit să simt lângă mine cum din orice izvorăște viață. Și frunza copacului care foșnește în bătaia vântului, tot viață este. Te atenționează că trăiește, că este vie. - Da, așa este. Mie, totuși după anul petrecut la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
cam periculoasă meseria de maestru de parchet. Oricum o făceai, tot erau nemulțumiți muncitorii, unora li se părea că i s-a furat din plată. Chiar se vorbiră să-l pândească pe Hasiuc, mai spre noapte, să-i tragă o bătaie soră cu moartea! De! riscul meseriei! Referință Bibliografică: Hasiuc - maestru de parchet / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1257, Anul IV, 10 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E-atâta ceață aici și drumuri se-ntretaie, De nu sunt soțul tău, să-mi spui acum, pe loc Să nu mai vin pe-aici ca să mai iau bătaie! În ușă prea îngustă, madam se proțăpi Rămase mult pe-afară... - La ce-ai venit din nou? Eu? N-am venit ca să... dar chiar dacă ar fi... N-ar fi nimic, iar cine ești, mai bine n-aș mai ști! Păi
ACASA... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362041_a_363370]
-
prea ții minte!... Eu am venit din nou, dar nu te văd deloc...E-atâta ceață aici și drumuri se-ntretaie,De nu sunt soțul tău, să-mi spui acum, pe locSă nu mai vin pe-aici ca să mai iau bătaie! În ușă prea îngustă, madam se proțăpiRămase mult pe-afară... - La ce-ai venit din nou?Eu? N-am venit ca să... dar chiar dacă ar fi...N-ar fi nimic, iar cine ești, mai bine n-aș mai ști!Păi spune
ACASA... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362041_a_363370]
-
interviu mai vechi realizat cu Părintele Iustin Pârvu (în anul 2009), întru amintirea și pomenirea sa, acum - la împlinirea unui an de la nașterea sa în viața cea cerească și veșnică: Este greu de găsit, dar nu-ți trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoști un povățuitor duhovnicesc - Interviu cu Părintele Arhim. Iustin Pârvu de la Mănăstirea „Sf. Arhangheli” Petru Vodă, județul Neamț ... - Preacuvioase Părinte Stareț Iustin, știm că de la Sfântul Simeon Noul Teolog încoace, povățuitorii duhovnicești se tot împuținează; astăzi, când
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
mari secătuiri duhovnicești, cum mai recunoaștem un povățuitor duhovnicesc? Sfinții Calist și Ignatie Xantopoulos arătau trei criterii: să fie înalt la înțelegere, smerit la cuget și blând în toată purtarea... - Este greu de găsit, dar nu-ți trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoști un povățuitor duhovnicesc. Cel care caută cu adevărat un povățuitor duhovnicesc, la momentul potrivit, îl va simți. Sufletul simte cui trebuie să i se încredințeze, căci Dumnezeu este Cel Care pune în inimă dragostea față de cel
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
-mi sfredelește inima: te desființez, întorcându-se spre cei din cameră, care îl priveau cu respirația întretăiată, continuă: târfe batjocorite luați-vă zdrențele, părăsiți casa asta și să nu vă mai prind aici că vă tai gâturile, vă snopesc în bătaie, târâturi ale societății, neajunsurilor, uite unde ați ajuns dacă nu aveți nici un viitor. Scârbe ce sunteți. I-a lăsat să se îmbrace și, când au fost gata le-a tras câte un șut în cur de până la parter nu s-
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
existenței veșnic tăcută veșnic tulburător de frumoasă în armoniile crescute în tâmpla cerului. răsfirat pe dâmbul de verde reconstruiesc natura vie a propriei vieți și las pe fiecare fărâmă de mișcare fragmentul de pas. crește imaginea în inima mea până când bătăile ei redevin armonie într-un echilibru pasager pentru a reveni la trapul calului cu șaua de foc a încercărilor. rodește timpul puii morți ai pașilor nenăscuți plecați să umple câmpul de maci din inima sculptorului orb. se aude dalta se
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
cu câte un bănuț. Dar cum nu toți erau de acord cu aceste reguli, se certau între ei, punându-i pe cei doi șefi de clase să certe și ei pentru ași apăra colegii, și chiar să se ia la bătaie. Arbitrul era chiar Bulibașa, care pentru împăcare le mai cerea câte un bănuț! Aflase acest Bulibașa de prin niște cărți despre acel ,,DIVIDE ET IMPERA* astfel reușind mai mereu să-i întărâte pe jucători unul împotriva altuia. Cine profita din
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
un bănuț! Aflase acest Bulibașa de prin niște cărți despre acel ,,DIVIDE ET IMPERA* astfel reușind mai mereu să-i întărâte pe jucători unul împotriva altuia. Cine profita din asta? Desigur că numai el Bulibașa, fiindcă după fiecare ceartă sau bătaie mai aduna câte un bănuț. Copiii de atunci au crescut mari și își amintesc rareori de jocul acela numit șotron. În cazul că nu-și mai aduc aminte, există cineva care le amintește de jocul copilăriei zis șotron! Cine e
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
unul din cei mai buni asfaltatori ai firmei. Când venea ziua de luat salariu, plecau mai mulți la un bar pentru a bea, ceea ce nu înțelegeam pe atunci, era faptul cum putea să se avânte în atâta stricăciune: beții, preacurvie, bătăi etc. Și totuși să-și mențină acea parte a ființei lui caldă, umană că o licărire de bunătate într-o mare a păcatului. După ceva timp a plecat în Moldova unde locuiau socrii săi, cred că după trei ani, timp
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]